Cand ploia cade fara incetare mai multa vreme si soarele se arata rar, apa sfarseste prin a nu se mai infiltra in pamant si, fiind in cantitate mare, nici razele de soare nu apuca s-o usuce. Se formeaza atunci balti si smarcuri in care apa statatoare se altereaza, si are o influenta putin favorabila asupra vegetatiei.
Tot cam asa se petrec lucrurile si in corpul omenesc in momentul cand apare hidropizia. Aceasta boala se dezvolta in principal in organismul al carui sange si ale carui umori sunt prea apoase si nu mai au forte vitale. Or, sangele hraneste toate organele; el este un izvor de viata, din care totalitatea partilor constitutive ale corpului iau ceea ce Ie este necesar. Dar un sange bolnav, asemanator cu apa clocita sau cu mazga nu poate furniza substantele care dau viata si putere. Carnea flasca, sele lezate si obstruate sunt semnele precursoare ale hidropiziei.
Aspectul exterior reflecta starea de boala; persoanele tinere par subit imbatranite (cum se zice, cutare a imbatranit foarte repede); tenul este vestejit; pielea atarna pe oase; in diferite locuri, in special in jurul ochilor, se formeaza chisturi seroase (pungi cu apa). N-ai decat sa atingi pielea bolnavului si vei simti bulele de lichid cum cedeaza si se retrag de sub deget. Corpul intreg poarta astfel de pungi, de parca ar cersi sange si n-ar primi decat apa.
piele, suntem in prezenta hidropiziei subcutanate. Daca abdomenul este inundat in unul sau mai multe locuri, avem de-a face cu hidropizia abdominala. Daca acumularile seroase indeaza inima, este vorba de hidropericard1, in timp ce hidropizia pieptului este acumularea de serozitate intre cele doua pleure (membrane care captusesc plamanii).
Hidropizia se declanseaza cu usurinta in urma anumitor boli; in general, in aceste cazuri bolnavul nu mai are mult de trait. Pentru multe persoane hidropizia este mesagera mortii; ea este ultima lovitura care rastoarna barca deja stricata a vietii.
Hidropizia apare mai ales la conlescentii dupa scarlatina, in cazul in care vindecarea n-a fost completa. Corpul intreg incepe atunci sa se umfle.
Daca hidropizia a atins un stadiu ansat, rareori putem spera in vindecare, deoarece sangele este prea saracit. Putem spera intr-o insanatosire prompta a bolnavului daca incepem precoce tratamentul de ecuare a apei in exces, prin mijloace interne si externe. Unele exemple vor face sa cunosteti metoda de a obtine \'aceasta insanatosire.
O femeie de la tara, in rsta de patruzeci si opt de ani, vede ca i se umfla tot corpul; nu mai poate merge decat cu greu; starea generala este alterata, respiratia ingreunata. O sfatuiesc sa puna rozmarin la macerat in vin si sa bea in fiecare zi doua pahare (un sfert de litru in total) din acest lichid. Vinul aromatizat a reconfortat-o extraordinar, si a facut-o sa elimine multa apa. La exterior a intrebuintat, mai multe zile consecutive, impachetarea jumatate de corp (de fiecare data cate o ora si jumatate si, vreme de patru saptamani, cate doua bai) de jumatate pe zi, de un minut fiecare cu spalarea partii superioare a corpului. Taranca s-a vindecat si a putut sa se ocupe din nou, fara nici o piedica, de treburile ei.
Un baiat de doisprezece ani avusese scarlatina si, dupa parerea tuturor, se vindecase. Sase saptamani mai tarziu a facut hidropizie si tot trupul ii era umflat. O camasa inmuiata in apa sarata si purtata trei zile la rand, de fiecare data cate o ora si jumatate, i-a redat sanatatea.
O femeie de cinzeci si patru de ani a contractat hidropizie abdominala. Picioarele si abdomenul ii erau extrem de umflate. Am poruncit fiicei bolnavei sa fiarba in fiecare zi, timp de trei minute, doua rfuri de cutit de radacini de boz (praf) amestecate cu o jumatate de litru de apa, si sa-i dea acest decoct, in 2-3 portii, la diferite ore din zi. Pe langa aceasta, am pus sa i se aplice timp de o saptamana, zilnic, o impachetare inferioara cu durata de o ora. in urmatoarele 10 zile impachetarea n-a fost folosita decat o data la doua zile, si doar la trei zile in celelalte doua saptamani care au urmat. Bolna a eliminat mari cantitati de urina si s-a aflat in perfecta stare de sanatate dupa trei saptamani.
Am recunoscut ca in ascita1 radacinile de boz2 constituie cel mai bun remediu de uz intern. In hidropericardita si hidropizia pieptului, eu prefer rozmarinul. Ca aplicatii cu apa, in hidropericardita recomand compresele superioare si inferioare o data pe zi, pentru uz intern iar, vinul de rozmarin, asa cum s-a aratat mai sus, in doza de un sfert de litru pe zi.
George, un barbat de treizeci si sase de ani, a constatat ca trupul sau a capatat, dimensiuni remarcabile intr-un interl de numai opt zile. Picioarele, mainile, gatul si capul erau edemaciate, iar sub piele se gasea acumulata multa apa. El a imbracat halatul spaniol timp de opt zile, de cate doua ori pe zi; in cele noua zile urmatoare o data pe zi, iar in ultimele zece zile numai o data la trei zile. Am devenit spaniol din cap pana-n picioare, spunea el razand. Climatul nu era de loc spaniol, dar mi-a facut bine. Ma simt complet resilit".
Un proprietar de restaurant mi-a scris:Tot corpul imi este umflat. Medicul pretinde ca as avea hidropizie. Am luat deja o multime de medicamente, dar boala se inrautatste pe zi ce trece. Piciorul stang, mai ales coapsa, este foarte umflat. Piciorul drept incepe si el sa se ingroase. Setea ma tortureaza mult; berea mi-o sporeste mai tare si nici apa n-o stinge. Am sa mor, sau mai exista vreun leac pentru mine?"
I-am raspuns recomandandu-i tratamentul urmator: 1. in fiecare zi o afuziune superioara si o afuziune la genunchi; 2. trei impachetari pe jumatate de corp pe saptamana, (durata o \'ora si jumatate, iar panza fi pliata in 4 sau in 6); 3. in fiecare noapte o spalare generala, imediat la iesirea din pat, bolnavul culcandu-se inapoi fara sa se stearga. I-am scris sa continue tratamentul timp de trei saptamani, apoi sa-mi scrie din nou.
Vestile au fost foarte bune si, ca urmare, i-am prescris aplicatiile ce urmeaza: 1. in fiecare saptamana trei bai de jumatate, fiecare de un minut; 2. in fiecare saptamana 3 afuziuni posterioare; 3. de doua ori pe saptamana halatul spaniol, timp de o ora si jumatate; 4. zilnic, o ceasca de ceai, preparat din seminte de ienupar pisate si putina coada-calului, totul fiert timp de zece minute (ceasca de ceai fi impartita in trei doze luate in trei momente diferite ale zilei).
Sase saptamani mai tarziu, bolnavul era complet resilit. La 3 luni dupa cura, hangiul nostru, care implinea cincizeci de ani, mi-a scris ca se simtea minunat, ca somnul si pofta de mancare ii erau excelente.
Sa nu uitam sa plasam aici o obsertie importanta, deoarece chiar in legatura cu aceasta boala s-ar putea ca debutantii in hidroterapie sa se insele si sa insele si pe altii. In hidropizie nu trebuie sa folosim niciodata apa calda, nici sub forma de bai de aburi, nici sub forma bailor obisnuite. Prin aceasta boala s-ar agra, fiindca apa calda inmoaie, iar molesirea organelor reprezinta cel mai mare pericol
pentru contractarea hidropiziei. Cele mai reci aplicatii cu apa sunt cele mai bune in acest caz; numai ca nu trebuie sa le prelungim prea tare si niciodata nu trebuie sa mergem impotri prescriptiilor, deoarece, cand sangele este saracit, caldura naturala este scazuta.
