intrebuintarea apei, dupa metoda mea, se imparte in :I. Comprese, 2. Bai, 3. Aburi-Vapori, 4. Turnari (Dusuri), 5. Spalaturi, 6. infasurari, si 7. Bautul apei.
Subdiviziunile fiecarei intrebuintari se afla descrise la fiecare modul, iar aplicatiile mai grele se explica la locul lor.
Conform firei bolii, aplicatiile apei au un scop intreit : dupa cum o anumita boala provine din tulburarile sangelui, adica din circulatia anormala si defectuoasa, ori din ingredientele straine introduse in sange, aplicatia are ca scop : dizolvarea, eliminarea materiei bolnavioase si intarirea organismului.In genere, se poate zice ca primul serviciu, acela al dizolvarii, se face de catre aburi si de baile intregi si calde de buruieni; al doilea serviciu, acela al eliminarii, se face de catre \'infasurarile de tot felul, parte de catre dusuri si comprese ; al treilea serviciu, acela al intarirei, il fac spalaturile, si, in sfarsit, intreg materialul intaririi.
Nu vreau sa intru aci in amanunte, spre a nu da loc la neintelegeri.
Fiindca fiecare boala deriva din perturbatiile sangelui amintite mai sus, e lamurit ca, in fiecare caz de boala, trebuie sa se aplice toate cele trei chipuri de AZntrebuintari, ori, cu alte cuvinte, trebuie sa se aplice toate masurile care dizolva, elimina si intaresc. Apoi, aplicatiile acestea nu se fac numai asupra partii bolnave din corp, spre exemplu asupra capului, piciorului ori mainii, ci asupra corpului intreg, care este imbibat de sange bolnav ; cu preferinta si mai cu deosebire locul bolnav, iar restul corpului ca tovaras de suferinta. Ar fi eronat a se proceda altfel. O sa dau in partea a treia cateva exemplu care sa confirme afirmatia aceasta.
Cine vrea sa intrebuinteze apa ca un remediu, acela nu va proceda intr-un chip oarecare pentru ca asa ii place ; numai nebunul se multumeste de a opera cu tot felul de ape, aburi si comprese, fara nici un sistem. Pentru omul cu mintea sanatoasa, aplicatiile acestea trebuie sa fie numai un mijloc pentru ajungerea scopului. Daca ajunge la rezultat numai printr-o apa caldicica, el o sa fie satifacut, caci datoria lui este sa vina in ajutor naturii, care se lupta pentru o actiune proprie si indepenta. Scopul lui de frunte este sa rupa inlantuirea de boli, asa incat firea sa-si poata urma neimpliedicata opera sa. Dupa indeplinirea acestei datorii, tamaduitorul trebuie sa se retraga, sa nu mai opereze.
Observatia aceasta e importanta si inca si mai important este de a se proceda conform ei. Fiindca nimic nu discrediteaza mai mult cura de apa decat intrebuintarea ei indirecta, fara masura si fara intelepciune. Numai si numai acea specie de bolnavi ji aduc uba, care. dandu-se experti in cura de apa, scot sangele cu cataplasmele lor nesfarsite, cu aburii si ocmpresele lor. Aceasta nu inseamna a face cura de apa, ci, sa mi se ierte expresia, a face rusine apei.
Cine cunoaste influenta apei, cine o stie aplica in diferite chipuri, acela poseda un remediu ce nu poate sa fie intrecut de nici un mijloc, ori cum s-ar numai acesta. Nimic nu este ma variabil in rezultate, nimic mai aplicabil decat apa.
In natura ea incepe ca o basicuta mica de aer, ori de vapor, umple cea mai mare parte a a pamantului. Aceasta trebuie sa fie ce continua intr-o picatura si se sfarseste cu imensul ocean ca un indiciu pentru fiecare hidropat si sa-i spuna ca fiecare aplicatie, fie in forma de lichid ori de vapor, e accesibila si de o varietate de la cel mai mic grad, pana la cel mai energic ; ca, in fiecare caz, nu pacientul are sa se conformeze compresei, aburului etc. ci aplicatia trebuie potrivita bolnavului. Mesterul se probeaza totdeauna in alegerea aplicatiei potrivite. Tamaduitorul trebuie sa examineze riguros pe bolnav. Mai intai sa-i bata la ochi durerile secundare, adica bolile accesorii, care rasar ca ciupercile din interiorul terenului atacat.
Acestea, de regula, fac sa se conchida iute asupra radacinei bolii .asupra focarului principal. Se cauta si se examineaza pana unde a progresat boala si ce el de stricaciuni a cauzat. Apoi se examineaza bolnavul daca e batran ori tanar, slab ori tare, uscat ori gras. anemic ori ners, si asa mai departe. Toate aceste puncte, si inca multe altele, reprezinta icoana boalei, si numai dupa ce s-au facut toate acestea, se recurge la farmacia apei si se intrebuinteaza dupa pirncipiul : Cu cat mai dulce si mai lin, cu atat efectul e mai bun si mai eficace.
Nici un fel de aplicatie a apei, sub orice nume. nu poate strica, daca se urmeaza preseripiile.
Cele mai multe din aplicatii sunt acele cu apa rece, bunaoara cu apa de put, izr sau apa de garla. In toate cazurile, cand nu se prescrie in mod expres apa caldicica, sub expresia apa se intelege numai apa rece. Si cei urmez principiul bazat pe experienta : cu cat mai rece, cu atat mai buna. Pe vreme de iarna amestec pentru cei sanatosi si putina zapada. Sa nu mi se impute ca fac prescriptii aspre, caci trebuie sa se tina seama de scurta durata a intrebuintarii apei. Cine a incercat odata, aceluia ia fost de folos ; totusi, nu sunt asa de fara de inima si iata concesiile ce pot face, dar nimic mai mult, cand cineva vrea sa aiba folos :
Pentru cei incepatori in ale curei cu apa, si mai cu seama pentru cei -slabi, fie mai tineri sau mai batrani, si chiar batrani de tot; pentru bolnavi care se dau inapoi in fata apei reci ; pentru acei ce n-au destula caldura animala -.anemicilor si nersilor, le dau ie sa inceapa pe vremea de iarna cu apa caldicica, adica care a stat intr-o odaie calda, avand temperatura de 14 pana la 15 grade R. Mustele se atrag cu miere si nu cu sare sau otet.
Aplicarile apei incalzite se fac, in cea ce priveste temperatura si durata, dupa prescrieri speciale. Gradele de caldura insomnate cu R., insemneaza intotdeuna Reaumur.
Suntem datori sa mai dam cateva explicari privitoare la aplicarile reci ' (in partea a treia se va rbi mai adesea si mai pe larg despre aceasta) ' si anume asupra regulilor de observat inainte, in decursul si in urma aplicarilor.
Nimeni sa nu indrazneasca a proceda la vreuna din aplicarile reci cand simte frig or ifiori etc., in afara de cazul cand aceasta se permite in chip expres la locul respectiv. Aplicarea trebuie sa se faca cat mai repede, dar fara spaima si graba prea mare si nu trebuie sa se intarzie nici la dezbracare, nici la imbracare, cum ar fi de pilda prin incheierea si legarea inceata a vestmintelor. Toate aceste lucruri secundare se pot savarsi dupa ce corpul intreg e bine acoperit. Ca sa dau un exemplu, la o baie intreaga rece nu trebuie sa se intrebuinteze mai mult de 4'5 minute pentru dezbracare, imbaiere si imbracare. Pentru aceasta nu e neie decat de putina deprindere. De cate ori la o aplicare se zice un minut" prin aceasta se exprima termenul cel mai scurt ; cand se zice 2'3 minute, raceala trebuie sa opereze mai statornic, dar nu un timp indelungat.
Niciodata corpul nu trebuie uscat dupa nici un fel de aplicare rece, exceptand capul si mainile pana la radacina mainii ; aceasta din urma numai pentru a nu se uda hainele la imbracare. Corpul umed trebuie acoperit imediat cu camasa uscata si cu celelalte haine ; aceasta trebuie sa se faca, dupa cum am zis, cat mai repede, pentru a se inchide cat mai curand, ermetic, toate locurile umede. Acest procedeu pare multora, ba chiar celor mai multi, ciudat, deoarece cred, ca in chipul acesta, ar trebui sa umble toata-ziua in umezeala. Dar inainte de a-si forma o judecata, sa incerce. "Vom vedea la ce este buna nestergerea corpului.
Stergerea este impreunata cu o frecare si, deoarece nu e cu putinta ca ea sa se opereze in chip egal, in toate partile, da nastere la o caldura inegala a pielii, ceea ce e de putina importanta pentru omul sanatos ; pentru cel bolnav si slab insa. adesea, inseamna foarte mult. Nestergerea ajuta sa se produca cea mai regulata, egala si rapida caldura naturala. Se intampla intocmai ca si cand se improasca apa in foc. Caldura interna a corpului intrebuinteaza apa lipita de piele ca un material pentru formarea rapida a caldurii mai intensive, mai mare. Cum am zis, este destul sa se faca o proba.
Prescriu insa cu strictete ca, dupa fiecare aplicare de apa, sa se faca miscare, fie in chip de munca sau de umblare, care sa se continue pana cand toate partile corpului r fi cu desavarsire uscate si r avea o caldura normala. La inceputul miscarii se poate trage mai repede, dar dupa ce se simte caldura, mai incet. Fiecare simte mai bine singur cand incepe caldura normala a corpului si cand se poate inceta miscarea, umblarea. Pacientii care se incalzesc usor si asuda trebuie sa umble sau sa se miste la inceput mai incet, dar ceva mai mult, si sa nu se aseze asudati sau incalziti nici chiar intr-o odaie calda. Un catar ar fi ineviil in acest caz.
Ca regula generala se poate admite ca timpul minimal al miscarii, dupa o aplicare, trebuie sa fie totdeauna de un sfert de ceas. Este, dupa cum am spus, totuna in ce chip se va face miscarea, fie prin umblare, fie prin munca corporala etc.
Aplicarile pentru care se prescrie sederea in cearceafuri, cuprind aceasta notita la locul ei ,de asemenea tot ceea ce se potriveste la fiecare exercitiu. Cel care adoarme la o astfel de aplicare, trebuie lasat sa doarma in pace si sa se odihneasca, chiar daca timpul prescris ar trece. Ca in toate trebuintele, mici si mari, si aci natura face cele mai exacte servicii de ceasornic desteptator.
Cand e neie de cearceafuri ,nu intelegem niciodata panza fina, ci dura ; daca se poate, panza mai dura de in. Oamenii mai saraci pot folosi si panza veche de canepa groasa ; aceasta nu le va strica. Pentru spalarea corpului, care se prescrie adesea, se potriveste, de asemenea, mai bine o panza mai dura, de in sau de canepa.
Din motivele pe care le-am expus pe scurt in introducere, suntem impotriva lanei ca imbracaminte pe pielea goala. Stofele de lana folosesc insa foarte mult la invaluire, de exemplu la infasurarea rece cu gheata. Ele dezlta o caldura rapida si multa si in aceasta privinta sunt neintrecute. Din aceleasi motive recomandam la astfel de aplicari pilot (plapuma de fulgi), ca acoperamant.
Asa numitele frotari, fie prin frecare, fie cu perii, nu sunt deloc aplicate de noi. Unul din scopurile lor, care e caldura, se implineste intr-un chip mai egal prin nestergere ; celalalt, adica deschiderea porilor, sporirea activitatii pielii si altele, o implineste camasa de panza groasa, iarasi cu avantajul ca aceasta lucreaza, nu ca periile, cateva minute, ci ziua si noaptea, fara jertfa de timp si de forta. Cand este rba, in unele locuri, de spalari puternice, nu intelegem prin ele decat spalari repezi ale intregului loc supus tratamentului. Spalarea locului, iar nu frecarea, este lucrul principal.
Sa mai amintim ceva : Aplicarile seara, inainte de culcare, nu plac celor mai multi ; ei se simt ritati, ca si zguduiti intr-un somn inceput. Pentru altii, aplicarile usoare de seara sunt ca niste leganari intr-un somn dulce. Na recomandam, in genere, astfel de aplicari, dar sfatuim pe oricine ca, in aceasta privinta, sa procedeze dupa cum va crede si dupa experienta sa proprie deoarece tot el va avea sa suporte si urmarile.
Mijloacele de a-si intari corpul sunt, dupa metoda mea : 1) umblarea descult ; 2) umblarea prin iarba umeda ; 3) umblarea pe pietre umede ; 4) umblarea prin zapada cazuta de curand ; 5) umblarea prin apa rece ; 6) baia rece a bratelor si a picioarelor ; 7) dusuri la genunchi (cu sau fara turnare sueprioara).
1) Cel mai natural si mai simplu mijloc de intarire a corpului este umblarea descult.
Aceasta poate sa se exercite, dupa diferitele stari si varste, in chipurile cele mai deosebite.
Copin mici de tot, care depind cu totul de ajutorul altora si sunt legati de leagan si de perine, sa nu poarte, pe cat e posibil, incaltaminte niciodata. De am putea sa convingem pe toate mamele despre aceasta lege igienica ! Parintilor plini de prejudecati, caro nu r sa priceapa aceasta, sa !e fie mila de mititeii nevinovati si sa Ic dea cel putin o incaltaminte prin care aerul curat sa poata ajunge binisor pana la piele.
Copin care pot deja sa stea in picioare si sa umble, sa se ajute snguri. Ei isi arunca ghetele si ciorapii care le chinuiesc picioarele si sunt fericiti, mai ales primavara, sa poata alerga desculti. Uneori se ranesc la cate un deget, dar aceasta nu-i impiedica sa se desculte iar unii fac aceasta in chip instinctiv, urmand un impuls pe care l-am simtit si noi, cei in varsta, daca cultura prea rafinata si care pune toate pe un calapod nefiresc nu ne-ar fi adesea de Orice simt sanatos.
Copin celor saraci arareori sunt tulburati in jocurile lor. Mai putin norocosi sunt copin celor bogati, cu toate ca nici ei nu simt mai putin aceasta necesitate. Am vazut odata un copil al unui inalt functionar. indata ce tatal sau il pierdea din vedere, isi arunca ghetele si ciorapii, si incepea sa alerge prin iarba verde. Mama-sa, o femeie cu minte si cu bun simt, nu-l impiedica sa-si faca ia, dar tatal sau il certa intotdeauna si-l asemana cu ..copin de taran". Aceasta nu impiedica pe mititel ca a doua zi sa alerge si mai vesel prin iarba verde. Iar noi nu putem decat sa repetam : Sa lasam copin sa-si faca aceasta pofta !
Parintii cu minte, care ar permite bucuros copiilor lor asa ceva, dar traiesc la oras si n-au gradina la casa, pot sa permita mititeilor sa umble desculti un timp prin vreo odaie sau prin vreo alta sala ; lucrul principal este ca picioarele, ca si fata si mainile, sa mai respire, sa suga aerul proaspat, sa se miste in elementul lor.
Ca cel din urma mijloc de intarire am enumerat dusurile sau turnarea de apa peste genunchi. Ele sunt in deosebi folositoare picioarelor.
Acest exercitiu nu se poate face decat atunci cand corpul e cald (cand nu tremura). Picioarele pot fi reci pana la glezne. De asemenea, dusul de genunchi singur, adica fara sa fie insotit de alta aplicare, nu trebuie continuat prea mult, (3'4 zile cel mult). Cine il foloseste mai mult, trebuie sa-l schimbe cu dusuri intregi sau cu inmuierea bratelor, facand dimineata una, si dupa amiaza alta din aceste aplicari.
Aceste mijloace de intarire r ajunge. Ele se pot aplica in orice anotimp, iarna ca si vara. Iarna se va scurta putni aplicatia si se va prelungi miscarea. inainte de a fi cineva obisnuit cu aceste exercitii, ar fi bine sa nu le inceapa iarna. Mai ales oamenii anemici, frigurosi, rasfatati prin imbracaminte prea calduroasa, e mai bine sa inceapa aceste exercitii vara. Nu zic aceasta pentru ca m-as teme ca aplicatiile le-ar strica ceva ; ma tem numai sa nu se
sperie cineva de la inceput si sa nu urmeze o cura cu desavarsire buna.
Cei sanatosi, ca si cei bolnavi, pot sa aplice fara teama toate exercitiile cu precautiune si urmarind intocmai preceptele date. Niciodata exercitiul insusi nu poate avea urmari rele, ci numai neprevederile impreunate cu el. Chiar si la tuberculosi, la care boala facuse deja progrese mari, am aplicat cu rezultate bune.
Multi, si si in special cei saraci, carora le este destinat mai ales studiul nostru, nu r avea neie de indemnurile mele pentru a-si intari corpul. Meseria si felul lor de viata pretind adesea zilnic, ba chiar si in fiecare ceas, unul sau altul di nmijloacele de intarire mentionate sau altele pe care nu le-am mai enumerat. Ei nu au de ce sa invidieze pe altii care, in aparenta, duc o viata mai buna. Aceste mijloace sunt niste inchipuiri adesea cu desavarsire nefondate.
Aceia dintre cititori, care poate n-au auzit niciodata despre cele aratate aici, inainte de a-si da verdictul de condamnare, sa faca numai o incercare cat de mica. Daca va esti in faarea noastra, ne m bucura, nu pentru noi, ci pentru importanta cauzei. Multe furtuni dau in viata peste sanatatea oamenilor. Bine de cei ceare isi r fi intarit bine si adanc radacinile sanatatii lor.
