E un simptom
Cefaleea este un simptom ce poate imbraca numeroase manifestari in ceea ce priveste durata, intensitatea si localizarea. Ea se poate manifesta ca o senzatie de apasare in zona fruntii, de
tensiunea musculara si durerea" class="alin2">durere cu caracter pulsatil in zona temporala sau occipitala, durere care poate dura de la cite minute pina la cite zile.
Care sint cauzele
Cauzele cefaleelor pot fi numeroase. Uneori cauza poate fi doar pozitia gresita a unei persoane in timpul lucrului sau al somnului, alteori poate fi vorba de o oboseala mai mare sau de un stres puternic.
Care este manifestarea
Durerile migrenoase cuprind de regula numai jumatate de cap, apar si dispar brusc si sint insotite de greata, voma, fotofobie. Ele sint, de regula, mai frecvente la femei si pot avea cauze oftalmo-logice, neurologice, meolice, toxice si infectioase.
Ce masuri se pot lua
De foarte multe ori cauzele trebuie cautate in modul de viata sau in hrana. In acest sens, se pot lua cite masuri de
igiena mintala: repaus, liniste, corectarea somnului,
regim alimentar usor, plimbari in aer liber. Este bine sa fie evitate emotiile puternice si stresul. In privinta alimentatiei se vor evita supele grase, conservele, mezelurile, carnurile grase si vinatul, crustaceele, alcoolul, ciocolata, cafeaua, anumite condimente, vinurile rosii. Se vor evita soarele in exces, contraceptivele, tutunul si anumite substante chimice sub forma de pori si fum. Determinarea cauzelor trebuie silita cu rabdare, iar ajutorul medicului fi determinant.
Remedii naturiste
n Se aplica felii de
cartof crud pe frunte si timple sau frunze proaspete de visin, menta,
cimbrisor ori
podbal (portiunea neteda);
n Se aplica, pe frunte si timple, frunze proaspete de rza putin terciuite. Cu sucul de rza se pot unge si incheieturile miinilor, pentru o mai mare eficienta.
n Se aplica pe timple, timp de 15-20 de minute, jumatati de
ceapa (sau felii de ceapa), care vor inlatura durerea.
n Se pun comprese cu mustar sau
hrean ras la ceafa si mustar la talpi.
n Se taie coaja de la o
lamiie (fara partea alba) si se aplica pe timple, tinindu-se pina la disparitia durerii (la locul contactului cu pielea, pot aparea mici pete rosii).
n In cazul in care tensiunea celui suferind de dureri de cap este mare, se fac bai foarte calde la picioare si miini (aceasta procedura nu este recomandata insa celor cu tensiune mica).
n In cazul migrenelor, foarte eficiente sint cataplasmele din faina de mustar aplicate la ceafa, frunte si talpi.
n Se fierbe pelin in ulei de masline. Cu amestecul obtinut se unge locul dureros sau se aplica sub forma de comprese.
n Se aplica pe timple si la ceafa comprese cu infuzie rece de menta (30 grame de ta la 1 litru de apa) sau comprese cu apa rece (punga cu gheata pe cap, timp de 1-2 minute), apoi pe partile laterale ale gitului.
n In cazul migrenelor survenite in urma unui efort intelectual prelungit, se face un dus rece la picioare (1 minut), dupa care se vor masa usor ceafa si spatele.
n In cazul unor dureri de cap persistente, se bea suc cald de rza (cite 1/2 pahar, de doua-trei ori pe zi, sau suc de cartofi (cite 1/4 pahar, de trei ori pe zi, inainte de masa).
n Se bea suc de coacaze negre (cite 1/4 pahar, de trei ori pe zi).
n In cazul unor dureri de cap generate de stres, se bea seara, inainte de culcare, un pahar de apa in care s-a dizolt o lingura de zahar.
n Se bea miere de albine in amestec cu otet de mere (parti egale), zilnic, cite o lingura.
Plante medicinale indicate si modul de utilizare
n Aloe (Aloe arborescens). Se fierb una-doua frunze de aloe in 2-3 litri de apa si se toarna lichidul obtinut, timp de cite seri la rind pe cap, dupa care si pe tot corpul. Se poate amesteca infuzia de aloe cu suc de cicoare. Se iau cite 15-30 de grame pe zi.
n Cimbrisorul (Thymus serpyllum). Se fierbe cimbrisor in cantitate mai mare de apa si se tine capul timp de 10-l5 minute in acest decoct, dupa care se turna pe tot corpul.
n Cretisoara (Alchemila vulgaris). Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de flori la o cana de apa. Se bea pe parcursul unei zile.
n Deditelul (Pulsatilla montana). Se prepara o infuzie din doua lingurite de ta la o cana de apa. Se beau una-doua cani pe zi.
n Iarba mare (Inula helenium). Se toarna un pahar de apa rece peste o lingurita de radacina de iarba mare. Se lasa timp de 10 ore, dupa care se strecoara. Se bea cite un sfert de pahar o data pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
n Lamiita (Philadelphus coronarius). Se prepara o infuzie din una-doua lingurite de flori la o cana de apa. Se beau doua cani pe zi.
n Lentica (Landula officinalis). Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de flori la o cana de apa. Se beau cite una-doua cani pe zi.
n Macesul (Rosa canina). Se prepara o infuzie dintr-o lingura de flori de maces la un pahar de apa. Se lasa timp de 30 de minute. Se iau cite doua linguri de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
n Maghiranul (Majorana hortensis). Se prepara o infuzie din doua lingurite de ta la o cana de apa. Se beau doua-trei cani pe zi.
n Menta (Menta piperita). Se prepara un decoct dintr-o lingurita de flori la o cana de apa. Se lasa timp de 40 de minute, dupa care se strecoara. Se bea o cana dimineata pe stomacul gol si una seara, inainte de culcare.
n Paducelul (Crataegus monogy). Se prepara un decoct din 20 g de fructe de paducel la un pahar de apa. Se fierbe la foc mic timp de 10 minute. Se beau una-doua cani pe zi.
n Ruscuta de primara (Adonis vernalis). Se prepara o tinctura din partile aeriene ale tei. Se iau cite cinci-zece picaturi de trei ori pe zi.
n Salcia (Salix alba). Se prepara un decoct din frunze de salcie si de viorele. Inainte de a bea decoctul se adauga si cite picaturi de otet. Se iau una-doua linguri pe zi.
n Salcimul (Robinia pseudocacia). Se prepara o tinctura din partile aeriene cu tot cu flori. Se iau cite cinci-zece picaturi de doua ori pe zi.
n Saschiul mic (Vinca minor). Se prepara o tinctura din 20 g de ta la 100 ml de alcool. Se lasa timp de noua zile. Se iau cite cinci picaturi de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Aceasta tinctura este recomandata in cazul durerilor de cap de lunga durata.
n Sunatoarea (Hypericum perforatum). Se prepara un decoct dintr-o lingurita de flori de sunatoare la un pahar de apa. Se fierbe la foc mic timp de 5 minute. Se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi.
n Urzica (Urtica dioica). Se prepara o infuzie dintr-o lingura de ta la un pahar de apa clocotita si se tine 2 ore in termos. Se ia cite o lingura pe zi, cu putina miere.
n Valeriana (Valeriana officinalis). Se prepara o tinctura din radacina maruntita a tei la 100 ml de alcool. Se iau cite cinci picaturi de trei ori pe zi.
Amestecuri de te
n Se prepara o infuzie din flori de musetel, frunze de menta, fructe de fenicul si radacina de leriana, in parti egale. Peste doua lingurite de amestec se toarna 0,5 litri de apa clocotita. Se lasa peste noapte in termos si se bea dimineata un pahar din acest amestec.
