in AR, o tulburare imuna de cauza necunoscuta produce o maladie inflamatorie multi-sistemica cu sinovita simetrica, artralgii, redoare, tume-factie si, in cazurile prelungite, distrugerea articulatiilor periferice.
Prelenta. 3% femei, 1% barbati. Frecventa maxima la rsta medie. Poate aparea la orice rsta. Asociere: HLA-DRW 4. Incidenta: 2-4/10 000 adulti /an.
Prezentare. Foarte riabila. Diagnosticul diferential al AR cu alte afectiuni inflamatorii poate fi dificil. Debutul este deseori insidios, cu astenie, dureri tranzitorii, redoare si slabiciune, dar poate fi brusc - \"intr-o zi nu m-am mai putut misca\". Apar forme monoartritice, de
artrita palindromica - articulatiile sunt afectate pe rand - si sistemice.
Prognostic. 20% au 1 episod, deseori acut, si isi revin complet. 30% au o inliditate usoara; 40% au forme prelungite, moderat inlidante 10% au inliditate severa. Speranta medie de viata este diminuata, de ex. cu 3 (femei) pana la 7 ani (barbati). Debutul palindromic, simptomele extra-articulare, nodulii, eroziunile sau factorul reumatoid tt indica un prognostic prost.
Afectare articulara. Sinoviul inflamat (panus) cauzeaza tumefierea calda si dureroasa a articulatiilor, si ingrosarea tendoanelor cu tumefierea asociata a tesuturilor moi, de unde aparitia degetelor caracteristice, in forma de carnat. Redoarea matinala poate dura mai multe ore. Cu timpul, panusul erodeaza articulatiile, tendoanele se rup si apar modificarile ireversibile, tipice AR ansate. Degetele prezinta deformari in \"gat de lebada\" (hiperextensie la articulatia PIP, dar flexie la articulatia DIP) sau \"butoniera\" (flexie la articulatia PIP, extensie la articulatia MCP, hiperextensie la articulatia DIP), policele prezinta deformari in Z. Articulatiile MCP si ale pumnilor se subluxeaza, capatand o deviatie ulnara: procesul stiloid al ulnei si capului radial devin proeminente. Genunchii sunt deviati in rus sau lgus. Apar chisturi poplitee Baker, care se pot rupe, mimand o TVP. La picioare, subluxatia capetelor metatarsienelor, cu asocierea de hallux lgus, degete in gheara si calozitati genereaza dureri - \"mers pe pietre\".
^Insilitatea atlantoaxiala poate cauza compresie medulara; este recomandata radiografia inaintea unei intubatii.
Afectare extra-articulara. Scaderea in greutate,
febra si
astenia sunt frecvente. Multe din manifestarile sistemice ale AR sunt cauzate de sculita sau noduli. 10% fac amiloidoza. Complicatiile terapeutice pot afecta majoritatea sistemelor (p. 672).
Tegument: Infarcte ale repliului ungveal, ulceratii, rash, eritem palmar.
Noduli: Fermi, mobili, nedurerosi, apar in zonele de presiune, de ex. antebrat, la 20% din suferinzi. Nodulii pot aparea si pe tecile tendinoase (cauzand deformari in tragaci) sau in plamani, miocard, pericard sau sclera.
Ochi: Keratoconjunctivitis sicca (p. 554), sclerita, episclerita.
Aparat cardioscular: Rersat pericardic, pericardita, miocardita.
Plamani: Pleurezie, rersate pleurale, noduli, alveolita fibrozanta.
SNC: Neuropatie de tasare (de ex. tunel carpian), sindroame de compresie.
Explorari. Sange: Anemie normocroma, VSH crescut. Ambele se coreleaza cu activitatea bolii. De asemenea: fosfataza alk t, trombocite t, limfocite t, leucocite T ( in MMC, Felty la p. 697). Factorul reumatoid: acest autoanticorp anti-IgG apare in cele din urma la 80% din cei cu AR, dar poate fi gasit in titruri scazute in multe afectiuni cronice. Factor antinuclear: + la 30% din cei cu AR ( MMC, p. 690).
Lichid sinovial: Tulbure; scozitate \\; cheaguri, datorate numarului mare de polimorfonucleare.
Modificari radiologice: in ordinea aparitiei: tumefierea tesuturilor moi; osteoporoza juxta-articulara; pierderea simetrica a spatiului articular; eroziuni la marginile articulatiei, subluxatia si dizlocarea articulatiilor.
