Aproape 48 000 de femei se imbolnasc anual, in Germania, de cancer la san. Cam 18 000 dintre ele mor in fiecare an aici in tara. Cancerul la san este forma cea mai raspandita de neoplasm la femei. Oricine poate s-o pateasca! Deoarece cancerul poate prolifera atat de naprasnic la orice femeie, se discuta de ani buni daca si cum poate fi micsorata mortalitatea. Medici, politicieni si case de asigurari de sanatate cauta masuri efecti pentru a-l combate eficient. in trecut, testele genetice nu au indreptatit sperantele puse in ele, de aceea atentia s-a indreptat catre depistarea sistematica prin radiografierea sanilor. Si totusi, introducerea mamografiilor regulate dupa implinirea unei anumite varste este si in randurile medicilor teribil de controrsata.
Pana acum expertii plecau de la premisa ca o depistare sistematica prin examinarea
sanilor la fiecare doi ani ar duce la o micsorare semnificativa a mortalitatii la femeile cu varsta intre 50 si 70 de ani. Oricum, ar fi fost vorba de cu 20-30% mai putine cazuri de deces din cauza cancerului la san, asa dupa cum estimau expertii efectele mamografiilor pe scara larga.In anii precedenti insa, s-au auzit dubii in legatura cu aceste estimari. Un articol aparut in revista de specialitate Lancet, la 20 octombrie 2001, pune sub semnul intrebarii binefacerile mamografiei. Cercetatorii danezi Ole Oisen si Peter Cotzsche au ajuns la concluzia, dupa un studiu amanuntit ai literaturii de specialitate, ca nu exista do sigure pentru afirmatia conform careia prin screeningui mamografic riscul femeilor de a muri de cancer se micsoreaza\". in afara de aceasta, cei doi oameni de stiinta ajung la concluzia ca din cauza screeningului pe scara larga se aleg metode de terapie cu mult mai agresi si se fac mai multe amputari de san, care in final se dodesc a fi inutile. Olsen si Gotzsche au constatat deficiente metodice in studiile pe care le-au analizat critic. De aceea au si ajuns la concluzia ca aceasta estimare general acceptata, dupa care un screening mamografic micsoreaza mortalitatea cauzata de cancerul de san, nu reiese din literatura de specialitate.
Concluziile cercetatorilor danezi au vazut lumina tiparului dupa ce toate partidele din Bundestag (Parlamentul german) isi dadusera acordul cu privire la cererea formulata de coalitia rosu-rde de la putere, in legatura cu introducerea depistarii sistematice a cancerului de san prin radiografie. Dar nu stau acum, dupa publicarea datelor celor doi cercetatori danezi, pe picioare de lut toate aceste manifestari ale vointei politice, precum si cererile numeroaselor grupe de suport pentru screeninguri mamografice? Tot ce-i posibil. Caci cuvantul lui Olsen si Gotzsche are importanta.
Cei doi cercetatori atat de retinuti conduc Centrul Cochrane din Copenhaga. Centrele Cochrane si-au luat
sarcina de a aprecia relevanta studiilor medicale. De aceea, parerea celor doi danezi nu poate fi ignorata ca fiind pozitia unor outsideri. Cerd Anies conduce Centrul Cochrane din Freiburg. Si el impartaseste acelasi scepticism vizavi de datele care stau la dispozitie pana acum: Cerinta de a introduce, in sfarsit, si in Germania depistarea sistematica trebuie revizuita in lumina acestor rezultate. Studiul danez releva calitatea deosebit de proasta a datelor referitoare la screeningul pentru cancerul la san\".Intotdeauna depinde de cum sunt comunicate concluziile stiintifice. Prezentarea potentialului beneficiar influenteaza in final deciziile pacientilor, medicilor si politicienilor. Ingrid Mtihlhauser, titulara Catedrei de Sanatate de la Unirsitatea din Hamburg, a aratat in mai multe studii cat de des sunt denaturate informatiile despre cancerul la san si despre screening.
In mod normal, citim peste tot ca prin screeningul mamografic mortalitatea provocata de cancerul de san se micsoreaza cu 20-30 de procente. Asta face impresie! in spatele acestei afirmatii se ascunde insa informatia ca, intr-un interval de zece ani, din 1 000 de femei uneia singure t-a folosit screeningul mamografic, deoarece ea nu a murit de cancer la san in acest rastimp. Deoarece fara screening mamografic mor in zece ani patru femei dintr-o mie de cancer la san. Cu screening mamografic mor insa de cancer la san, in zece ani, trei din cele o mie de femei. (Diferenta de la patru la trei reprezinta cele 20 pana la 30 de procente.) Asta mai inseamna ca fara screening mamografic, in zece ani, 996 de femei dintr-o mie nu vor muri de cancer la san. Si deci cu screening mamografic, in zece ani, 997 de femei dintr-o mie nu vor muri de cancer la san.
Daca exprimam aceste rezultate in procentaj relativ\", procedeu neobisnuit de altfel, procentul femeilor care nu mor de cancer la san creste cu abia 0,07 la suta. Am putea, deci, sa formulam utilitatea acestui tudiu si in felul urmator: Din 1 000 de femei cu screening mamografic, pe o perioada de zece ani, 999 dintre ele nu au nici un folos, deoarece 996 dintre ele n-ar fi murit de cancer la san nici fara screening mamografic, iar trei dintre ele au murit de cancer la san cu tot screeningul mamografic\". Nu discutam aici daca se justifica sau nu cheltuielile logistice si financiare pe care le presupune depistarea sistematica pentru o singura femeie dintr-o mie (iar daca ne raportam la populatia totala a Germaniei, acestea ar fi totusi circa 4 000 de femei). Sa nu uitam ca tot prin screeningul mamografic se pun anual cel putin 200 000 de diagnostice fals poziti sau fals negati, cu alte cuvinte,
tumori canceroase care sunt trecute cu derea sau rezultate inofensi care sunt catalogate drept periculoase. ingrijorarea si nesiguranta femeilor sunt probabil aspectele cele mai importante in disputa din jurul mamografiei - dar acestea nu pot fi calculate.
