Fracturile pot fi transrse, oblice sau spiralate. Ele sunt cominuti daca exista >2 fragmente. Daca marginile rupte protruzioneaza prin piele sau intr-o cavitate, fractura este deschisa (o urgenta). Oasele tinere si moi se pot indoi si rupe partial (fracturi in lemn rde). Fortele de compresiune dau fracturi impactate sau prin zdrobire (in osul trabecular), iar forta de tractiune cauzeaza desprinderea unei bucati de os de catre tendoane sau ligamente (avulsie). O fractura complicata produce leziuni semnificati ale vaselor, nervilor si organelor adiacente. Separarea partilor este definita in termeni de deplasare, rotatie si angulare laterala ( diagrama). Pot exista dizlocari sau subluxatii (pierderea partiala a contactului suprafetelor articulare). Informeaza-te asupra gradului fortei care a produs leziunea. Daca acesta pare minor si osul este totusi rupt atunci osul poate fi bolnav (fractura patologica, de ex. in depuneri secundare, osteomalacie, boala et - p. 762).
Caracteristici clinice. Durere, pierderea functionalitatii, deformare, tumefactie, crepitus (frecarea marginilor rupte - manipuleaza cu blandete).
Radiografii. Pune aceste intrebari. » Cate fracturi sunt?
» Se poate dea osul in intregime, si articulatia la fiecare capat?
» Cata deplasare exista? in ce directie?
» Sunt oasele normale? Cauta aer incarcerat, patologie osoasa, si orice corp strain. Sunt necesare mai multe radiografii (UIV, arteriografie)?
Clasificarea Salter si Harris a leziunilor epifizare
I Aparuta la sugari, sau in conditii patologice (de ex. scorbut).
II Cea mai frecnta.
III Exista un fragment deplasat.
IV Unirea perpendicular pe cartilajul de crestere poate interfera cu cresterea osului.
V Compresia epifizei produce deformare si oprirea cresterii.
Tratament » Corecteaza socul (de ex. cu solutie coloidala in perfuzie, 500 ml/1/2 h, pana cand TA sistolica > 100 mmHg) se administreaza sange daca sunt >1-l,5 litri pierduti, sau hemoragia continua. Monitorizeaza TA/15 min, debitul urinar (A± PVC). Opreste hemoragia (poate necesita interntie chirurgicala).
» Amelioreaza durerea (de ex. morfina 10 mg/4 h IM sau fractionat in doze de 1-2 mg in caz de soc).
» Pansament steril (de ex. muiat in Betadinei) peste oasele pro-truzionate si pielea dilacerata.
» Previne infectia: de ex. cloxacilina 500 mg IM/IV + benzii
penicilina 600 mg IV/IM.; toxoid tetanic (0,5 ml IM) daca este necesar.
Metode de tratament al fracturilor: imobilizeaza si redu zona (daca este necesar, p. 782), de ex. cu un pansament gipsat. Problema cu aceasta metoda este ca imobilizarea este urmata de \"boala de fractura\", atrofie musculara, ankiloza articulara si osteoporoza. Daca este posibil, fracturile ce implica articulatii trebuie tratate prin reducere deschisa, reconstructie corecta a suprafetelor articulare si fixare, astfel incat sa fie posibila mobilizarea imediata. Astfel, artroza secundara este ineviila. Fixarea interna (de ex. cu cuie, suruburi si placi metalice) a tuturor fracturilor la poli-traumatizati duce la reducerea importanta a complicatiilor gra (embolie grasoasa, sindromul detresei respiratorii acute), ca si la reducerea perioadei in care este necesara ntilatia mecanica.
Fixarea externa utilizeaza suruburi in os, o bara si un mijloc (ciment sau clame) de a atasa bara de suruburi, pentru a lega corticalele fracturate. Suruburile pot fi trecute prin os si in afara membrului, astfel ca o a doua bara sa asigure silitate suplimentara. Rigiditatea suplimentara este asigurata printr-un alt set de suruburi la 90A° fata de primul. Deoarece interntia este la distanta de campul leziunii, aceasta metoda este foarte utila cand exista arsuri, pierderi cutanate si osoase, sau o fractura deschisa. Alte metode: placi (de ex. cu 10 suruburi), cuie (Kiintscher) si sarme (Kirschner).
