in cadrul imbolnavirilor reumatice inflamatoare, pot fi coafectate organele interne, cu mentiunea ca diferite boli le pot afecta in mod ..preferential". Bolile reumatice inflamatoare sunt de zece-douazeci de ori mai rare decat cele degenerati. Ele pot fi apreciate ca sere nu numai din cauza frecntei agresivitatii simptomelor articulare, ci si a afectarii organelor interne, ceea ce poate duce in multe cazuri la deces. Afectarea organelor interne apare cel mai adesea in bolile tesutului conjunctiv (de exemplu, sclerodermia sau lupusul eritematos). in febra reumatica, mai rar in poliartrita cronica si mult mai rar in "boala Bechterew" sau in inflamatiile articulare reacti.
Cuprins:
Afectarea organelor interne |
sus  |
a) Afectarea inimii
Pericardul. miocardul şi valvele cardiace pot fi afectate în multiple situaţii: în febra reumatică, în poliartrita cronică (PC. boală inflamatoare articulară, care. după cum arată şi numele, afectează mai multe articulaţii şi. prin procesul inflamator, duce la distrugerea acestora: la nivelul articulaţiilor afectate apar dureri, tumefacţii si limitarea mişcărilor). în lupusul eritcmatos diseminat (LED. o boală inflamatoare a ţesutului conjunctiv, care. din cauza unui defect de funcţionare a sistemului imunitar propriu, produce, pe lângă suferinţe articulare si erupţii cutanate, fotofobie si febră). în cazul altor boli ale ţesutului conjunctiv. Defectul valvuiar consecutiv este foarte sever mai ales în febra reumatică, si cele mai dese îmbolnăviri ale valvelor cardiace se produc din pricina febrei reumatice. în funcţie de localizare si de gravitatea defectului valvuiar. mai devreme sau mai târziu. inima va fi afectată în funcţia ei de pompă, ameninţând să devină insuficientă, asa încât, cel mai adesea, este necesara o intervenţie chirurgicală care să înlocuiască valva bolnavă.
în principiu, funcţia de pompă a inimii este ameninţată în miocardite (inflamaţii ale muşchiului cardiaci si în edemele pericardice. care apar în cazul inflamaţiilor pericardului.
Mai mult decât atât, prin inflamarea vaselor sanguine ce irigă inimă, situaţii posibile în bolile reumatice inflamatoare, dar mai ales în bolile ţesutului conjunctiv (deşi foarte rar), se poate ajunge la un infarct miocardic.
b) Afectarea plămânului
Plămânul poate fi agresat de toate bolile menţionate la punctul a), ţesutul pulmonar ca si pleura putând fi coafectate. In cazul agresării ţesutului pulmonar, e afectată funcţia respiratorie, fiind împiedicată alimentarea cu oxigen.
c) Afectarea ficatului şi a pancreasului
în multe boli reumatice, pot apărea uneori reacţii inflamatoare ale ficatului si ale pancreasului, dar numai în anumite cazuri afectarea este severă.
d) Afectarea tractului digestiv
Mai ales în bolile inflamatoare ale vaselor (vasculite) ce fac parte din categoria bolilor ţesutului conjunctiv, pot apărea. în evoluţia bolii, infarcte ale intestinului subţire sau gros. Acestea conduc adesea la ocluzii intestinale sau la perforaţii ale intestinelor, ce pot evolua spre o peritonită foarte gravă.
în sclerodermie, prin afectarea muşchilor si a nervilor intestinali, poate fi afectată motilitatea intestinală, ajungân-du-se la constipaţic, inflamaţie si dureri.
Prin afectarea esofagului, pot apărea dificultăţi în deglu-liţie (înghiţire), probleme a căror existenţă se face remarcată uneori si în tabloul clinic al miozitei (inflamaţii ale muşchilor).
e) Afectarea rinichilor
La nivelul rinichilor, se pot manifesta inflamaţii grave ale ţesutului renal (glomerulonefrite). care evoluează adesea până la insuficientă renală, mai ales în LED si în vasculite. Coafcctarea renală evoluează de multe ori ..neobservată\' si devine evidentă doar atunci când funcţia renală este masiv afectată (retenţia de lichid si a produselor de metabolism). Prin analiza urinei, pot fi găsite din vreme semne ale inflamării ţesutului renal, sub formă de albuminâ si hematii. Determinarea ureei si a creatininei în sânge (plasmă) permite o evaluare a funcţiei renale.
Pierderea capacităţii de funcţionare a rinichilor poate fi atât de mare. încât e nevoie de instituirea unui rinichi artificial (..spălarea sângelui" -dializa) sau de un transplant renal.
Rinichiul are totodată un rol în reglarea presiunii sanguine, astfel că în bolile ţesutului conjunctiv cu afectare renală există pericolul apariţiei hipertensiunii arteriale, care adesea e greu de stăpânii.
f) Afectarea vaselor
Afectarea vaselor, si anume inflamarea acestora (vascu-lita). a fost amintită în cadrul afectării cardiace si renale, dar afectarea vaselor sanguine ale braţelor si ale membrelor inferioare poate duce la cangrenă, la amputaţii ale unuia sau mai multor degete, ori chiar mai extinse. Pe lângă inimă si intestine, pot suferi un "infarct" si alte organe.
Tipic pentru suferinla vasculară din bolile reumatice inflamatoare este "fenomenul Raynaud" în care, mai cu seamă în urma expunerii la frig, apare la nivelul degetelor de la mâini si de la picioare o coloraţie albă sau albastră a tegumentelor, expresie a vasoconstricţiei unor vase de sânge în suferinţă.
"Fenomenul Raynaud" nu caracterizează o singură boală, ci este un simptom de însoţire al multor boli. Adesea, apare că primul semn al unei îmbolnăviri reumatice de tip inflamator. El poate exista şi în absenţa unei boli reumatice, dar oamenii de ştiinţă sunt de părere că aproximativ o treime dintre pacienţii care manifestă un asemenea simptom "idio-patic" (apărut de la sine, fără o cauză recunoscută), vor dezvolta în timp o boală reumatică.
Unele boli reumatice pot conduce, deşi foarte rar. la o coafectare venoasă, cu apariţia de tromboze şi embolii.
g) Afectarea sistemului nervos central
Si creierul poate fi afectat, în multe boli reumatice. Astfel, se pot produce accidente vasculare, convulsii (epilepsie) si comă (potenţial, mortală).
h) Afectarea sistemului nervos periferic Si nervii periferici pot fi afectaţi, direct sau indirect. în cazul unei inflamaţii vasculare cu apariţie de simptome în teritoriul respectiv inervat (furnicături, dureri, paralizi).
i) Afectarea glandelor salivare $i lacrimale In "sindromul Sjogren" (denumit astfel după cel care 1-a descris prima oară - medicul oftalmolog suedez Henrik S. Sjogren), caracterizat prin inflamarea glandelor salivare şi lacrimale, apar uscăciunea gurii, senzaţia de corp străin în ochi. datorate distrugerii celulelor secretoare de la nivelul acestor glande (uscare). Mai pot fi afectate pancreasul (apar
tulburări digestive), glandele pielii (uscăciunea pielii) sau alte mucoase (la nivelul nasului, al bronhiilor sau genital). "Sindromul Sjogren" poate apărea de sine stătător. în poliar-trită sau în lupusul eritematos diseminat (LED).
j) Afectarea ochilor
In cazul poliartritei cronice, pot apărea mari probleme la nivelul sclerei şi al conjunctivei.
în "sindromul Sjogren". prin dispariţia lichidului lacrimal, se pot dezvolta grave inflamaţii ale corneei.
k) Ganglionii limfatici si splina
în unele boli reumatice inflamatorii. în special poliartrita cronică, LED. dar şi îmbolnăvirile infectioase. ganglionii limfatici şi splina îşi pot mări volumul, ca expresie a activităţii crescute de apărare a organismului. Acest lucru nu trebuie considerat în sine o boală, ci dovedeşte activitatea bolii de bază.
în vasculite, pot apărea uneori infarcte ale splinei, cu dureri puternice, dar trecătoare, în abdomenul stâng.
l) Urmările afectării organelor interne
în capitolele precedente, am discutat care sunt consecinţele afectării fiecărui organ în pane. Este clar că agresarea anumitor organe duce la influenţarea în mod negativ a funcţionării acestora. Gradul afectării funcţiei depinde de gradul inflamaţiei şi de importanta organului respectiv. Afectarea inimii, a plămânului, a rinichiului sau a creierului devine atât de importantă, încât se poate ajunge la consecinţe nefaste (deces).
Afectarea pielii |
sus |
Pielea este organul cel mai adesea afectat în bolile reumatice. Nodulii ţesutului conjunctiv subcutanat (de exemplu. nodulii reumatici) din PC. erupţiile de diferite intensităţi, întinderi sau localizări, posibile în mai toate bolile reumatice, sau pur si simplu uşoara marmorare a pielii, ca expresie a hipersensibilităţii vasculare, pot apărea izolat sau în combinaţie.
Uneori, reprezintă erupţia primului semn al îmbolnăvirii reumatice, alteori, de exemplu în LED. apare la început doar o uşoara sensibilitate la lumina soarelui ("alergie solară"), ce se manifestă prin erupţii Ia nivelul zonelor cutanate expuse la soare.
De asemenea, pot fi afectate şi anexele pielii, prin căderea părului, localizată sau pe zone mai întinse, în special în LED si sclerodermie. în sclerodermie apare o scleroză a pielii, adică o îngroşare, o întărire a acesteia.
Pielea este deci un important "organ-semnal" al îmbolnăvirilor reumatice inflamatoare, dar şi un organ afectat, adesea foarte grav, de reumatism.
Posibile consecinţe ale reumatismului inflamator şi degenerativ |
sus |
Am vorbit în acest capitol, până acum, numai despre afectarea organelor interne si a pielii, şi despre consecinţele (adesea grave si uneori mortale) acestei afectări. Dar înseşi manifestările reumatice la nivelul aparatului locomotor şi de susţinere (articulaţii, muşchi si tendoane) pot avea consecinţe importante. La pacienţii cu boli reumatice este afectată în primul rând funcţia propriu-zisă a aparatului locomotor şi de susţinere, prin dureri, adesea foarte mari. Când aceste dureri afectează membrele inferioare, ori coloana vertebrală dorsală sau lombară, pacienţii pot, de pildă, să cadă, iar aceste accidente duc uneori la urmări grave (mai ales, la fracturi). Fracturile apar frecvent în osteoporoză. în special cele ale membrelor şi ale coloanei, iar la vârstnici este frecventă fractura gâtului femural.
Bolile reumatice cronice duc la handicapuri, ce influenţează negativ calitatea vieţii. Handicapul poate merge până la necesitatea de a fi îngrijit de o altă persoană şi. într-adevăr, pe lângă poliartrita cronică, mulţi pacienţi, prin modificările suferite (uzură avansată la nivelul scheletului), sunt atât de afectaţi de boală, încât devin imobili şi trebuie să stea numai în pat.
Uneori, simptomele descrise conduc la consecinţe grave, chiar mortale. în astfel de situaţii nu ne gândim în primul rând la imobilizarea la pat după fracturi sau la boala în sine. Să nu uităm că paraliziile datorate fracturilor de coloană vertebrală sau discopatiilor lombare (care se numără printre bolile reumatice) nu sunt rare. Iar în poliartrita cronică poate fi coafectată articulaţia dintre prima şi cea de-a doua vertebră cervicală, consecinţă care - în degenerări grave - poate duce la deces prin lezarea serioasă a măduvei spinării de la acest nivel. Examinările Roentgen periodice la nivelul acestei regiuni pot oferi informaţii importante asupra gradului de afectare.
Boli reumatice în cadrul altor afecţiuni de bază |
sus |
După cum s-a menţionat. îmbolnăvirile reumatice nu apar numai de sine stătător, ci pot însoţi şi alte afecţiuni. Cine nu a avut, măcar o dată. în timpul unei infecţii (gripă, hepatită etc.) dureri articulare si musculare, adesea foarte accentuate? Durerile pot însoţi însă si boli intestinale, ale colecistului, ale pancreasului sau ale inimii. Ele pot apărea si în cazul unor îmbolnăviri neurologice, în boli de piele, la diabetici, si lista rămâne deschisă. Pentru majoritatea acestor simptome reumatice este valabilă afirmaţia că nu ele decid soarta pacientului, ci, în primul rând, boala de bază. Pentru unele tablouri simptomatice există altă teorie valabilă: în unele boli inflamatorii intestinale ("boala Crohn" sau colita ulceroasă), sunt posibile inflamaţii ale articulaţiilor periferice, dar şi ale coloanei vertebrale (până la "boala Bechterew"), iar psoriazisul poate fi însoţit de grave inflamaţii articulare (ce pot afecta si coloana vertebrală), numite artrită psoriazicâ.
Aceste îmbolnăviri pot influenţa însăşi soarta pacienţilor afectaţi. în cadrul îmbolnăvirilor intestinale amintite apar adesea complicaţii grave, greu de tratat, ca diaree, cu deshidratări moi si pierdere de electroliţi, cu scădere mare în greutate, stare generală de slăbiciune si probleme psihice sub formă de depresii. Adesea este necesar si un regim alimentar special. Mai ales în "boala Crohn" pot apărea fistule intestinale, ce necesită intervenţia chirurgicală. Artrita psoriazicâ tinde să deformeze masiv articulaţiile, ceea ce, pe lângă psihicul deja afectat de aspectul modificat al pielii, duce la scăderea nedorită a calităţii vieţii acestor pacienţi.
Reumatismul şi costul însănătoşirii |
sus |
Numărul crescut de bolnavi reumatici, durata lungă a bolii ivite brusc, handicapul mare datorat reumatismului cronic, necesitatea frecventă a spitalizărilor si a curelor de reabilitare, invaliditatea precoce instalată după îmbolnăvirile reumatice, tratamentul medicamentos al reumatismului, terapia si profilaxia reacţiilor adverse la aceste medicamente, măsurile terapiei fizice care însoţesc, în mod independent de medicamentele prescrise, terapia antireumatică - toate acestea fac din bolile reumatice una dintre grupele cele mai "scumpe" în ceea ce priveşte costurile de sănătate. Absenţele de la serviciu se datorează cel mai adesea bolilor reumatice. în invaliditatea timpurie, bolile reumatice sunt pe locul al doilea, după bolile cardiovasculare. în ceea ce priveşte imposibilitatea de a lucra. în jurul vârstei de cincizeci de ani. fiecare a doua persoană suferă de reumatism, mai ales din grupa bolilor degenerative. Indivizii mai vârstnici, peste optzeci de ani. suferă în procent de aproape sută la sută de o boală reumatică.
Bolile reumatice sunt denumite, pe bună dreptate. ..boli populare", iar regionalismul ..reumă" este într-adevăr folosi! pentru a desemna o ..boală a poporului".
Si totuşi, rare sunt acele boli a căror cauză este atât de pulin cunoscută ca îmbolnăvirile reumatice. Pentru că cercetarea acestora. în comparaţie cu alte grupe de îmbolnăviri (cancer, boli cardiovasculare. SIDA) este în mod vădit dezavantajată. Neglijenta în privinţa cercetării ştiinţifice a reumatismului trebuie eradicată, si această schimbare se poate produce si prin conlucrarea cu pacienţii.
Reumatismul nu este inofensiv! Reumatismul poate duce la deces, ameninţă cu dureri si handicap, este foarte adesea costisitor si se numără, din aceste motive, printre bolile cele mai ameninţătoare pentru sănătate.
Afectarea organelor interne
