in unele boli endocrine, datorita influentelor pe care hormonii respecti le au pe meolismul osului, al structurilor articulare si al tesuturilor vecine se inscriu frecvent semne clinice de ordin reumatismal.In acromegalie, excesul de hormon de crestere induce dezvoltarea exagerata a tuturor tesuturilor, inclusiv a structurilor articulare si periarticulare. Proliferarea burselor se produce printr-un proces de hiperplazie fibroasa neinflamatoare. Sunt interesate mai ales bursele prepatelare, olecraniene, subacromiale. Hipertrofia capsulelor da nastere unei laxitati cu hipermobilitate articulara, ingrosarea sinoalei este datorata dezvoltarii tesutului adipos si fibros. Nu se produce o hiperplazie sinoocitara. La adult cartilajele care raman sensibile la actiunea hormonului de crestere sunt cele care se vor hipertrofia in primul moment. Se explica astfel proeminenta mandibulei, cresterea diametrului toracic antero-po-sterior si modificarile de voce (cartilaje laringiene). in afara cresterii, cartilajul sufera modificari degenerative similare celor intalnite in boala artrozica. ingrosarea osului este zibila mai ales la mandibula, oasele frontale, metacarp, falange distale care apar latite.
Prin proliferarea structurilor articulare si periarticulare se explica la inceputul bolii o laxitate articulara, largirea spatiilor articulare si exsudari intermitente. in momentele avansate ale suferintei se inscriu hipertrofie osoasa, deformari articulare si reducerea mobilitatii. La radiografie se remarca o marire a osului, cu remodelari periostale, formare de osteofite, calcificari ale insertiilor capsulelor si tendoanelor. Latirea epifizelor osoase da falsa impresie de osteoporoza, aceasta datorita largirii spatiilor intertrabeculare. Fenomenul este cel mai bine zibil la oasele metacarpiene si mefatarsiene. La jumatate dintre bolnai cu acromegalie, prin marirea osului si prin edem sub ligamentul transvers al carpului se dezvolta sindromul de tunel carpian. Semnele subiective sunt de ordin algic si beneficiaza de aceleasi masuri ca cele din boala artrozica.
Artropatia in hipotiroidism poate precede, succede sau sa se dezvolte simultan cu mixedemul. Manifestarea reumatica este de tip condrocalcinoza, displazie epifizara, tenosinota a flexorilor. Semnele clinice ale artritei produse de urati sau de pirofosfati sunt atenuate in mare parte datorita deprimarii functiei polimorfonuclearelor. Laxitatea articulara care se inscrie la o treime dintre bolna este explicata prin cresterea concentratiei de hialuronat in tesuturile implicate.In hipertiroidism se inscrie o ingrosare a partilor moi, degetele putand capata aspect hipocratic. La degete si la extremitatile distale ale oaselor mai poate aparea un proces de periostita. Tratamentele cu metil sau propiltiouracil facute pentru hipertiroidism pot induce lupus eritematos sistemic medicamentos.
In hiperparatiroidism pot aparea semne clinice determinate de osteita fibroasa chistica, de condrocalcinoza si pseudoguta, de microfracturi subcondrale, de rupturi tendinoase, de resorbtii subperiostale.
In hipoparatiroidism se intalnesc calcificari subcutane si ale ligamentelor paraspinale dand aspect de spondilita, dar spre deosebire de aceasta afectiune articulatiile sacroiliace raman indemne.Intre cele mai frecvente si mai importante manifestari reumatice care se inscriu in cazul diabetului zaharat se insciru:
-osteoporoza si zone de osteoliza localizate mai ales la degetele membrelor inferioare, explicate prin angiopatia diabetica si suferinta trofica;
- spondiloza hiperostozanta;
- contractura in flexie a degetelor;
-periartrita scapulohumerala prezenta la aproximativ 10% dintre bolna, in cazul diabetului zaharat din hemocromatoza, apar in plus semnele clinice aferente bolii principale.
