..Sunt anumite alimente noci pentru reumatici?" Cand am reumatism, pot manca orice?" Exista un regim alimentar specific reumatismului?" Mi s-a recomandat o adevarata dieta reumatica!" Medicii se confrunta adesea cu astfel de intrebari si afirmatii sau cu altele asemanatoare; sunt lucruri ce-i preocupa pe pacienti, pe rudele si pe prietenii lor.
Din pacate, trebuie sa va dezamagesc:\' exista foarte putine boli reumatice, cum ar fi guta si osteoporoza. in care alimentatia joaca un rol important. in cazul altor imbolnaviri reumatice, mai ales a celor care evolueaza cu fenomene inflamatoare, dieta poate aa o oarecare influenta, chiar daca nu vindeca boala. Totodata, sunt imbolnaviri reumatice. in special cele cu mecanism de uzura. in care sporul de greutate creste riscul de boala si influenteaza negativ evolutia bolii, astfel incat scaderea greutatii poate aduce o ameliorare)
Inainte de a intra in detalii privind bolile reumatice, sa trecem putin in revista de ce omul trebuie sa se hraneasca, pentru a-si asigura necesitatile de lichid (apa), proteine, hidrati de carbon, grasimi, minerale si vitamine. in interiorul corpului. in cadrul unor complicate mecanisme biochimice aflate sub influenta hormonilor (ca. de exemplu, insulina, hormon produs de pancreas), au loc procese meolice necesare functionarii muschilor, oaselor, nervilor etc. si deci este nevoie de produsi proteici, grasimi si hidrati de carbon, ca si de energia rezultata din arderea lor. Excesul de glucide si lipide se depune sub forma de grasimi in celulele tesutului adipos si. la nevoie, sunt mobilizate din aceste depozite, servind drept izvoare de energie.
Toate aceste fenomene biochimice au loc in celulele corpului, celulele diferentiindu-se prin rolul jucat in aceste procese si prin componentele lor: o celula hepatica are alte functii si deci la nilul ei se produc alte reactii biochimice decat intr-o celula musculara cardiaca sau intr-o celula nervoasa din creier.
Celulele sunt formate, independent de specializarea" mentionata mai sus in functie de organul apartinator, din-tr-un nucleu, un corp si o membrana celulara. in nucleu se afla cromozomii, care contin informatia genetica a organismului. Aceasta informatie genetica apare sub forma de acid dezoxiribonucleic (ADN). care, dupa cum arata si numele, este alcatuit dintr-un zaharid (dezoxiriboza) si un acid nucleic. Acizii nucleici se impart in doua grupe: purine si pirimidine. La nilul corpului, informatiile din nucleu sunt transformate, cu ajutorul unor minuscule fabrici", in corpi proteici, responsabili, la randul lor. cu functiile vitale ale organismului. Corpul celular este inlit in membrana celulara, alcatuita din proteine si lipide.
Cum putem ameliora sau preni bolile reumatice printr-o alimentatie corecta?
Sa ne oprim mai intai asupra gutei. Am amintit pe scurt ca este o inflamatie articulara datorata depunerilor de cristale. Dar afectarea nu se limiteaza la articulatii, putand fi prinse atat unele parti moi. cat si anumite organe. in special rinichii. Cristalele, care provoaca inflamatia. sunt formate din acid uric. La randul lui, acidul uric este produsul de calabolism al mai sus-mentionatului corp purinic.
Exista purine in toate celulele organismului, darele pot fi aduse suplimentar din afara, o dala cu hrana, formata in mare parte din celule (de exemplu, celulele musculare ale carnii). Cand la un individ se manifesta o tendinta innascuta la guta, aportul suplimentar de purine, cu producerea excesiva de acid uric consecutiva, duce la formarea de cristale, de exemplu in caile urinare, cu aparitia de calculi. sau in lichidul articular, avand drept consecinta inflamarea articulara (artrita cristalina").
Chiar daca astazi dispunem de medicamente eficiente si relativ bine suportate in tratamentul gutei si pentru mentinerea nilului acidului uric in limite accepile. in multe cazuri, se pot obtine succese remarcabile numai cu dieta. E important de retinut ce alimente sunt bogate in purine si trebuie astfel evitate, lata o lista cu aceste alimente:
» organe (momite, ficat, rinichi)
» carne si mezeluri grase
» peste gras (hering, sardine in ulei. scoici, ton din conserva)
» legume in pastai (fasole, mazare, soia)
» unele legume : spanac, sparanghel
In principiu, pentru bolnavul de guta. e valabila urmatoarea regula: sunt permise alimentele cu un continut scazut de purine sau cele care nu contin deloc purine. in schimb, trebuie evitate cele cu un continut ridicat de purine. Totusi, medicamentele moderne de astazi, care scad valoarea sanguina a acidului uric (fie blocand formarea acestuia, fie prin eliminare crescuta la nil renal), le permit din cand in cand pacientilor cu guta sa se infrupte din alimentele interzise".
Pacientul cu guta, cunoscut de-a lungul istoriei omenirii ca un mare gurmand (guta era boala regilor si a nobililor), are de obicei o constitutie corporala specifica, ce-i creeaza si alte probleme de sanatate (diabet zaharat, boli cardiace.
hipertensiune arteriala). El intampina dificultati serioase in a tine o anumita dieta alimentara. Exista un regim alimentar pentru reumatici?", se intreaba un astfel de pacient; desi cunoaste raspunsul, nu este intotdeauna pregatit - tocmai pentru ca e un gurmand - sa tina dieta corespunzatoare.
Am amintit mai sus ca masurile dietetice pot ajuta in boli reumatice inflamatoare, chiar daca nu vindeca boala. Care sunt aceste masuri si cum actioneaza ele?
In orice inflamatie sunt implicate mai multe mecanisme: agentii cauzali, adesea necunoscuti sau cunoscuti (de pilda: cristalele, bacteriile), celulele (cel mai frecnt globulele albe sanguine), mesagerii" celulari, corpii proteici ai sangelui etc. In acest proces, leucocitele sunt partial celule devoratoare", care incearca sa ingurgiteze" si sa anihileze agentul patogen, ba chiar si unele tesuturi distruse.
Globulele albe sunt trimise imediat la locul inflamatiei si. cu ajutorul modificarilor de la nilul membranei celulare si al peretilor vaselor sanguine, trec rapid prin tesuturi. Leucocitele contin elemente ce indeplinesc aceasta functie de distrugere, in sensul ca materialul ..ingerat" este prelucrat in interiorul lor. sau este scuipat" in afara celulei, digerarca producandu-se deci in exterior.
Pentru ca celulele devoratoare" sa fie protejate de auto-digestic, in corpul celular aceste elemente nu sunt libere, ci impachetate intr-o carapace". Atat membrana acestui inlis, cat si membrana celulara contin grasimi.
Cand grasimile de la nilul acestor membrane sunt formate din acizi grasi nesaturati (au mai multe legaturi duble cu atomii de carbon si sunt deci mai putin saturati" cu atomi de hidrogen), care exista in cantitate mare in uleiul de sofranas (Carthamus finctorius) sau in grasimea unor specii de pesti (de exemplu, uleiul de somon), celulele sunt mai sile, nu se pot mobiliza la fel de repede, si deci procesul inflamator este franat. Cand grasimile continute de aceste membrane sunt acizi grasi saturati (ca in cazul mamiferelor, in carnea de porc si in grasimile din lapte), procesele inflamatoare vor fi stimulate. Numeroase do experimentale indica faptul ca bolile inflamatoare, sub o anumita dieta cu ulei de peste, sunt influentate pozitiv. in practica insa, pentru a atinge un efect terapeutic eficient, trebuie inghitite cantitati mari de ulei de peste, lucru foarte dificil.
In orice caz, se recomanda o alimentatie bogata in peste, tinand cont de efectele poziti exercitate de acizii grasi nesaturati in impiedicarea aparitiei aterosclerozei si, cu aceasta, in diminuarea riscului unor imbolnaviri ale vaselor inimii.
Si cazul diabeticilor, care. din pricina lipsei de insulina, prezinta tulburari la nilul meolismului lipidic, si astfel un risc crescut la aterosclcroza. este de preferat o alimentatie echilibrata, mai ales in ceea ce priste aportul de grasimi. Toate aceste recomandari ce vizeaza problemele de sanatate aparute si la alte tipuri de pacienti, se refera, practic, la masuri cu caracier prentiv. in elul de mai jos. este redat continutul in acizi grasi al diferitelor alimente, dintre care, sunt indicate cele cu un continut crescut in acizi grasi nesaturati. de pesti), intra usor in conflict cu o alta boala semnificativa, osteoporoza.
Intrucat prin modificarea obiceiurilor noastre alimentare s-a redus aportul de calciu, o data cu injumatatirea alimentatiei zilnice, e nevoie sa ingeram suplimentar calciu.
Pe de o parte, calciul este o componenta a oaselor, iar pe de alta un mineral deosebit de important in functionarea echilibrata si la parametri normali a tuturor celulelor organismului. Oasele sersc drept depozit de calciu pentru intregul organism, astfel ca, oricand. in functie de necesitati, acest calciu poate fi mobilizat. In acelasi timp, calciul da silitate osului, facandu-l dur si rezistent. Meolismul calciului e reglat de dirsi hormoni, impreuna cu vitamina D.In osteoporoza, caolismul (procesul de distructie") este mai accentuat decat anabolismul (procesul de ..constructie") osos. Din aceasta cauza, oasele devin nemaleabile, poroase", sfaramicioase. Mai frecnt sunt afectate femeile ajunse la menopauza. Pericolul aparitiei osteoporozei creste, cu cat scade aportul de calciu. De aceea, ingestia de calciu este foarte necesara. Astazi, se considera ca adecvata o doza de 1,5 grame de calciu zilnic.
Calciu se gaseste mai ales in lapte si produse lactate, in special in branza telemea. Daca doriti sa acoperiti necesarul de calciu prin produse lactate, si nu cu ajutorul letelor, ati in dere problema grasimilor discutata mai sus. si alegeti produsele lactate mai sarace in grasimi (branza slaba, lapte cu un continut redus de grasimi). in cazul in care osteoporoza s-a instalat deja sau exista un risc crescut de imbolnavire (menopauza timpurie, fumat, terapie indelungata cu cortizon etc), pe langa o alimentatie bogata in calciu, este necesar un supliment de calciu sub forma de lete.
Deoarece vitamina D, si in special meolitii sai, stimuleaza atat trecerea calciului din intestin in sange, cat si fixarea calciului in oase. trebuie avut in dere si un aport adecvat de vitamina D. Vitamina D este una dintre putinele vitamine care, in doze crescute, pot duce la intoxicatii. De aceea, se recomanda sa fie administrata in doze mici. Continutul in vitamina D al unor alimente este prezentat in elul de mai jos. Aportul zilnic de vitamina D nu trebuie sa depaseasca 300 u.i. (unitati internationale), adica 7,5 micrograme. La copii, necesarul zilnic este de 400 u.i.
Legumele si fructele nu contin vitamina D.
O ultima recomandare in ceea ce priste alimentatia se adreseaza excesului de greutate. Cartilajul articular serste drept suprafata de alunecare si. partial, are un efect tampon. Orice miscare gresita sau suprasolicitare il pot afecta. Obezitatea favorizeaza aparitia fenomentelor degenerati -artrozele - la nilul membrelor inferioare, mai ales ale genunchilor. Permanenta suprasolicitare prin surplusul de greutate duce la distrugerea mai rapida a cartilajului. Obezitatea are efecte negati si in imbolnavirile articulare inflamatoare, deoarece cartilajul deja afectat prin procesul inflamator e mai putin rezistent si are tendinta de a se modifica degenerativ (artroza).
Obezitatea suprasolicita nu numai articulatiile, ci si muschii si tendoanele, ceea ce provoaca probleme la nilul insertiilor musculare. Surplusul de kilograme duce si la modificari de statica a corpului, si deci la aparitia durerilor.
Astfel, pacientilor reumatici obezi, li se indica o dicta de reducere a greutatii.
In concluzie, dieta are un rol important in reumatologie, ajutand in multe situatii la ameliorarea complicatiilor, adesea chiar cu efecte benefice asupra bolii. O dicta reumatica", in adevaratul sens al cuvantului, adica un regim alimentar care sa ..trateze" o anumita afectiune reumatologica. nu exista insa. Toate recomandarile specificate privind alimentatia, trebuie intelese ca masuri prenti sau de sustinere a tratamentului propriu-zis.
