Acestea sunt determinate de trei categorii mari de factori: fizici, chimici, bacteriologici.
Cuprins:
Factorii fizici |
sus  |
- Traumatici: - vibraţiile pot produce necroze (os lunatum, os naviculare, cap femural) al căror tratament este cel al necrozelor de alte etiologii (exereze parţiale sau totale, artro-deze, înlocuiri protetice). Vibraţiile mai pot produce leziuni nervoase (anestezii), degenerative articulare (osteocondromatoze, artroze) sau trofice (tegumentare).
- Căldura sau frigul pot produce leziuni degenerative generale (osteoporoză, artrite reumatoide);
- Presiunea atmosferică, prin variaţii mari şi bruşte, poate da leziuni osteoarticulare, uneori grave. Este cunoscută "boala de cheson", azi mai rară. Leziunile cele mai frecvente sunt necrozele (infarctele) osoase sau articulare (epifizare subcondrale).
- Radiaţiile (Roentgen, izotopii, cosmice). Radiaţiile Roentgen sau cosmice ("iradierea externă") produc mutaţii care duc la tulburări complexe, materializate la nivelul aparatului osteoarticular prin calcificări, necroze, escare, hialinizări ale ţesutului osos sau cartilaginos, urmate de înlocuirea fibroasă a leziunii.
Deseori evoluţia acestor leziuni este spre fibro sau chondrosarcom. Osteitele apărute prin suprainfectarea focarelor de necroză sunt foarte rebele la tratament, însoţite de ulceraţii trofice ale părţilor moi. Antibioterapia, toaleta chirurgicală, transplantele şi chirurgia plastică a pielii pot rezolva aceste complicaţii, dat, deseori, osteogeneza în aceste focare este haotică.
Iradierea prelungită duce la o friabilitate crescută osoasă (fracturi patologice), la dis-plazii, tulburări de creştere (scolioze etc).
Izotopii (radiaţii beta, gama), constituie aşa-numita iradiere "internă", deoarece sursa de radiaţii este fixată în organism (Stronţiu, Radiu, etc). Cele mai frecvente complicaţii ale acestora
sunt necrozele infecţiile, fracturile patologice, metaplaziile carcinomatoase.
Factorii chimici |
sus |
Sunt foarte variaţi (minerale, compuşi organici etc).
- Benzolul produce anemie hipoblastică, osteoporoză.
- Plumbul este toxic nervos, renal, hepatic, iar în os se fixează cu predilecţie în osul spongios (radiologie epifizele apar opace mai ales în regiunea cartilagiilor metafizare);
- Bismutul determină o oprire a creşterii, precum şi calcificări ale cartilagiilor (radiologie, benzi opace sub cartilagiul articular);
- Fosforul, toxic pentru cei ce lucrează în fabricile de chibrituri, în special, determină necroze epifizare, osteomielite cu necroze întinse, foarte rezistente la tratament (în special mandibula) osteoscleroza (liniară - radiologie - la nivelul epifizelor, oaselor mâinii, coastelor);
- Fluorul în exces produce carii, condensări osoase, tulburări vizuale, migrene, tulburări intenstinale. Cei mai afectaţi sunt cei ce lucrează în minele de fosfor, industria aluminiului şi sticlei. Radiologie se observă o osteoscleroza difuză (coloana vertebrală, pel-vis), osificarea ligamentelor (sacrotuberos, sacrospinal), osificări periostice şi tendinoase;
- Cadmiul (în industria zincului) provoacă fragilitate osoasă;
- Mercurul, produce tulburări metabolice osoase, care determină fragilitatea osoasă crescută;
- Beriliul (fabricile de becuri fluorescente, fabricile care lucrează cu aliaje de cupru), produce osteoscleroza. După 8-18 luni de expunere la această noxă pot apare osteo-sarcoame. Alte organe atinse: plămânul (granulom histiocitar), ganglionii limfatici, splina;
- Latyrismul este o afecţiune care apare la cei ce consumă sistematic mazăre furajeră. Determină tulburări neurologice, modificări structurale ale ţesutului conjunctiv, resorbţii osoase cu fracturi patologice secundare, tulburări de creştere. La baza acestor tulburări stă vicierea sintezei betaamino\'proprionitrilului, cu rol important în metabolismul mucopo-lizaharidelor.
- Acidul cromic, arsenicul pot da şi ei leziuni osoase.
Factorii bacteriologici |
sus |
Sunt multipli şi determină afecţiuni inflamatorii şi supurative despre care s-a discutat în alt capitol. Varietatea germenilor este foarte mare: coci, bacilul Koch, salmonelle, micelii, paraziţi (hidatidoza), brucelle (brucella melithensis).
Tratamentul acestor osteoartropatii este complex:
- eliminarea agentului etiologic;
- compensarea dezechilibrului metabolic produs de agentul patogen (eventual antidoturi);
- corecţia chirurgicală a leziunilor sau diformităţilor.
Factorii fizici
