Artrita sau poliartrita reumatoida junila este o boala inflamatoare articulara cronica ce intereseaza una sau mai multe articulatii si apare la tineri sub 17 ani. Ca si in cazul poliartritei reumatoide a adultului elementele etiopatogenice implicate sunt de ordin infectios, autoimunitar, traumatic ce survin pe un teren cu predispozitie genetica. Cea mai mica incidenta a bolii se inscrie intre unu si doi ani si cea mai mare in jurul varstei de 5 ani. Criteriile generale pentru diagnostic sunt doua:
' artrita persistenta, cu o durata de cel putin 6 saptamani, la una sau mai multe articultii;
' excluderea altor cauze de artrite ca reumatismul poliarticular acut, boala lupica, vasculite, spondilita anchilozanta, artrita psoriazica, artrite infectioase, boli intestinale inflamatoare, boli neoplazice, boli hematologice, sarcoidoza, sinovita vilonodulara etc.
Suferinta nu are un test specific pentru diagnosticul pozitiv, iar examenul radiologie devine sugestiv pentru boala destul de tardiv.
Poliartrita junila are trei forme clinice de debut: sistemica, poliarticulara si pauciarticulara.
Debutul sistemic (boala Still) se produce in egala masura la ambele sexe si deseori apare brutal la un interval variabil de timp dupa o infectie faringiana sau dupa o vaccinare. In aceasta forma se inscriu 10-20% dintre bolnavi. Caracteristica fundamentala a bolii Still este prezenta manifestarilor extraarticulare. Se inscrie febra inalta, cu perioade facultati de subfebrilitate, eruptie cutanata petesiala, nepruriginoasa, simultana sau succesiva febrei, limfadenopatie (hiperplazie folicu-lara nespecifica), hepatosplenomegalie, miozita, serozita (rareori tamponada cardiaca). Artrita poate sa apara oricand, dar mai frecnt dupa luni de la debutul semnelor generale. Sunt interesate in special articulatiile mari si mici ale membrelor inferioare ca si articulatiile mici ale mainii. Seropozitivitatea pentru autoanticorpi este rara ca si interesarea pulmonului, a sistemului nervos central si a rinichiului (uneori proteinurie). Suferinta determina intarziere in crestere a copilului.
Debutul poliarticular este inscris la 35-40% dintre bolnavi, fiind de doua ori mai frecnt la femei. incepe insidios cu alterarea starii generale, subfebra, intarziere in crestere, pierdere ponderala, anemie, adenopatie, artrita simetrica la mai mult de 5 articulatii, fiind afectate preferential genunchii si articulatiile mici de la mana si picior. La jumatate dintre bolnavi sunt afectate articulatiile interapofi-zare ale coloanei rtebrale cervicale. La 15% dintre copii, care de obicei sunt peste varsta de 8 ani, este prezent in ser factorul reumatoid. Ei au o evolutie mai sera a bolii, asemanatoare cu a adultului, artrita lasand sechele distructi. Dintre copin fara factor reumatoid seric numai 10-l5% vor ramane cu sechele articulare. La 40% dintre copii se detecteaza factori antinucleari a caror existenta serica este fara relatie cu prezenta sau absenta factorului reumatoid.
Debutul oligoarticular se produce la 40% dintre bolnavi. in aceasta forma sunt afectate mai putin de 4 articulatii intr-un interval de 6 luni. Un subgrup al acestei forme de debut se caracterizeaza prin preponderenta femenina, in general sub varsta de 6 ani. Sunt afectate in combinatii variate articulatiile genunchilor, gleznele, coatele si pumnii. Soldurile sunt de obicei protejate. Bolnale nu au factor reumatoid seric dar au frecnt anticorpi antinucleari. Nu se inscriu coparticipari sistemice, cu exceptia afectarilor oculare de tip iridociclita ce pot aa evolutie cronica cu consecinte uneori sere. Cu aceasta exceptie prognosticul este in general bun. Un alt subgrup se caracterizeaza prin preponderenta masculina si printr-o simptomatologie localizata mai ales la membrele inferioare de tip spondiloartropatic, cu sacroileita chiar de la debut sau asimptomatica. La acesti copii se detecteaza cu mare frecnta HLA B27.
Diagnosticul radiologie al poliartritei junile depinde de durata si de evolutia bolii. Se pot intalni tumefieri ale partilor moi, osteoporoza, formare de os nou periostal langa articulatia inflamata, inchidere prematura epifizara, deteriorari cartilaginoase cu ingustari ale spatiului articular, modificari erozi ale coloanei cervicale cu subluxatii atlanto-occipitale.
Tratamentul se initiaza cu aspirina intr-o posologie adaptata varstei si greutatii copilului. Se mai pot folosi si antiinflamatoare nesteroidiene, de preferinta tolectin. Pentru cortizonice pe cale generala se opteaza foarte rar deoarece impiedica dezvoltarea copilului. Prezenta pericarditei in cazul formelor sistemice reprezinta insa o indicatie majora. In rest se folosesc in administrari topice sau in injectii intraarticulare. Formele erozi de boala beneficiaza de administrarea sarurilor de aur sau de penicilamina. Pentru aceasta solutie terapeutica ca si pentru hidroxiclorochina optiunile au scazut foarte mult. Recent s-a introdus metotrexatul in tratamentul formelor refractare, inlocuind alte medicamente imunosupresi ca ciclofosfamida, azatioprina. Schema de administrare este in prize saptamanale la o posologie pediatrica.
