Cauzele afectiunii
La sfirsitul iernii, organismul uman este lipsit de talitate si forta din cauza carentelor alimentare, deoarece iarna se consuma multe conserve alimentare sau produse cu un aport scazut de tamine si minerale. De aceea, primavara poate fi un anotimp dificil pentru unele persoane mai sensibile, cu o constitutie fizica mai anemica. Pentru acestia venirea primaverii echivaleaza cu o stare de oboseala accentuata, de inadecvare si de neliniste. In cazul oamenilor sanatosi starea de epuizare, de astenie fizica sau
mintala este abia simtita, dar oricine se resimte intr-un fel sau altul o data cu venirea anotimpului cald.
Astenia apare si din cauze externe. Procesele psihologice ale fiintei umane se schimba primavara. Ne adaptam altui stil de ata, ne imbracam altfel, ne bucuram de venirea caldurii si de razele Soarelui, ba chiar ne comportam diferit. Astfel, organismul trebuie sa se readapteze la mediul extern. O alta cauza externa pentru care apare
astenia de primavara este consecinta influentelor incontesile ale astrelor, mai exact a Lunii, asupra noastra.
Ce este astenia
In limbajul de fiecare zi, astenia este deseori confundata cu o stare de oboseala. Oboseala reprezinta o diminuare reversibila a functiilor si a rezistentei organismului, care vor disparea o data cu efectuarea unei pauze reparatorii. In cazul asteniei, este vorba despre o problema mult mai profunda care nu se va imbunatati doar printr-un pic de odihna.
Din punct de vedere celular, la acest nivel se produc unele transformari de meolism (ansamblul transformarilor care au loc in tesuturile organismului). Toate aceste transformari meolice sint insotite de fenomene energetice (acumulare sau pierdere de energie). Daca fenomenul de consum de energie este mai mare decit producerea de energie, atunci echilibrul este rupt si celula se oboseste. Astfel apare astenia.
Astenia nu este aceeasi cu oboseala dupa un efort fizic sau intelectual, ci apare in urma unei diminuari profunde a resurselor energetice din organism. In acest caz, cele mai mici eforturi epuizeaza resursele fizice, iar starea sufleteasca ce insoteste astenia este modificata in sensul iriilitatii, indispozitiei si nesigurantei.
Astenia - un fel de
depresie sezoniera
Aceasta depresie pe care medicii o califica drept sezoniera este considerata uneori o stare de oboseala. Sub presiunea exigentelor etii moderne, oamenii incearca sa ignore aceasta stare si sa se concentreze asupra altor probleme de interes major si deseori nici nu vorbesc despre ceea ce li se intimpla. Dar a trai in permanenta cu aceasta diminuare a talitatii, aceasta pofta de ata redusa la minimum si aceasta tristete latenta creeaza un inconfort, o boala care in fiecare an chinuie existenta anumitor oameni.
Astenia nu se preteaza unor
tulburari psihiatrice grave precum sindromul maniaco-depresiv. Nu este o depresie severa, ceea ce face ca uneori sa scape diagnosticului. In plus, o persoana nu este obligatoriu sa sufere de aceasta afectiune in fiecare an, nu este o fatalitate. Edent, ea este favorizata de o depresie anterioara, de o perioada de doliu in familie, de
stresul profesional sau de convalescenta dupa o boala grava. Astenia nu induce un risc suicidar, dar acest aspect nu trebuie complet eliminat din supravegherea medicala. Tocmai de aceea este necesar consultul medicului pentru mai multa siguranta.
Astenia se caracterizeaza prin slabirea generala a organismului care se traduce printr-o stare de oboseala, fapt ce poate antrena insuficiente functionale multiple. Astenia poate avea mai multe cauze si se poate prezenta sub numeroase forme in functie de care se manifesta in sfera fizica, psihica, intelectuala, sexuala. Dar rar se intimpla ca aceste aspecte sa nu fie in strinsa interdependenta unele cu altele. De aceea o diminuare a posibilitatilor fizice determina o scadere a sexualitatii sau o mica depresie psihica produce si reducerea capacitatilor intelectuale.
Depresia sezoniera
Depresia sezoniera este una dintre formele tulburarilor depresive. Este vorba despre un episod de depresie care se instaleaza toamna, la inceputul iernii sau la inceputul primaverii. Pentru a sili diagnosticul de
depresie sezoniera, ci nu alta forma depresiva, trebuie sa existe cel putin doua sezoane consecutive fara stari depresive de alta natura.
Simptomele sint asemanatoare oricarui episod depresiv: tristete permanenta, in special dimineata, pierderea interesului pentru orice actitate, iriilitate, tulburari ale somnului, pierdere in greutate sau ingrasarea, ginduri sinucigase. In raport cu
depresiile de alta natura, ctimele depresiei sezoniere au mai degraba tendinta de a dormi prea mult (hipersomnie) si de a minca prea mult (bulimie). Deseori sint atrasi de dulciuri cu care incearca sa-si alunge tristetea ce-i cuprinde seara.
Depresia sezoniera trebuie sa se distinga de momentele de melancolie pe care fiecare dintre noi le simtim din cind in cind. In acest caz, simptomele depresive usoare pe care le resimtim uneori nu ne impiedica sa ne desfasuram actitatea zilnica. In schimb, ctimele depresiei sezoniere sint foarte deranjate in ata de zi cu zi, in munca lor si in relatiile cu ceilalti.
Care sint cauzele si care este evolutia
Cauza exacta a depresiei sezoniere nu este cunoscuta, dar ceea ce este sigur este faptul ca aceasta afecteaza mai frecvent femeile, care reprezinta 75 la suta dintre persoanele atinse. Copin sint foarte putin afectati, doar 2 la suta sint ctime, dar incepind de la rsta de 6 ani. Uneori se remarca tulburari depresive si la alti membri ai unei familii in care o persoana sufera de depresie sezoniera.
Cine este atins de astenie
Toate segmentele de rsta ale populatiei pot fi atinse de astenie, care poate fi:
astenie fizica - este progresiva, dar se amelioreaza prin odihna, iar aparitia sa prone uneori din motive organice (regimuri, diete, consecinte postoperatorii). In acest caz, dinamismul persoanei nu este afectat.
astenie psihica - nu se remarca nici o imbunatatire a starii prin odihna, iar principalele sale simptome sint: oboseala matinala, tulburari de somn, lipsa motivatiei pentru actitati.
Cauzele cele mai frecvente sint:
la persoanele in rsta - malnutritia, boala;
la adolescenti - cresterea, alimentatia deficitara, examenele scolare, competitiile sportive;
la femei - tulburari hormonale (sarcina, menopauza), supraincarcarea sarcinilor profesionale si familiale;
la barbati sau la femeile foarte active - surmenaj, neglijarea perceptiei de oboseala, stresul, alimentatia deficitara.
Depresia sezoniera la masculin
De obicei tulburarile de stare afectiva sint in majoritatea cazurilor rezervate femeilor, dar
depresia sezoniera nu ocoleste barbatii. Totusi, numai un sfert din populatia atinsa de aceasta boala este formata din barbati. Cei cu rste cuprinse intre 20 si 40 de ani sint mai susceptibili de a suferi de depresie sezoniera.
In schimb, simptomele sint identice. Adica, oboseala acuta, tristete, scaderea interesului pentru distractii. Barbatii care sufera de depresie sezoniera au nevoie sa doarma mai mult decit de obicei si se pot simti obositi chiar si dupa o noapte de
somn de 12 ore. In paralel, apetitul lor creste si este o perioada cind pot lua in greutate.
Tratamentele propuse
Scopul terapiei in astenie este de a redresa sinteza meolismului si de a reconstitui potentialul energetic. Mijloacele prin care se realizeaza acest lucru constau in administrarea energizantelor asociate cu o buna
igiena de ata care sa cuprinda o
alimentatie echilibrata, un program de somn ordonat, toate acestea insotite de exercitii fizice. Compozitia medicamentelor energizante cuprinde aminoacizi, tamine, saruri minerale. Aminoacizii sint precusorii proteinelor si actioneaza la nivelul sistemului nervos si al sistemului imunitar. Sarurile
minerale si oligoelementele participa la realizarea a numeroase meolisme si sint utilizate in tratamentul de fond pentru echilibrarea starii generale. Cit despre tamine, ele sint absolut necesare pentru buna functionare a organelor si unele dintre ele (taminele A, B, C) detin un rol suplimentar, acela de antioxidant si neutralizeaza astfel radicalii liberi.
Tratamente naturale pentru astenie
Regimul alimentar
Cereale integrale pe care le puteti consuma dupa preferinte si in alternanta: griu germinat, secara, ovaz. Trebuie sa gasiti modalitatea cea mai gustoasa pentru a le consuma. De exemplu, la micul dejun puteti minca fulgi de ovaz inmuiati sau fierti in lapte (cu o lingurita de unt pentru cei mai gurmanzi) si indulciti cu putina miere. Aceasta reteta constituie o modalitate mai speciala si mai savuroasa pe care o puteti pregati cu regularitate.
Legumele si fructele proaspete (de preferinta biologice) trebuie sa le consumati crude pe cit posibil. Dintre legume mincati frecvent morco, telina, hrean, varza (alba sau rosie), praz, masline, ciuperci, creson, spanac, fara sa va feriti sa le combinati cu ceapa, usturoi sau patrunjel. Dintre fructe, consumati cu prioritate caise, prune, struguri, portocale (sub forma de suc la inceputul micului dejun), lamii (sub forma de suc pentru asezonarea salatelor), nuci, mere (cel putin un mar pe zi in momentul care va conne cel mai bine). Pentru a varia consumul de fructe si legume, din cind in cind va puteti prepara (cu ajutorul robotului de bucatarie) cite un suc din fiecare fel de leguma sau fruct sau mai mult, combinindu-le obtineti delicioase cocteiluri adaptate gusturilor dumneavoastra.
Printre alimentele care ajuta organismul sa depaseasca aceasta stare de oboseala intarindu-l si and un aport considerabil de minerale si tamine se numara si carnea de ta, care trebuie consumata fiarta sau pregatita la gratar, si galbenusul de ou.
Mierea poate fi consumata pe tartine de piine prajita, la micul dejun, sau puteti bea diferite bauturi indulcite cu miere: limonade, lapte etc. Mierea de salcim este cea mai indicata, deoarece savoarea sa nu schimba gustul bauturii si este intotdeauna lichida.
Persoanele obosite, nervoase, cele care sufera de reumatism, boli cardiovasculare, constipatie sau celulita vor beneficia de incontesile ameliorari ale starii de sanatate utilizind oricare dintre urmatoarele remedii: infuzia din busuioc, din frunze de nuc (20 de grame la un litru de apa), din flori de coada soricelului sau cimbrisor. Pentru o cura eficace, se recomanda ingerarea zilnica a unui litru din oricare dintre aceste infuzii, timp de 1-2 saptamini. Pentru indepartarea asteniei mai este indicata, zilnic, o cana cu n de flori de salcim (20 de grame de flori infuzate intr-un litru de apa).
Substante naturale
Urmati un tratament simplu, natural, foarte usor de integrat in programul dumneavoastra zilnic, timp de sase saptamini, si care va va reda rapid necesarul de energie si tonus.
Ginseng - sub forma de pudra foarte fina ambalata in capsule astfel incit sa se administreze cite 3 grame pe zi in primele doua saptamini, apoi 2 grame timp de patru saptamini.
Polen - cite doua linguri de granule diluate intr-un pahar cu apa sau cu suc de fructe proaspat, indulcit cu o lingurita de miere de salcim; se iau dimineata inainte de a ser micul dejun.
Polenul actioneaza la nivelul neuropsihic prin stimularea bunei dispozitii si a actiunii euforizante, insotita de cresterea capacitatilor intelectuale. Asupra meolismului general are un efect reglator, intervenind pe diverse uri, cu precadere asupra cresterii si asupra imbatrinirii.
Polenul are urmatoarele proprietati generale:
tonifiant si stimulator general al sanatatii, cu efect euforizant;
reechilibrare functionala prin actiune naturala si psihologica;
dezintoxicant general al intregului organism.
Pentru starile de oboseala, convalescenta chirurgicala, surmenaj, epuizare fizica si psihica, astenie cronica a persoanelor in rsta, polenul are efecte miraculoase. Fiind un produs natural, polenul nu are efecte adverse sau contraindicatii, nu prezinta incompatibilitati. Singurele fenomene constate din cind in cind constau in senzatia de greata cauzata la unele persoane care nu suporta gustul sau mirosul polenului. De asemenea, acesta poate fi luat si de femeile insarcinate fara nici un fel de inconvenient, ci dimpotriva. Asadar, polenul poate fi luat in orice circumstante, de catre cei mai tineri pina la cei mai batrini, oricare ar fi fost tratamentele luate anterior.
Magneziu - aproximativ 300 de miligrame pe zi, sub forma de comprimate de glucolactat de magneziu; se iau in doua reprize: prima data in timpul serrii micului dejun si a doua oara in timpul cinei.
