Cu toate ca vinul rosu este cel mai popular printre bauturile alcoolice asa-zise cardio-protectoare\", care ar proteja adica inima, si vinul
alb, rose-ul, berea, chiar si snapsul sau alte tarii au, consumate in anumite limite, o influenta pozitiva asupra arteriosclerozei si asupra ingustarii coronarelor.
Deoarece francezii si italienii au o medie de viata mai mare decat locuitorii Europei de Nord sau Centrale, acest lucru a fost repede pus pe seama modului lor de
alimentatie si a celorlalte conditii de viata. Or, in tarile mediteraneene se bea intr-adevar mai mult vin rosu decat alb, bere, snaps sau alte bauturi alcoolice. Faptul ca in tarile sudice se consuma, de asemenea, mai mult ulei de
masline si alte grasimi vegetale, care au si ele o influenta benefica asupra riscului de infarct miocardic, a fost multa eme neglijat in atie cu vestea despre asa-zisele virtuti protectoare asupra inimii pe care le-ar avea vinul rosu. Aici, interesul pentru pastrarea sanatatii cu cheful de viata merg mana in mana.
Nici chiar o cercetare americana de mare anvergura din anul 2003 nu a putut aduce o lamurire definitiva asupra asa-zisei diferente in efectul protector al diferitelor tipuri de bauturi alcoolice. Medicii din Boston au investigat, intre 1986 si 1998, peste 38 000 de barbati si i-au interogat asupra obiceiurilor lor legate de bautura. Desi a reiesit ca la barbatii cu un consum mediu de alcool (trei sau patru zile din saptamana doua sau trei pahare de bere, vin sau snaps) s-au semnalat mai putine infarcte miocardice (33 dintr-o mie pe durata a doisprezece ani) decat la barbatii care au dus in aceeasi perioada un
regim de viata complet abstinent (50 dintr-o mie), la un consum ridicat de alcool, riscul unui infarct miocardic crestea insa din nou semnificativ. Totusi, nu s-a putut demonstra ca un anumit tip de alcool are o actiune protectoare mai mafe decat celelalte tipuri. Nici diferenta de a fi baut alcoolul in timpul meselor sau independent de ele nu pare sa fi avut eo influenta asupra riscului de infarct miocardic.
