Urgisitul rau al raiei poate sa faca trupului sr interiorului multe necazuri. Mai mult e de regretat ca, pentru a scapa de aceasta boala afurisita, oamenii recurg la niste mijloace care, in loc de a vindeca, fac nespusa stricaciune si pot aduce corpul maltratat in mizeria cea mai mare. Cine nu cunoaste diferitele alifii ou mixturi de pucioasa si rachiu ? Un lucru e constatat la aceste alifii scarboase : ele inchid radical porii pielii, baricadeaza transpiratia atat de necesara pentru sanatatea corpului caci, formand coji grase, inchid radical canalele de aer si apa, mana sudoarea si evaporarea inapoi in corp, otrasc sangele si sucurile si pregatesc boli grele, cateodata de moarte. Nu e o exagerare, ci un lucru ce ne mahneste foarte mult, stiind cat de usor, iute si fara pericol se poate vindeca raia.
Un tanar de 28 ani, bine dezvoltat, ni odata la mine sa-mi ceara ajutor. Dansul nu aflase nicaieri ajutor, nu se stia adica ce-i lipsea. L-am intrebat, daca a avut vreodata in tineretea sa raie ? El confirma intrebarea mea indiscreta ; adaugase, insa, ca raia a fost vindecata in trei zile". Doamne fereste !
Tocmai in vindecarea unor astfel de boli scarboase, care mai inderat decat orice lasa a se conchide ceva otravitor, trebuie sa am in dere axioma principala : Trebuie a se elimina din corp ceea ce se afla in el, dar nu apartine corpului. A practica contrariul, inseamna a imta insecte in stminte si in par, si soareci in ogoarele semanate.
Dupa acasta, se conforma si aplicatiile, care trebuie sa elimine si sa indeparteze din corp materiile nesanatoase, otravitoare si sa puna organismul intreg in stare de a da si el ajutor.
Mai intai pacientul nostru a intrebuinatt trei zile o baie calda de 33A° R. cu fiertura din surcele de brad (molid), de trei ori. Sapu-nutl ii facu excelentul serviciu de a desprinde porii in toate partile si i indeparta murdaria.
N-am ce face, trebui sa numesc lucrurile pe numele lor, chiar daca prin aceasta unii nervi se vor simti neplacut atinsi. Dupa bai au urmat, ca applicatii intaritoare, din prima saptamana, spalari noaptea in pat ale corpului intreg si o a patra baie calda cu spalare rece ; in saptamana a doua o baie calda cu spalare rece si o baie rce de jumatate cu spalarea partii de sus a corpului, in saptamana a treia o spalare a corpului intreg ; mai tarziu, intr-o luna sau la doua luni, vreo cateva bai calde. Daca insanatosirea s-ar indelunga, trebuie a se continua cu cele doua aplicatii din urma. Chiar si o baie calda pe saptamana nu poate aa decat un efect bun.
Astfel in sapte saptamani pacientul nostru, care ora prapadit do tot, s-a insanatosit si putu, in sfarsit, sa-si aleaga o prefesie, E si azi sanatos si viguros si, din boala ce-l supara atat de mult, nu mai simte nici cea mai mica urma.
Astfel se trateaza raia care a patruns in interiorul corpului.
Daca cineva capata raie pe partea exteroiara a corpului, sa faca o baie calda do 33'34" R. si sa se frece cu sapun aspra : mai cu efect e sapunul rde", ce se poate procura din orice farmacie. Dupa o baie de un sfert de ora sa se spele bine cu apa curata (rece sau calda) si cu un sapun obisnuit. Se va obtine un efect excelent.
daca pacientul va trece indata intr-o alta asemenea baie, insa cu apa calda proaspata. La urma, inca o spalare calda si rece.
Deoarece raia in multe cazuri se transmite prin haine, rufe etc., sa nu se scape din dere ca, dupa bai, sa se schimbe cu totul rutele, hainele si lucrurile de pat, caci altfel toate aplicarile nu ajuta la nimic.
in chipul acesta raia poate fi vindecata in 3'4 zile.
Crampe la stomac
Domnul N a racit de mai multe ori si astfel a capatat dureri de stomac. De mai multe ori trebuia sa rse din cauza ingramadirii de gaze. Dupa ce varsa bine si ieseau multe gaze, se simtea iarasi bine si aa apetit bun. Dar raul crescu cu timpul si incepea, indata dupa fiecare mancare, atat de violent, incat omul trebuia sa tipe cateodata. Si ; poi mainiie si picioarele erau reci ca ghiata si tot corpul scuturat de friguri.
In aceste cazuri stomacul e de obicei nevinovat si presiunea violenta a aerului asupra lui produce varsaturile. Acestea alina durerea numai pentru scurt timp. Se inlatura cu totul numai atunci cand se resileste in tot corpul o caldura egala si o transpiratie ega.la, precum si circulatia sangelui. Aceasta s-a facut prin aceea, ca bolnavul, in prima zi, a fost spalat de trei ori cu apa calda si cu otet, in pat si, fara a-l sterge, a fost acoperit bine.
A doua zi a fost spalat de doua ori, apoi o data zilnic. Acest procedeu e de ajuns, de cate ori cineva isi atrage friguri prin raceala, impreunate cu olicniri de ac-r si varsaturi.
Dureri de stomac
Sarman stomac, cate pacate nu cad pe tine ! Pe langa inima si nervi, tu esti cel mai mare pacatos. intreaba o suta de oameni daca nu sufar de stomac. Foarte putini vor raspunde hotarat ca nu. Si cu toate acestea, in cele mai multe cazuri, stomacul este asa de nevinovat, ea un copil mic, si asa de sanatos, ca un baiat sel si zglobiu. Urmatoarele exemple vor atesta spusele mele :
intr-un an intreg Amalia a trebuit sa rse mai tot ee manea. Nu putea pastra in stomac deeat zilnic 3'4 linguri de lapte caldicel. A intrebat multi medici celebri. In cele din urma farmacistul i-a zis ca in toata farmacia sa nu mai aa nici o doctorie care sa nu fi fost incercata si intrebuintata.
Fara sa mai intrebe, adusera pe bolnava in trasura la casa mea. Nu-i puteam goni pe bietii oameni. Sarmana era slabita ca vai de ea. Dar nu tusea (aceasta era mai important pentru mine), ci suferea numai de stomac. Oamenii imi zisera sa dau ceva de stomac. Le spusei indata sa fie linistiti si sa nu acuze si sa blesteme stomacul, caci raul este aiurea ; stomacul este una din partile cele mai sanatoase. Unii se necajeau, altii radeau, iar bolnava tresari, indoindu-se poate, daca eram cu mintile intregi. Ea isi va fi zis : Am facut atata drum simtind atatea dureri, si acum acest preot sa-mi vorbeasca asa de aspru si fara compatimire !"
imi era tot una.
Persoana nu tusea, dar pe gura ii ieseau gaze. Stomacul si ab-domeniul erau pline peste masura cu gaze. intr-un asemenea mediu nu mai poate suporta nimeni, nici chiar stomacul, care e asa de rabdator ; el e silit sa-si opreasca in parte sau in total aciivitatea-i regulata. Raul se mareste nrin faptul ca pielea e de tot uscata si orice transpiratie este oprita.
Seria aplicarilor a fost aceasta : infasurarea inferioara (la spalarea completa, turnarea de apa pe genunchi (o jumatate de minut), inca o infasurare inferioara, turnarea de apa pe bust, sederea in genunchi in apa (o jumatate minut) pana pe la stomac, spalarea completa, comprese sus si jos pe corp. ' inainte si dupa amiaza bolnava aa sa intrebuinteze, pe rand, una din aceste aplicari si totodata sa umble zilnic de cateva ori pe pietre ude.
Prin infasurari inferioare caldicele am cautat sa fac pielea calda, mai umeda si mai moale ; apoi, prin spalaturi generale si prin celelalte exercitii, de a influenta mai ales asupra abdomenului. Am reusit. Aerul, gazele si-au cautat calea adevarata pe unde sa iasa si s-au pus in miscare transpiratia si activitatea normala a pielei.
Disparand gazele, a nit apetitul in locul golit de aer si de gaze, sangele si sucurile s-au inmultit si in timp de 5 saptamani bolnava s-a facut bine.
Rusa suferea de mult de stomac ; de cateva luni simtea crampe violente la stomac. Adeseori trebuia sa stea in pat si, desi cand e in picioare o mai poate duce, cu toate acestea numai cu mare greutate isi poate cauta de afaceri. Mai multi medici au declarat ca nu-i lipsea altceva, decat ca aa un stomac foarte stricat. Sarmana a intrebuintat multe medicamente in forma lichida si solida, prafuri si hapuri si chiar lucruri caustice.
Judecand dupa fata, deai ca sufera rau : Obrajii ii erau trasi rau, culoarea palida, corpul numai pielea si osul. Ea mai spuse ca abdomenul ii era foarte umflat si ii producea dureri chiar si rochia stransa. A varsat adeseori ; picioarele si mainile ii erau totdeauna reci.
Avizul meu a fost ca si cazul precedent. Fata isi prapadise abdomenul prin aceea ca adeseori se ducea fara ste de la caldura la frig, de la vatra calda in pivnita, si nu stia cum sa se apere in contra influentelor vatamatoare, care incepura sa se simta in curand, in afara de aceasta n-aa pe nimeni cui sa se ga si a suportat pretinsele suferinte mici, pana ce n-a mai putut caci, in cele din urma, presiunea asupra abdomenului a denit atat de violenta, incat stomacul, strans si stramtorat cum era, dadea afara toate bucatele ce primea.
Pe langa aplicarile generale, ce aau sa aduce activitatea in tot corpul, au trebuit adaugate si altele anume pentru abdomen (nu stomac), spre/a dizolva si elimina ceea ce s-a ingramadit, mai ales gazele.
Ca aplicari a facut (in fiecare zi una) :
Mantauna spaniola (aplicare generala) ;
Comprese pe abdomen cu flori de fan oparite, zilnic doua ore ;
infasurarea scurta (ce dizolva si elimina) ; Comprese superioare si inferioare ;
Spalari generale reci, de doua ori in fiecare noapte, si iara mantaua spaniola.
Ca aplicari secundare au servit mersul pe pietre ude sau prin iarba uda si, cateodata, turnare de apa pe genunchi. Dupa patru saptamani au fost suficente, alternativ o manta spaniola si o infasurare scurta, la fiecare doua zile cate una din aceste aplicari. In-afara de aceasta, bolnava a trebuit sa umble adeseori desculta.
Rosa s-a facut sanatoasa si, intalnindu-ma intr-o zi din intam-plare, imi zise : Sunt asa de sanatoasa, cum n-am fost in viata mea".
Dizenterie
Dizenteria este o boala frecnta si constituie un mare chin pentru bietii muritori. Cine sufera de aceasta boala scoate afara mancarea asa cum am mjncat-o ; asa dar nu e mistuita de stomac. Organismul nu mai capata hrana si urmarile acestei infirmitati, oare se isc repede, sunt, fireste, mari si gra. Puterile scad si odata cu ele piere orice viociune si tot corpul sufera si se ofileste.
Dizenteria se iste adesea dupa boli gra, mai ales cand bolnavul a luat foarte multe medicamente, poate si foarte vatamatoare.
Dupa cum boala cauzeaza o mare activitate in corp si in urma acestui slabiciuni corpul nu primeste decat putina hrana sau chiar de loc, tot asa. din cauza medicamentelor, se vatama si se ataca stomacul, asa incat r.u mai mistuie bine. Se petrece atunci cu stomacul, cum se petrece cu piept ui la bolnavul de plamani sau de piept : se umple de tot de flegma, care nu poate sa fie data afara.
Aceasta boala este adesea consecinta unui trai dezordonat. Exista oameni care beau prea multa apa rece si apoi nu beau de loc o bucata de vreme. Prin aceasta se poate raci lesne stomacul si sucurile stomacului pot fi prea de tot subtiate. Numai prin aceasta alternare de frig si de caldura poate cineva sa-si strice stomacul. O alta cauza a acestei afectiuni, poate fi o mancare neregulata, daca mananca cineva catva timp putin sau de loc si apoi isi incarca iarasi stomacul sau mananca multe bucate grele de mis-tuit.
Si prin bauturi spirtoase stomacul poate fi atacat si vatamat incat, in cele din urma, nu-si mai poate indeplini functiile. De cate ori nu se intampla ca cineva bea bere rece si isi cauzeaza astfel boli gra de stomac ! Apele minerale multe au de asemenea o actiune coroziva asupra stomacului, il impiedica in activitatea lui si il fac incapabil de a mistui.
Daca stomacul a ajuns intr-o asemenea stare bolnavicioasa, si daca din aceasta cauza corpul s-a zdruncinat, atunci desigur ca si celelalte organe din pantece sufera impreuna cu el; sunt slabe, inacti si se uzeaza cu timpul incat devin improprii functionarii. De aceea la tratare trebuie, inainte de orice, sa se resoarba si sa se elimina toate materiile bolna si putrede. Dupa cum la bolile de piept tot pieptul poate sa se incarce cu flegma, si stomacul poate sa so umple cu tot felul de materii bolna si statute. De aceea ar fi de multe ori bine daca un cosar ar putea sa coboare inauntru. sa razuiasca si sa curete totul. Dar fiindca aceasta nu se poate face, trebuie sa se intervina in alt mod pentru a resorbi si elimina materiile stricate. Fiindca nu numai stomacul sufera si este slabit, ci organismul intreg este atins si se zdruncina si se prapadeste incetul cu incetul, de aceea trebuie sa se exercite o actiune energica nu numai asupra stomacului, ci asupra corpului intreg. Si nu exista nici un mijloc mai bun pentru tot corpul decat apa.
Intern sa se intrebuinteze numai ierburi, fiindca acestea nu vatama si nu slabesc catusi de putin, ba din contra, nu pot decat sa dreaga stomacul.
De recomandat sunt, inainte de toate, pelinul si jalesul. Pelinul ataca materiile stricate si putrede din stomac, le resoarbe si apoi le elimina ; jalesul curata si amelioreaza sucurile. Daca bolnavul ia cate o lingura de ceai din acestea, la fiecare trei ceasuri, efectul va fi ca neincetat ceaiul va lucra inauntru, eliminand si ameliorand.
Ca hrana, pacientul sa ia numai mancaruri usoare de mistuit si anume totdeauna numai in portii mici. Daca ii prieste laptele, poate sa bea de 3'4 ori pe zi 3'4 linguri de lapte fiert cu chimen. Cui nu-i prieste lapte, va lua de 3'4 ori aceeasi portie de supa de paine prajita, care este foarte usoara de mistuit si procura organismului substante bune si nutriti ; important nu este ce fel de substante nutriti capata organismul, ci totul este ca stomacul sa le mistuie si sa prepare din ele sucuri bune si utilizabile.
Daca se intampla o diaree cam puternica, insotita de dureri de cap, atunci nimic nu ajuta mai bine decat ca bolnavul sa bea zilnic o cesculita de ceai de radacina de tormentil cu jumatate apa si jumatate vin rosu.
Dar pentru a combate dizenteria si a procura in acelasi timp corpului o hrana buna, e de mare, folos a se inmuia la fiecare ceas, timp de cateva minute, o mica portie de paine de sanatate in vin rosu bun sau vin de coacaze, si sa se manance apoi. Acest remediu e recomandabil mai ales pentru organismele care au caldura putina caci aceasta le hraneste si le incalzeste. Tintaura amestecata cu jales va produce, de asemenea un efect bun. Mai cu deosebire se recomanda unor astfel de bolnavi supa intaritoare buna, care trebuie, insa, luata numai in portii mici si de mai multe ori pe zi.
Extern se poate combate aceasta boala prin aceea ca se aplica pe pantece o data, la doua sau trei zile, un sert de panza strans in patru si inmuiat in apa de flori de fan, dar lasandu-l sa stea cel mult 3/4'1 ceas, pentru ca aceasta aplicare, desi favorizeaza activitatea pielii si a pantecului, nu absoarbe prea mult. O astfel de compresa de doua ori pe saptamana e de ajuns.
Sleirea nervilor
Un preot spune ca are cate odata dureri de caD de nesuferit. iar cand ii mai trece, simte o greutate in gat, ca de abia poate vorbi de oboseala si de durere. In spate simte, de asemenea adeseori contractii dureroare si slabiciune. Din certiifcatul medicului se de ca sufera de sleire de nervi pronuntata si e amenintat sa fie atacat creierul si maduva spinarii. in afara de asta mai existau insilitate extraordinara si sentimente de frica.
Aplicarile : zilnic o udare a bustului dimineata si dupa amiaza ; zilnic umblare patru minute prin iarba uda si pe pietre ude ; asa cinci zile. Apoi zilnic o udare buna a bustului, o udare pe genunchi si umblare de doua ori in apa ; asa timp de cinci zile. Din cand in cand bai de sezut.
Aplicarile mai departe au fost : zilnic o udare a spinarii, o semi-baie, o udare a bustului si umblare in apa. Aceste aplicari au inlaturat toate suferintele si preotul a putut sa-si continue slujba iarasi sanatos si sel.
