in care functionalitatea si aspectul membrului sunt satisfacatoare. De exemplu, o deplasare mica, accepila in cazul unei fracturi de diafiza femurala, poate sa nu fie accepila la radius, unde ar putea produce dificultati de supinatie. Reducerea permite de asemenea eliberarea oricaror structuri incarcerate intre capetele osoase. Reducerea corecta ajuta revas-cularizarea (tala in fracturile subcapitale de femur) si prene modificarile degenerative tardive in cazul fracturilor articulare. Fixarea interna si externa a inlaturat mult necesitatea tractiunii la adulti, dar ea este inca folosita la copii.
Metode de reducere. Manipulare sub anestezie (majoritatea cazurilor).
Tractiune de ex. pentru fracturi subcapitale de femur sau leziuni spinale.
Reducerea deschisa ajuta acuratetea, de ex. inaintea fixarii interne. Urmatoarea problema este mentinerea reducerii (cu ajutorul tractiunii sau fixarii) pe durata ndecarii - care poate fi de la 2 saptamani (copin mici) la 12 saptamani (un os lung la un adult).
Tractiunea cutanata utilizeaza benzi adezive pentru a atasa greutatea de membru. Dificultatile sunt faptul ca greutatea nu poate fi prea\' mare, si ca poate aparea sensibilitate la adeziv.
Trac(iunea osoasa. Cu ajutorul unui ac trecut prin os, se pot utiliza forte mai mari (de ex. ac Steinmann, sublere craniene Gardner-Wells sau Crutchfield).
Tractiunea fixa. Atela Tbomas.
Tractiunea echilibrata (mai jos). Greutatea pacientului echilibreaza greutatea aplicata.
Tractiunea cu consola este potrita pentru copii pana la 2 ani. Fesele sunt doar putin ridicate de pe pat.
| |
| | |
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor