La inceputul maladiei acest lucru poate ca este valabil. in timp insa, depresii sunt expusi unui risc mar mare de a se imbolna grav si de a muri mai repede. in timp ce urmarile sociale si psihice ale unei depresii au fost studiate amanuntit de catre cercetatori, efectele ei asupra trupului au ramas multa vreme neglijate. Abia din anii \'90 au inceput sa se faca studii care se ocupa si de acest aspect.Intr-un studiu american a fost tinuta sub observatie starea de sanatate a 237 de barbati sanatosi, de la inceputul perioadei de colegiu pana la varsta de 70 de ani. Din acest interval de cercetare de peste 50 de ani a reiesit ca dintre acei barbati care trecusera in decursul existentei lor printr-un episod depresiv murisera intre timp deja 45%, in timp ce dintre cei care ramasesera sanatosi din punct de vedere psihic, doar 5% nu mai
traiau.
Alt studiu pe circa 1 200 de studenti aflati la inceputul studiilor a relevat ca o
depresie mareste considerabil riscul pentru maladiile sistemului cardiovascular. Si alte cercetari au confirmat acest lucru, aratand ca problemele cardiace apar cu o intarziere de cel putin zece ani dupa depresie. intre timp, specialistii pornesc de la premisa ca depresii se imbolnavesc de patru-cinci ori mai frecvent de infarct miocardic decat cei sanatosi psihic. Atat cat se cunoaste pana la momentul actual, acest risc este la fel de prezent la barbati, cat si la femei.
Depresiile se fac simtite chiar si la nivelul oaselor. Mai multe studii au aratat ca densitatea osoasa la depresieste niicsorata - atat la barbati, cat si la femei -, indiferent daca sunt tineri sau batrani. Explicatia cea mai probabila ar fi o concentratie crescuta de cortizon in sange datorata depresiunii, concentratie care duce la micsorarea densitatii osoase. Continutul de
minerale mai mic, in medie, cu zece procente nu reprezinta doar un rezultat de laborator fara valoare: la depresii cu densitatea osoasa micsorata, frecventa fracturilor in regiunea cercala si a soldului a fost, pe parcursul a zece ani, cu 40% mai mare.
