Chiar daca aparitia reumatismului la copil este mult mai putin frecventa decat la adult, reumatismul nu este un semn tipic de batranete, asa cum vom vedea mai departe.
Unele imbolnaviri reumatice evolueaza asemanator, sau chiar identic, la copil si la adult; exista insa si un reumatism specific rstnicilor, care se manifesta fie in sensul unei boli de sine statatoare, fie prin forme specifice de evolutie. Totodata, frecventa aparitiei bolii este mai mare la rstnici.
Cuprins:
Reumatismul vārstnicului |
sus  |
Modificările de uzură la nivelul aparatului locomotor si de susţinere sunt, prin natura lor, principala cauză a īmbolnăvirii reumatice si pot avea efecte la fel de importante asupra pacientului ca si o īmbolnăvire inflamatoare articulară. Apariţia bolii reumatice nu constituie, adesea, singura suferinţă a respectivului pacient vārstnic. Activitatea acestuia e īngrădită deja de alte probleme de sănătate, iar suferinţa reumatică supraadăugată. deşi nu tocmai semnificativă, poate avea efecte grave asupra lui. De pildă, la vārstnici, apare destul de frecvent ameţeala. Din cauza tulburărilor de echilibru, aplecatul devine dificil, dacă nu imposibil; obiectele căzute pe jos pot fi īnsă ridicate prin īndoirea genunchilor, dacă - si acest lucru apare des -nu sunt afectate si articulaţiile genunchilor prin fenomene degenerative (gonartroze), si atunci nici flexiunea genunchilor nu mai este posibilă.
Pe lāngă modificările de uzură la nivelul sistemului osos. apare si pierderea de substanţă osoasă, osteoporoza, care este. prin excelentă, o boală a bătrāneţii. Durerile deosebit de neplăcute provocate de această boală sunt īnsoţite si de o tendinţă crescută la fracturi, care pot surveni chiar la căderi aparent uşoare si pot duce la fracturarea colului femural, cea mai gravă consecinţă la această vārstă. O dată cu evoluţia bolii spre un stadiu mai avansat, pot apărea si fracturi spontane ale corpurilor vertebrale, care provoacă dureri foarte mari.
După cum am menţionat, modificările de uzură la nivelul scheletului sunt. prin natura lucrurilor, mai frecvente la persoanele īn vārstă. Peste aceste leziuni degenerative la nivel articular se pot supraadăuga si īmbolnăviri inflamatoare, cum ar fi o poliartrita cronică. īn acest caz. avem de a face cu poliartrita generalizată tipică vārstnicilor. Nu īntotdeauna este uşor de diferenţiat tabloul clinic al bolii si de stabilit un diagnostic corect.
O boală reumatică inflamatoare specifică vārstnicilor este polimialgia reumatică (Polymyalgia rheumatica). Numele latin al bolii nu este simplu si nici nu reuşeşte să definească optimal caracterul bolii. Acesta poate fi cel mai bine exprimat prin denumirea de "reumatism muscular inflamator". Boala debutează prin modificarea stării generale cu oboseală accentuată, extenuare, pierdere īn greutate, uneori febră, acuze articulare, si mai ales dureri puternice la nivelul centurii scapulare (umeri) cu iradiere īn membrele superioare, ca şi la nivelul centurii sacro-iliace cu iradiere īn membrele inferioare. Examinările de laborator nu pot evidenţia factorul reumatic, dar apare o scădere accentuată a elementelor sanguine.Chiar si un medic reumatolog experimentat pune diagnosticul cu dificultate si numai prin eliminarea altor boli reumatice.
Reumatismul copilului |
sus |
Nu numai la vārstnici apare tabloul clinic al reumatismului, ci anumite forme de reumatism se manifestă si la vārsta copilăriei. La copii, survin mai frecvent decāt la vārstnici boli reumatice de sine stătătoare, din categoria reumatismului infantil.
Astfel, deosebim aşa-numita poliartrita cronică juvenilă, la care apare mai des decāt la adult o cointeresare a axului scheletului, īn mod special a coloanei vertebrale cervicale.
Un subtip al acestei īmbolnăviri este "sindromul Still". ce evoluează cu febră, modificări ale organelor īn sensul unei măriri a ficatului si a splinei, adenopatie si adenome-galie (modificări la nivelul ganglionilor limfatici), anemic si creşterea numărului de leucocite. Tipice sunt si erupţiile cutanate, si inflamaţiile pleurei si ale pericardului. In "sindromul Still" clasic nu poate fi evidenţiat factorul reumatic īn sānge.
Din fericire, īn majoritatea cazurilor, astăzi este posibil să-i ferim de infirmităţi pe copiii afectaţi de boală, datorită măsurilor medicamentoase si fizioterapeutice eficiente. Să nu uităm īnsă că uneori pot apărea complicaţii severe, care le pot ameninţa viaţa.
Tabloul clinic de mai sus nu trebuie confundat cu febra reumatică, cea mai frecventă boală reumatică la copii si la tineri, pānă īn urmă cu numai cāteva decenii, care a devenit astăzi o raritate. īn cadrul acestei boli. cauzată de infecţia strcptococică. cele mai de temut sunt modificările Ia nivelul inimii, care duc la distrugerea valvelor cardiace. In timp ce modificările articulare se vindecă fără sechele, leziunile cardiace pot provoca suferinţe ulterioare grave. Descoperirea penicilinei a īnsemnat un pas important īn lupta contra acestei boli. O altă boală reumatică, relativ frecventă la vārsta copilăriei, este ..purpura Schdnlein-Henoch", care evoluează cu inflamaţie vasculară (vasculitā). Apar erupţii punctiforme purpurii-roşietice, febră, acuze articulare (tu-mefieri. dureri). īn special la nivelul membrelor inferioare. Boala este cauzată de o infecţie streptococică a nasului si a gātului (căi respiratorii superioare, amigdalită).
O boală rară a copilului, bazată tot pe o īmbolnăvire vasculară inflamatare. este "sindromul Kawasaki". īn Germania, se īmbolnăvesc anual circa o sută cincizeci de copii. De obicei, boala survine la copiii sub cinci ani. cu febră mare, inflamaţii ale mucoaselor, erupţii cutanate si dureri articulare. Aproape īntotdeauna este īnsoţită de mărirea volumului ganglionilor limfatici, al ficatului si al splinei. Problemele sunt grave atunci cānd boala afectează vasele sanguine ale inimii, putānd duce la infarcte chiar la vārste atāt de fragede.
Pe lāngă bolile descrise mai sus, apar si bolile obişnuite reumatice, cu excepţia, desigur, a celor specifice vārstei a treia. Adesea, prezintă īnsă tablouri clinice atipice si pun atāt probleme de diagnostic, cāt si de terapie medicamentoasă si fizioterapeutică. Dacă la adult conducerea tratamentului si īngrijirea pacientului sunt foarte importante, cu atāt mai deosebită trebuie să fie grija faţă de un copil. Medicului īi revine mare responsabilitate īn privinţa pronosticului bolii, deoarece părinţii, care au īn vedere perioada şcolară si viitorul copilului, aşteaptă de la el o evaluare cāt mai exactă a evoluţiei bolii. Poate copilul să fie şcolarizat normal, sau e nevoie să meargă la o instituţie specială? Trebuie mutat oare la o scoală pentru handicapaţi? Copilul poate să practice īn viitor meseria dorită? Iată doar cāteva dintre īntrebările posibile, esenţiale pentru părinţi şi copil, ale căror răspunsuri cāt mai apropiate de adevăr nu sunt tocmai uşoare chiar pentru un medic cu experienţă. Ele pot fi obţinute numai cu ajutorul unui consiliu interdisciplinar (ortoped, fizioterapeut si ergoterapeut).
Reumatismul femeii şi al bărbatului |
sus |
īntre diferitele forme de reumatism, sunt puţine acelea care afectează mai frecvent bărbaţii, comparativ cu femeile, cum ar fi "boala Bechterew", guta si "sindromul Reiter". Po-liartrita cronică, dar mai ales lupusul eritematos diseminat (LED), o boală autoimună ce afectează articulaţiile, pielea şi organele interne, apar mult mai des la femei. īn LED există un raport de 9 : 1 īn favoarea femeilor, lucru care demonstrează influenta hormonală īn cauzalitatea bolii. Tot īn acest sens trebuie remarcată observaţia că uneori starea de graviditate duce la īnrăutăţirea evoluţiei bolii.
Si alte īmbolnăviri din sfera colagenozelor (boli inflamatoare ale ţesutului conjunctiv) apar cu mai mare ritmicitate la femei.
«īn cazul unor īmbolnăviri reumatice, se observă o apariţie echilibrată a lor la ambele sexe. īn timp ce īn cazul altora, balanţa se īnclină destul de slab īn favoarea bărbaţilor.
Bărbaţii sub cincizeci de ani sunt afectaţi ceva mai des decāt femeile de modificări degenerative ale aparatului locomotor şi de susţinere, de artroze si de spondiloze. La vārste mai īnaintate, suferă mai frecvent femeile din cauza acestor modificări de uzură. īn special artrozele la nivelul articulaţiilor degetelor sunt un domeniu al femeii ajunse la menopauză.
In afară de LED, care nu este cauzat, ci numai influenţat de factori hormonali, repartizarea diferită a bolilor reumatice īn funcţie de sex nu a putut fi clarificată nici pānă astăzi.
Reumatismul vārstnicului
