Unul din cercetatorii proprietatilor curative ale
legumelor a fost Jean Valnet. Iata ce spune acest om de stiinta despre unele din
legumele de sezon. Leguma aceasta foarte valoroasa, a carei importanta de multa vreme nimeni n-o mai ignora, a fost descoperita in Peru, de catre spanioli, cam pe la 1530 si introdusa, putin dupa aceea, in Spania si in Italia. Planta nu era apreciata in Franta decit pentru calitatile ei ornamentale; in secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a straduit s-o introduca in alimentatie. Si nu fara greutati: primii
cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfectionat metodele de semanat si a inmultit speciile, ceea ce, in cele din urma, i-a permis sa obtina varietati cunoscute in zilele noastre. Totusi, populatia raminea neincreza-toare. Pentru a trezi interesul chibzuit sustinut de Ludoc al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subter-fugii. El a intervenit sa se teze terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astazi cartierele La Porte Maillot si Grenelle) si a pus sa fie pazite in mod ostentativ ziua, ca sa indemne populatia sa le fure noaptea.
Proprietatile curative ale cartofului
n Sanatos, hranitor, foarte digest (mai ales in cuptor copt in coaja lui)
n Aliment energetic, permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare
n Aliment de balast, care inlesneste functiile intestinale
n Antiulceros
n Cicatrizant
n Fecula este un topic emolient
Extractul (sucul crud):
n Diuretic
n Emolient
n Calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive
n Antispasmodic
In ce afectiuni e indicat
a) Ca leguma:
n Intretinator general al sanatatii
n Artritism
n Obezitate (prin
potasiul lui)
n Diabet (inlocuieste piinea: copt in cuptor sau inabusit)
b) Extract crud:
n Gastrite,
ulcere gastrice si duodenale
n Dispepsii
n Hepatita si
litiaza biliara
n Constipatie, hemoroizi
n Glicozurie si
diabet florid
n Scorbut
c) Fecula (uz extern):
n Flegmoane
n Erizipel (brinca)
n Arsuri
n Plagi atone, ulcere ale gambei
n Eruptii, crapaturi
Mod de folosire
Uz intern:
n Tinctura curata: 20 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte, in timpul mesei sau dupa mese (doza poate fi ridicata la 40 de picaturi, vreme de citeva zile, daca efectele sint insuficiente).
n Suc de
cartof crud: o jumatate de pahar, de patru ori pe zi, timp de o luna (ulcere gastroduodenale, diabet). Putem sa-i adaugam miere, suc de morco sau de lamiie. O jumatate de pahar o data sau de doua ori pe zi, pentru celelalte afectiuni.
Contra parazitilor intestinali: se va minca seara, timp de trei zile, exclusiv o
salata de cartofi amestecati cu 60 g de ulei de nuca.
Uz extern:
n Fecula, in cataplasme, fie pasta, fie in doza de 100 g la litrul de apa.
n Cataplasme de cartofi cruzi, rasi (arsuri, degeraturi, crapaturi, plagi atone, ulcere, edeme ale pleoapelor). Putem sa-i adaugam ulei de masline.
Ar mai fi de retinut urmatoarele:
Sub influenta administrarii zilnice de 1 kg-l,5 kg de cartofi, la diabetici s-a notat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile, poliurie, polidipsie) si o ameliorare a starii generale. Actiunea aceasta s-ar datora compozitiei lui: potasiu, magneziu, acizi - citric si malic, care atrag o alcaloza.
Dupa modul de preparare culinara, cartofii vor avea o compozitie diferita.
Astfel:
Cartofi fierti Cartofi prajiti
Apa 75 43,27
Protide 2,58 3,99
Lipide 0,10 6,38
Hidrati de carbon 22,26 44,65
Saruri minerale 1,07 1,73
Valoarea calorica 99 336
Ce este mai digestibil
Rezulta ca sint mai greu de digerat cartofii prajiti. Copti in cuptor, cartofii sint mai digestibili, caci isi pastreaza cel mai bine proprietatile si implicit aroma.
La masa de seara, 100-200 g de brinza alba si citiva cartofi la cuptor, mincati cu coaja lor, reprezinta un regim de sanatate adoptat de aproape toti taranii.
Atitudinea aceasta este recomandata celor grasi sau celor celulitici. Cartoful, reamintim, nu ingrasa.
Reteta placintei cu cartofi
Fierbem 1 kg de cartofi in aburi. Ii curatam de pielita, ii strim, adaugam putina sare si ii framintam cu doua linguri cu faina. Facem o placinta pe o hirtie presarata cu faina si o tinem in cuptor timp de o ora. O presaram cu zahar.
Cartofii fierti nu trebuie pastrati mai mult de 24 ore.
Utilizari casnice
n Clei din cartofi: fierbem patru sau cinci cartofi timp de o jumatate de ora intr-un litru de apa. Adaugam trei sau patru prafuri de alaun (piatra acra), ca sa asiguram pastrarea.
n Ca sa curatam un vas de un strat de calcar, fierbem indelung in el coji de cartofi.
n Ca sa curatam geamurile si oglinzile, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Le clatim cu apa si den stralucitoare.
n Ca sa stergem urmele de degete de pe usi, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Apoi stergem bine.
n Apa de la fiertul cartofilor fara coaja curata perfect argintaria.
n Pentru a inora culorile unui covor: il aspiram bine; apoi radem doi cartofi, ii acoperim cu apa calda si-i lasam sa se infuzeze doua ore. Ii strecuram si frecam cu grija covorul.
Tratamentul ulcerului gastric si duodenal, al gastritei
In ce ma priveste, de multa vreme tratamentul acestor afectiuni tine de sucul cartofului, al verzii sau al radacinii de reglisa (lemn-dulce). Iata fisa pe care am publicat-o in 1974. In urma ei am primit maldare de scrisori care imi confirmau eficacitatea acestor cure. Le-am inregistrat cu interes si placere, mai ales ca n-am nici o contributie personala.
Tip al maladiei psihosomatice (medicina psihosomatica este studiul perturbarilor psihice de ordin afectiv si al tulburarilor organice care decurg din ele). Este vorba de o pierdere de substanta a mucoasei gastrice intilnita cel mai frec-vent la persoanele intre 30 si 50 de ani, in genere declansata de stari emotionale sau de anumite medicamente: aspirina, corticoizi, fenilbutazona, anticoagulante Schimbarile anotimpurilor aduc cu ele o inrautatire.
Simptome
n Crampe, dureri mai mult sau mai putin i in epigastru (golul stomacului) sau senzatii de foame calmata prin inge-rarea de alimente sau de alcaline (bicarbonat de sodiu, de exemplu).
n Datorate unui exces de acid clorhidric in stomac.
n Pot fi insotite de hematemeza.
n Evolutie in puseuri, de la 15 zile la sase saptamini, cu acalmii de mai multe saptamini sau luni.
n Ulcerul poate sa se instaleze la partea inferioara a esofagului si in prima parte a duodenului (duodenul este intestinul care urmeaza imediat dupa stomac) si vom avea de-a face cu ulcer duodenal. De aceea, in medicina, ulcerul stomacului se studiaza sub numele de ulcer gastroduodenal, cele doua varietati beneficiind de acelasi tratament.
n Ulcerul stomacului poate sa se transforme in ulcer calos (cu fibroza retractila) sau in cancer (ulcero-cancer).
n Gastrita (inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice), foarte frecventa, beneficiaza de aceleasi ingrijiri.
Tratamente
Ca in multe afectiuni, tratamentele sint numeroase.
A) Tratamente clasice
n Pansamente gastrice pe baza de bismut, de aluminiu, de silicati de magneziu si de aluminiu, de carbonat de calciu, de argila.
n Antispasmodice pe baza de beladona sau de atropina (unul dintre alcaloizii sai), de bromura, preparatele comportind, dupa caz, valeriana, pasiflora, lotier (dungatea), sulfina, maces
n Infectii intramusculare de diverse produse: preparate feroase, pe baza de histidina (un acid aminat), de proteine, de gamaglobuline
Tratamentele acestea dureaza, in general, trei saptamini pina la o luna si se reiau, dupa anumiti autori, timp de mai multe luni, pina la trei ani.
n Regim: mult mai putin sever decit acum citiva ani. Suprimarea alcoolului, a tutunului, a mirodeniilor, a acizilor (n alb), a medicamentelor. ( F)
In rest, alimentatie normala, etind totusi legumele prea bogate in celuloza iritanta.
Alte sfaturi importante
n Uneori, este necesar sa mentinem bolnavul la pat timp de opt-zece zile.
n Vindecarea este atestata de starea si de dorintele bolnavului si, bineinteles, printr-un control radiologic.
n Numeroase cazuri de ndecare au fost obtinute numai prin pansamente gastrice si prin calmante.
n Ulcerul gastroduodenal poate, de altfel, sa se ndece in mod spontan.
n In caz de esec vadit: interventie chirurgicala obligatorie.
Tratamentele acestea insuficient cu-noscute au aratat ce pot de multa vreme si, in marea majoritate a cazurilor, au permis ndecarea definitiva a ulcerului sau a gastritei. Statisticile noastre se mindresc cu numeroase rezultate, care se confirma de mai bine de 15 ani.
Local
n Pansamente cu argila: o jumatate lingurita de cafea cu argila intr-o jumatate de pahar de apa, cu o jumatate de ora inaintea celor trei mese.
Sau
n Pachete cu: Carbonat Caolin
de bismut
10 g 5 g
Un pachet intr-o jumatate de pahar cu apa inaintea celor trei mese.
n Intre mese, in caz de dureri sau de regurgitatii acide:
Carbonat de calciu 60 g
Magneziu calcinat 25 g
Caolin 60 g
Bicarbonat de sodiu 10 g
Carbonat de bismut 25 g
Lactoza 25 g
O lingurita de cafea in 3/4 de pahar de apa.
Tratamente de fond cu sucuri
Tratamentul: trei saptamini pina la o luna; reinnoit, daca e nevoie (in 48 de ore, in genere, ameliorarea este edenta):
n Suc de varza proaspat extras: 3/4 de pahar cu citeva minute inaintea celor trei mese;
n Suc de
cartof crud proaspat extras: o jumatate de pahar cu citeva minute inaintea celor trei mese (gresit, sau nu, ma voi feri inca multa vreme de anumite produse industriale proslate in Elvetia, Germania, in Franta si pe alte meleaguri. Fiecare gospodarie ar trebui sa aiba, in bucataria ei, un aparat pentru stors fructe sau legume).
Sucurile acestea nu sint placute la gust; putem insa sa le adaugam cu folos suc de morco, miere sau o lingurita cu suc de lamiie (trebuie stiut ca una sau doua lingurite cu suc de lamiie in apa sint suficiente ca sa opreasca numeroasele acrimi ale stomacului).
n Decoctul de radacina de reglisa (lemn-dulce): 50 g la un litru de apa; se fierbe 10 minute, apoi se lasa sa se macereze 12 ore. Cite un pahar de trei ore pe zi.
n Pudra de radacina de reglisa: o lingurita, cu reglisa rasa, intr-o jumatate de pahar cu apa, luata cu citeva minute inaintea celor trei mese.
In plus, un calmant vegetal, pe baza de valeriana, de pasiflora, de dungatea, de sulfina (gen: Antinerveux Lesourd), dimineata si seara.
E nevoie si de o atitudine psihica adecvata
Ulcerul gastroduodenal si gastrita sint sindroame frecvente in cilizatiile noastre, dar se trateaza foarte bine prin mijloace relativ simple, raminind sa luam anumite masuri de precautie si o atitudine psihica adecvata.
Pentru a incheia: sa nu uitam niciodata sa verificam coloana vertebrala, caci microdeplasarile anumitor vertebre dorsale pot provoca sau intretine un ulcer.
Parmentier si istoria
Originar din Chiloé, arhipelag al Pacificului, la sud de Chile, Patata incasilor a fost importanta in Spania si in tarile sudului Europei catre 1540. 40 de ani mai tirziu, amiralul englez Raleigh o introduce in Insulele Britanice si in Tarile-de-Jos. In vremea aceea cartoful trecea drept toxic pentru om, riscind sa-i dea lepra, si nu servea decit la hranirea telor.
Un farmacist al armatelor franceze, prizonier in Germania, il descopera la fiecare masa in gamela lui. Intors in Franta, in 763 spiterul Armatelor, Antoine-Augustin Parmentier (1737-l813), se incumeta sa faca tot posibilul ca leguma aceasta sa fie adoptata in Franta, incercind sa gaseasca un leac foametei Dar o olenta opozitie se declanseaza si, in anumite proncii, se interzice cultivarea tei daunatoare. Parmentier a izbutit totusi sa-i connga pe Franklin, pe Lavoisier si pe rege, care isi impodobeste butoniera cu flori de cartof. In 1771, Academia de Medicina din Paris conchide ca tuberculul e nedaunator si recomanda folosirea.
Parmentier a fost si din multe alte motive unul dintre primii specialisti in nutritie dietetica si igiena alimentara. Numeroasele lui lucrari o dovedesc. Indeosebi studiile despre fermentatia piinii, despre faini si macinare duc la notiunea piinii complete. Au ramas celebre analizele facute de el laptelui, cercetarile despre folosirea frigului pentru conservarea carnii si asupra valorii nutritive a feculei (amidonul fainii de cartof), lucrarile despre extragerea zaharului pornind de la strugure (blocada lipsea atunci Franta de zaharul din trestia de zahar) etc.
In timpul Revolutiei, uitind ca nu mor de foame tocmai gratie cartofului, bunii francezi isi reamintesc ca Ludoc al XVI-lea l-a sprijinit pe Parmentier in eforturile lui si-l declara, in consecinta, dusman al poporului. Parmentier ajunge in fata unui tribunal de epurare care-l expulzeaza din Paris. Ulterior, Conventia il recheama, ii decerneaza Coroana cica si il numeste Farmacist Inspector. In 1796, Parmentier intra la Institut.
Cel care, rind pe rind, este numit gradinar, inventator al cartofului sau agronom moare in 1813 ca Inspector general al serciului Sanatatii Armatei, membru al Academiei de Stiinte si baron al Imperiului. Doarme in cimitirul Pére Lachaise, alaturi de La Fontaine.
