De obicei, in viata omeneasca, lucrul desarsit Cel mai folositor, i se da cea mai putina importanta, i se atribuie loarea absolut cea mai neansemnata, si, adesea, nici nu este luat in bagare de seama, ba chiar este ocolit. Umblarea descult are o insemnatate atat de mare pentru natura omeneasca, incat, daca fiecare i-ar recunoaste importanta, n-ar renunta niciodata cu desarsire de a umbla descult.
Pentru a creste copii sanatosi, robusti si rezistenti, nu cred sa existe vreun mijloc mai bun decat umblarea descult. Ca si copilul, asa si unchiasul putea sa-si mai aline soarta, prin umblare?, descult intr-o gradina sau pe pietre ude. Si oricine ai fi cu, draga cititorule, nu neglija de a umbla din cand in cand descult, timp de cate minute ! De nu poti s-o faci intr-un loc deschis sau descoperit, poti s-o faci in locuinta ta, sau in camera de dormit, inainte de culcare : intotdeauna vei simti efectele excelente ale umblarii descult. Fericit e omul care si-a desprins picioarele sa reziste la orice temperatura ; nefericit insa aceia ale carui picioare si al carui corp sunt molesite. Atat la omul sus pus, cat si la cel clasa de jos, picioarele au menirea de a calca pe. pamant, de a transporta corpul omenesc, fie pe pamant, fie pe dusumeaua cu caie sunt pardosite odaile ; si de si-ar obloji cine de zece ori picioarele, ele tot pe pamant vor sta. Picioarele, asadar, trebuie sa suporte pora corpului intreg si de aceea este necesar ca sa fie desprinse pentru a duce pora. Ce nenorocire cand picioare prapadesc, lucru ce se intampla atator mii de oameni ! Umblatul descult ne deprinde, mai mult decat orice, cu pamantul si ne intareste nervii atat de mult, incat simtim cel mai mare bine cand suntem in contact cu pamantul.
Cauza acestui fapt este ca umblarea descult conduce sangele jos si astfel picioarele sunt hranite de sange in modul cel mai prielnic. Omul care umbla descult nu are niciodata picioare reci ; prin urmare, ele au totdeauna sange in abundenta si sunt intotdeauna robuste. Daca picioarele sunt bine hranite, atunci se impiedica nalirea sangelui in partea de sus a corpului. Daca picioarele sunt fortificate si daca circulatia sangelui este normala, atunci nu prea se pot produce stagnari sau ingramadiri de sange. Daca picioarele sunt adesea sau totdeauna reci, atunci, in cea mai mare parte, sunt lipsite de sange, si sangele care a intrat odata intr-insele nu se mai urca sus ; in modul acesta se nasc multe stagnari sau umflaturi ; care sunt o nenorocire pentru picioare .Prin umblarea descult nu numai ca se regleaza circulatia sangelui si se intaresc picioarele, dar se influenteaza asupra intregii parti de jos a corpului. Cati n-au venit la mine si s-au s de basici ! Dar printre ei nu se gasea nici macar unul care sa-si fi intarit nervii cum trebuie prin umblarea descult ; bolnavii mai sus pomeniti sunt numai oameni care nu mai cuteaza sa dea cu piciorul de scandurile parchetului, fara a fi incaltati cu ghete sau ciorapi.
Din cauza molesirii si a picioarelor reci, sangele patrunde sus si frigul de la picioare are o actiune si asupra adbomenului; astfel se nasc foarte usor raceli si prin aceste, diferite cataruri ale basicii, aie rinichilor si altele. Daca abdomenul este molesit, rasfatat, atunci el este supus la o multime de boli ; bietul om nu mai poate lua destule masuri de precautiune : o bagatela, si iata-l suferind de o alta boala.
Asadar, picioarele, devenite rezistente prin umflarea descult, intaresc si sprijina abdomenul ; picioarele molesite tama abdomenul prin diferite afectiuni. Proba ne-o dau aplicarile normale cu apa, caci tocmai catarurile basicii si alte boli de asemenea natura in abdomen, se alina si se vindeca prin umblarea decult, mai bine decat prin orice alt mijloc.
Daca tuberculosii, in general, sunt molesiti si daca tuberculoza se naste in urma racelii neglijate, ce rezulta de aci ? Nimic mai mult si nimic mai putin, decat ca aceasta boala poate fi evitata tocmai prin intarirea nervilor. Si aci umblarea descult este iarasi cel mai bun mijloc preventiv, caci prin aceasta se intareste organismul, si de aceea substantele sau germenii bolii nu se mai pot dezvolta asa usor ; caci o natura robusta este si o natura rezistenta. Cate pustiiri nu cauzeaza adesea deranjamentele in circulatia sangelui, mai ales la femei ! Dar ele s-ar evita daca picioarele ar fi fost desprinse, cum se cuvine, cu frigul, prin umblarea descult, caci prin deprinderea picioarelor cu frigul, adica prin intarirea nervilor cu ajutorul umblarii descult, si abdomenul ar fi pus in cea mai buna stare posibila ! Tocmai femeilor dar trebuie sa le recomand umblarea desculte, din mica lor copilarie si pana la rsta ce a mai inaintata, lor chiar mai mult decat barbatilor, Daca femeile au picioare rasfatate si un abdomen rasfatat, molesit, atunci sunt supuse la fel de fel de neajunsuri si suferinte. Cate nu sufera de presiuni la piept, de presiuni la inima, desi bustul este cu desarsire in buna ordine ! Cauza este aceasta : daca abdomenul e molesit, rasfatat, atunci sangele patrunde mai mult in piept, si de aci provin multe afectiuni.
Daca se practica insa exercitiul umblarii descult, atunci sangele condus din abdomen la picioare, fi condus si din piept in abdomen si de aci iarasi !a picioare-
Astfel, o fata ca de vreo 24 de ani mi s-a s ca avea intotdeauna presiuni la piept, incat nu putea sa lucreze. Am sfatuit-o sa umble desculta cel putin de doua ori pe zi, cate o jumatate de ceas, sau sa umble in apa de doua ori pe zi, cate trei minute. Dupa patru saptamani era resilita cu desarsire si zicea ca presiunile pe piept nu-i mai veneau decat atunci cand picioarele ii erau reci.
Daca afluxul sau nalirea sangelui in plamani este mare si cauzeaza dificultati de respiratie si dispozitie la tuse, atunci cauza iarasi fi, mai ales, ca picioarele si pantecele sunt prea molesite, prea rasfatate, si de aceea determina un prea mare aflux de sange in spre partea superioara a corpului. Umblarea descult regla circulatia sangelui si intari nervii, facand corpul mai rezistent la boli. Cate mii si mii de oameni au mai totdeauna dureri de cap si au luat doctorii numeroase, fara nici un folos ! La intrebarea : Cum sunt picioarele ? raspunsul este : Totdeauna reci ca ghiata ! Asa dar a patruns prea mult sange in cap si cauzeaza dureri de cap. Un mare numar de oameni care sufera de dureri de cap, m-au asigurat ca nimic nu le-a alinat durerile de cap, si in cele din urma le-a suprimat cu desarsire, decat umblarea descult. Sa faca cine incercarea sa umble descult pe drum sau prin iarba. Chiar daca n-ar avea dureri de cap, dar capul tot i-ar fi putin cam ingreunat, simti indata atunci ca se produce un aflux de sus in jos si tot capul se usureazi din ce in ce mai mult.
Astfel un domn mi-a scris ca, timp de treizeci de ani si mai bine, a suferit de dureri de cap, si numai rareori a fost scutit de ele cate un ceas ; a luat tot felul de doctorii, dar degeaba ! A facut atunci incercare de a umbla descult, dupa cum recomand in sectiunea mea : Cura de apa", rsi chiar la prima umblare descult a simtit un efect favorabil, si astfel a continuat treptat-treptat, mai mult, si acum a scapat cu desarsire de durerile de cap, lucru la care nici nu s-a asteptat. Dar numai nevoia 1-a silit sa recurga la acest remediu al umblarii descult, caci toata familia lui i se impotrivise cu asprime, staruind ca sa nu-si subrezeasca cu totul sanatatea umbland descult.
Umblarea descult mai are, indirect, o mare influenta asupra stomacului, caci cu cat organismul e mai robust, cu atat si masina intreaga umbla mai activ si mai puternic, si cu atat mai usor stomacul prepara ceea ce trebuie organismului. Astfel, umblarea descult este si cel mai bun mijloc preventiv in contra diferitelor boli, deoarece intareste nervii si regleaza circulatia sangelui. Caci cele dintai cauze ale celor mai multe boli sunt vesnic molesirea, rasfatarea corpului si deranjamentele in circulatia sangelui. »
Nu vedem oare cu ce dor asteapta copin de la tara reintoarcerea primaverii, numai A§i numai fiindca atunci pot umbla iarasi desculti ? Se simt asa de pomozi si de usurati, aceasta le face atat de mult bine, incat desigur nici un copil n-ar incalta ciorapi si ghete, daca n-ar fi silit de parinti. Astfel copin cresc si se fac mari, si astfel oamenii mai saracuti aa umblat desculti toata ra si au incaltat ghete cel mult duminica, pentru a merge la biserica.
Dar umblarea descult nu e buna numai pentru cei de la tara, ci este si mai recomandabila orasenilor. Functionarul sade sau sta toata ziulica in cancelarie ; capul ii este cam ametit, ingreunat si tulburat, si bietul om aproape numara minutele cand putea sa iasa din cancelarie, tocmai cum salahorii asteapta sa bata ceasul cand vor putea sa lase lucrul, aruncand atunci repede din mana ciocanul, mistria etc. Capul ii este greu ; munca a tras mult sange in cap, incat s-a infierbantat de tot, pe cand picioarele sunt reci ca ghiata. Ce ar fi mai bine pentru asemenea oameni decat sa umble desculti un sfert de ceas, sau mai bine o jumatate de ceas ? Slabiciunea dispare iute ; sangele s-ar retrage din cap si s-ar repartiza in toate partile in mod prielnic, iar miscarea n-ar putea decat sa aiba o influenta buna asupra corpului.- Oboseala ar fi scoasa din picioare, cum scoate cine un cui dintr-o scandura. Umblatul descult trebuie, deci, sa fie recomandat tuturor celor care sunt siliti sa lucreze intr-un local inchis nu numai pentru ca sa-si procure usurare, ci pentru ca sa previna multe boli ce se ivesc foarte usor cu aceasta neactivitate a corpului, cand spiritul se oboseste prea mult, iar corpul prea putin.
Ceea ce am zis aci .despre functionari se poate aplica la toti aceia care isi petrec cea mai mare parte din vremea lor cu lucrul in casa sau la birou. Fiecare si-ar procura o mare alinare, daca ar umbla cat timp descult.
Acum ,doi ani, in Worishofen, un medic militar, cand a zut si a auzit cat de mult bolnavi laudau sistemul de a umbla descult, asigurand fiecare ca le-a facut foarte bine si le-a cauzat o mare alinare, si dupa ce el insusi a umblat descult, a zis, inainte ,de a pleca, aceste cuvinte : Niciodata n-as fi crezut ca umblarea .descult ar putea sa aiba o actiune asa de buna ; ea usureaza capul, intareste nervii, si, dupa .ce a umblat descult, omul se simte atat de odihnit, pe cat era mai inainte de obosit. Acasa, la regiment, voi face tot posibilul pentru ca soldatii sa poata si sa fie siliti\' sa umble desculti, spre a-si intari nervii. Acest medic avea foarte multa dreptate, caci daca soldatii sunt nevoiti sa plece la manevre, atunci i de pielea lor ! Bietul militar se vede luat in bataie de joc si facut de ocara. Dar daca are nervii intariti si este in stare, din cauza asta, sa suporte multe marsuri prelungite, sfarseste prin a deveni nesimtitor si cu desarsire rezistent la orice truda si munca. Daca insa n-a practicat mai AZntai intarirea nervilor si se sperie chiar numai cand sta pe pamantul gol, apoi la ce stare il vor aduce marsurile fortate pe care vrand-nevrand, e silit sa le faca ? Atunci se ruineaza aproape de tot si, in cele din urma, e taxat ca un nataflet, picioarele se acopera de basici, mersul devine greu, ranita insuporila ; intr-un cunt, soldatul este adus intr-o stare de mizerie fizica nespusa.
De cate ori nu s-a intamplat ca studenti si functionari, care au fost luati in armata, si-au pierdut, in scurta vreme, mai mult de jumatate din sanatatea si puterea lor ! Am cunoscut cati insi, care nu s-au mai resilit niciodata. Tocmai acestia sunt doda cea mai dita ca intarirea nervilor este o necesitate pentru orice profesiune.
Daca picioarelor le lipseste ingrijirea trebuinicioasa, atunci le lipseste si forta deplina, deoarece picioarele nu sunt exersate si nutrite cum trebuie. De aceea, ca oricarui om, trebuie sa i se dea si soldatului ocazia de a-si intari nervii ; si, pentru intarirea nervilor, primul si cel mai necesar lucru este umblarea descult. Cum e oare cu putinta ca un .om, care n-a umblat niciodata descult, sa poata sa stea macar o singura noapte sub cerul liber, fara sa-si tame sanatatea ?
Daca as putea sa intervin in favoarea soldatilor pe langa superiorii lor, as cere ca fiecare soldat sa fie silit sa faca zilnic, sau cel putin o jumatate de ceas ; daca aceste plimbari ar fi de o du-mai lunga, cu .atat mai bine. La acest exercitiu ar trebui sa Se mai adaoge un altul, destinat tot pentru intarirea nervilor, adica : iaca de doua sau de trei ,ori pe saptamana o jumatate de baie rece, de o durata de doua pana la trei secunde. Ce usor o poate face .aceasta ! Asa cum functionarul poate sa umble descult acasa la el, in fiecare dimineata, tot asa si soldatul poate sa-si faca treaba dimineata si\' seara umbland descult ; nu trebuie, prin ur-mare, sa faca un mars umbland descult ; lucrul de capetenie este ca .picioarele sa fie expuse la contactul aerului si sa fie neacoperite. Umblarea descult poate fi ata cu un plasture care trage jos, in picioare, toate materiile rele, si de aci le scoate apoi afara, elimnandu-le din corp.Inceputul oricarei intariri a nervilor este, si fi totdeauna, umblarea descult.
Daca patronii cunosc soarta lucratorilor lor si vor sa le dea nu numai de lucru ca sa-si castige painea, ci doresc sa ingrijeasca de binele lor fizic si moral, apoi sa staruiasca, inainte de toate, ca sa umble desculti, si astfel sa-si intareasca nervii si sa-si fortifice corpul, asa incat sa poata invinge usor toate ostenelile si sa poata lucra cu inima voioasa. Atunci domni multumirea printre lucratori ; caci lucratorii isi vor putea indeplini misiunea cu inlesnire, si castiga existenta in mod onorabil.
Asa dar, umblarea descult trebuie sa devina generala ; nici o clasa sociala si nici un sex nu fac exceptie, caci, prin umblarea descult, se intaresc nervii si, se previn multe boli. Dar, cum am spus mai sus, nu trebuie sa umble cine descult numai cate minute, ci cu cat mai mult, cu atat mai bine. Daca umblarea descult, sub aerul liber, este cu neputinta, atunci se poate umbla in odaie, ori picioarele sa nu fie acoperite decat foarte putin.
Cunosc un preot caruia picioarele ii erau totdeauna reci. oricat de bine incalzita era odaia in care sedea, fie ca era incaltat cu o singura pereche de ciorapi, fie ca purta doua perechi, lui tot frig ii era la picioare. El m-a intrebat intr-o zi daca nu exista nici un mijloc ca sa nu mai aiba picioarele reci, cel putin in casa. I-am raspuns ca sa-si scoata cizmele si sa poarte numai o pereche de ciorapi, dar ca este necesar ca, la inceput, sa umble zilnic cate doua sau trei minute in apa, ceea ce determina mai repede intarirea nervilor si o dezvoltare mai grabnica a caldurii.
Dupa cate zile se deprinsese destul de bine sa nu mai poarte in casa decat ciorapi ; cu timpul incepu sa poarte sandale si acum picioarele ii\' sunt totdeauna cu desarsire calde.
Cel dintai si cel mai necesar lucru este ca corpul sa aiba caldura sa naturala deplina, adica nu trebuie sa simta frig, nici sa tremure. Aceasta caldura trebuie sa si-o procure ori stand mai intai intr-o baie incalzdta, sau incalzindu-se prin miscare si munca. Cine are corpul jumatate rece si jumatate cald, apa, ori avea prea putin efect asupra lui, ori nu avea nici un efect, din contra poate fi chiar tamatoare. Daca exista numai putina caldura naturala, atunci frigul putea foarte usor sa biruiasca sau s-ar putea ca corpul sa nu se mai reincalzeasca. Asadar, la aplicarile apei, cea dintai conditie este ca corpul sa-si aiba caldura sa completa.
Altfel stau insa lucrurile la persoanele care sufera de picioare reci. Cine umbla cu picioarele reci in zapada, si\' le incalzeste cat se poate de iute si de bine. De asemenea este bine a umbla cu picioarele reci in apa rece, caci picioarele se incalzesc in timpul cel mai scurt; dar aceasta umblare in apa nu trebuie sa dureze mai mult de trei pana la cinci minute. Cu cat apa fi mai rece, cu atat actiunea caldurii fi mai rapida si mai puternica. Asadar, numai atunci este permis a se umbla in apa sau a face o aplica-tiune de apa, cand cine poseda caldura naturala completa.
Se naste acum intrebarea : Cat trebuie sa fie cine de incalzit si daca poate cine sa intre in apa si cand este nadusit ? Raspunsul este : Caldura naturala cea mai mare este cea mai buna pentru lupta cu apa rece. Cine face baie cand este nadusit, acela avea si succesul cel mai complet, si daca cine ar fi intr-ader intr-o stare asa incat naduseala sa curga de pe el in toata puterea cuntului, adica de pe frunte si de pe tot corpul, atunci desigur obtine cu desarsire cel mai mare succes. De cand m-am pomenit, am tot auzit recomandandu-se oamenilor ca nu cum sa faca baie cand sunt asudati ; dar eu insumi am facut de peste cinci sute de ori bai reci, pe cand eram asudat, si am sfatuit si pe altii sa faca tot ca mine, si nici macar un singur caz nu mi s-a intamplat in care sa nu se fi obtinut succesul cel mai mare. Aceasta se explica foarte usor : daca caldura e o putere in contra apei, apoi caldura cea mai mare trebuie sa fie puterea cea mai mare. Se zice de obicei : .Sangele e incalzit si infierbantat cand e caldura mare. Asta, ce e drept, e aderat; dar aceasta stare devine cea mai mare binefacere pentru cel asudat, ca si\' cand si-ar sterge mainile si obrazul cand este asudat. Daca pulsul face in caldura » i din cauza umblatului 150 de batai pe minut inainte de baie, atunci, dupa baie, nu mai face decat 80, cel mult 90 de batai. Unii obiecteaza ca plamanii nu pot indestula aceasta lucrare si ca presiunea subita pe plamani tama si se poate produce o paralizie a plamanilor.
Nici asta nu-i aderat. Caci nu p de crezut ca apa sa poata patrunde in doua minute in organele interne pentru a le distruge, deoarece omul intra intai in apa pana la piept, si chiar numai intr-o secunda apa inghite o mare cantitate de caldura. Pe urma te speli iute pe piept si caldura arzatoare se inlatura ca si cand ai curati-o cu matura ; daca vrei, apoi, poti foarte bine sa te afunzi pana la gat sau te poti spala pe bust si sa termini baia cu o scurta operatiune.
La intrebarea : Cat timp trebuie sa dureze o baie ? ' raspunsul este : Baia cea ,mai scurta este cea mai buna. Durata obisnuita este de la una pana la doua secunde ; numai in mod exceptional poate fi si de la cinci pana la sase secunde. Tocmai in aceasta privinta s-au comis pana acum cele mai mari greseli, caci baile au fost de o durata prea lunga si prin aceasta s-a exercitat o aderata tiranie in contra corpului, ceea ce, negresit, nu putea sa asigure succesul pe care il are o baie scurta, si, afara de aceasta, face ca oricine sa se dea in laturi de la o asemenea tortura. Cata caldura nu se sustrage corpului .cand cine sta 6 pana la 10 minute, sau si mai mult, in apa ! Odata insa ce s-a sustras atata caldura corpului, acesta nu\'-si mai redobandeste decat foarte anevoie temperatura ceruta. Una sau doua secunde insa nu vor putea sustrage multa caldura si de aceea se .si dezvolta foarte repede caldura cea mai placuta ; asta este cauza pentru care apa numara azi atati\' amici entuziasti, care mai inainte ,aveau cea mai mare groaza de o baie rece. Acestei durate scurte i se datoreste faptul ca apa rece nu mai este asa de temuta in ziua de astazi ; baia nu tine decat cate clipe, te usureaza foarte iute si nu-ti cauzeaza ncii fiori reci, nici frig.
Acum se naste intrebarea Cat de rece trebuie sa fie apa ? Raspunsul este : Cu cat e mai rece, cu atat e mai bine. Eu am facut multe bai si am sfatuit si pe altii sa faca bai, in care am mai pus si zapada. Daca pentru intaia oara cine se teme de o astfel de baie, apoi a doua oara intra in ea cu atat mai voios, cu cat s-a convins ca apa cea mai rece dezvolta, in timpul cel mai scurt, caldura cea mai placuta. Asadar : apa cea mai rece este cea mai buna. Acest principiu se aplica si\' la copii si la oameni mari, cand se procedeaza cu cea mai mare atentiune. Daca cufundati un copil in apa, numarati numai Una, doua : si puneti-l repede iarasi ,in patul cald din care l-ati scos ; in modul acesta, mica fiinta, chiar de ar fi in rsta numai de cate zile, se incalzi negresit foarte curand, si veti fi pus cea mai buna temelie pentru intarirea nervilor sai. Asadar, principiul fundamental este ca apa cea mai rece este cea mai buna. Apa de garla sau de put. e tot una, numai sa fie rece.
Acum se naste alta intrebare : Trebuie oare sa intre cine in apa saltdnd sau sarind ? Raspunsul este : Sa intre in apa incetisor. Tot (asa sa inceapa si\' cu dusurile, de jos in sus, pentru ca astfel corpul sa fie tratat cu mult menajament.
Nu sfatuiesc ca sa intre cine in apa prea repede, fiindca izbitura apei de corp este prea tare. Un baiat de scoala voia sa se scalde intr-o garla. Repezindu-se tare, intra in apa intr-un loc unde era adanca de aproape un metru. Cum sari jn garla se dadu numai decat de fund si muri. Dar nu raceala apei fusese de vina ' era ra, ' ci izbitura prea repede a apei de corp, de inima si de piept produsese o paralizie. Cunosc trei cazuri analoge. Fireste ca, ori de cate ori s-a intamplat asa ce, vina s-a atribuit apei, desi era ra. Asadar, ramane silit ca principiu fundamental ca : asa cum corpul trebuie sa fie cald, tot asa si aplicarea pe tot corpul trebuie facuta cu. cel mai mare menajament si cat se poate de domol.
O alta chestiune preocupa pe multi, si anume : Cand trebuiesc
facute baile ? La aceasta intrebare raspund : Fiindca actiunea asupra
organismului se face in mod foarte lin si nu il ataca sau il
oboseste mult, de aceea nu trebuie sa fim prea ingrijorati in privinta
timpului cand trebuie sa facem o baie. Aici trebuie sa facem negresit o deosebire intre un incepator, care nu e inca deprins cu apa, si\' un om care si-a deprins corpul cu apa, asa cum, de pilda, pentru oricine se spala pe maini, ii este indiferent timpul in care o face. Eu am facut un mare numar de bai reci cand m-am desteptat noaptea, fie ca era pe la orele 12, fie ca era 2 sau 3. Timp de doi ani de zile si mai bine am facut baie zilnic, cum m-am sculat din pat; am facut si seara ,dupa ce imi ispraveam treburile ; de asemenea m-am scaldat foarte adesea inainte de masa si de multe ori imediat dupa masa, si, departe de .a-mi fi cauzat vreun rau, mi-a facut numai bine. Cu timpul am capatat o caldura naturala atat de mare, incat nici nu mai aveam nevoie sa fac miscare ; de obicei eram mai cald dupa baie, decat inaintea ei. Dupa convingerea mea incepatorii sa nu intre in apa inainte de masa, nici imediat dupa masa, fiindca daca se pune cine la masa indata dupa baie, caldura necesara nu vine asa de curand. Seara, inainte de culcare, de asemenea sa nu se scalde un incepator, fiindca pe vremea aceea corpul este ostenit si predispus la somn si baia ii oboseste prea de tot asa ca de multe ori somnul este nelinistit din cauza aceasta.
Prin urmare, nu sfatuiesc a se face baie inainte de culcare ; cunosc, insa, mai multi insi, care isi fac baia inainte de culcare si dorm dupa aceea mai bine decat oricand. Acestia sa urmeze astfel si nu vor avea nimic de regretat. Asadar, oricine poate sa hotarasca ca actiunea apei asupra organismului nostru este atat de domoala si de lina in aceste aplicatiuni simple, incat nici nu poate fi vorba de o prea mare oboseala.
Ce trebuie sa faca cine dupa baie ? ' Ca si inainte de baie omul trebuie sa fie cald, tot astfel sa aiba grija sa se incalzeasca si dupa baie cat mai curand posibil.
Cine e deprins cu apa, putin ii pasa, caci se incalzeste numaidecat. Dar oamenii slabuti si rasfatati trebuie sa aiba grija de a recapata cat mai curand caldura naturala ; aceasta se obtine ori prin simpla miscare, ori prin aceea ca treci intr-o odaie calda, unde faci miscare pana ce te incalzesti. Dar sa nu se uite ca, odata ce s-a operat aceasta reactie si s-a ivit o caldura acuta, se poate opera o a doua si chiar o a treia reactie ! Daca dar cine simte dupa cat timp fiori reci, trebuie sa faca iarasi miscare, pana ce se incalzi iar,
Omul poate sa-si procure caldura mai grabnic prin diferite exercitii gimnastice. Dar o prea multa miscare, care ar osteni chiar un corp odihnit, strica ; o astfel de miscare ar zadarnici actiunea intaritoare a apei. Corpul trebuie tratat cu mult menajament in toate privintele
Cine are timp si ocazie, este bine sa faca baile dimineata ; dar pentru cane vrea sa le faca dupa pranz, .timpul cel mai potriviti este, un ceas dupa pranz, sau un ceas inainte de cina.
Dar aplicarile do apa sunt foarte bune si noaptea, daca se scoala cine clin pat, dupa primul somn, si cand corpul poseda cea mai multa caldura naturala si este mai mult sau mai putin odihnit ; atunci trebuie sa te culci numaidecat in pat, pentru a recapata caldura necesara.
