A fost un an cu ghinioane. S-au intimplat multe si la vremea aceea am trecut cu greu peste toate. Dar cum din orice experienta rea inveti ceva bun, iata ca mi-am adus aminte ce bine mi-a prins atunci cind o asistenta medicala, cu vechi state de plata la spitalul judetean, m-a ajutat sa-mi rezolv o problema grava.
Mai erau zece zile pina la nunta fetei mele si eu am alunecat pe scara blocului, realizind o frumoasa ruptura de ligamente. Foarte durerors, foarte urit, medicul ortoped mi-a pus imediat piciorul in ghips. Trebuia sa stau cel putin 14 zile asa. Incomod, imobilizata in casa, cirje, nervi, tot tacimul. Inainte de nunta mi-am taiat ghipsul si mi-am pus doar o fasa elastica, eram doar soacra mica si nu se putea sa stau pe scaun, cu cirja linga mine. Medicul, cunostintele, altii care traisera asemenea placeri au spus toti ca o sa ramin cu sechele, ca o sa am dureri pe vreme friguroasa. M-au speriat. Am rezistat cu stoicism la nunta, ba chiar am si dansat, caci nu mai simteam nimic. Dar a doua zi. dureri mari. Hai iar la medic. Trebuie ghips din nou, zice dumnealui, dar sa nu-l mai taiati inainte de 14 zile. Nu pot, domnule, trebuie sa ma prezint la un curs de engleza la Sibiu si nu ma pot duce asa. Eu trebuie sa fiu pe ambele picioare! Atunci medicul, impresionat de situatia mea, m-a dus la tanti Lenuta, o asistenta in virsta din sectia ortopedie. Dumneaei mi-a spus, la cererea medicului, ce sa fac: sa cumpar doua cutii de oxid de zinc si doua sticlute cu glicerina, plus o fasa de tifon si sa vin cu ele la spital. Asa am facut. Tanti Lenuta, cea cu miini si suflet de aur, a incalzit pe foc, intr-o craticioara, oxidul de zinc si glicerina, amestecind continuu, pina cind a devenit o pasta omogena. A lasat-o sa se mai racoreasca, atit cit se poate suporta pe piele, si apoi a inceput sa-mi infasoare piciorul cu fasa. Infasura un rind de fasa, fara a stringe prea tare, peste el aplica cu o pensula pasta miraculoasa. Si tot asa pina cind a cuprins jumatate din talpa, si piciorul in sus, pina aproape de genunchi, realizind o cizmulita destul de fina. Nu se putea a cu ghipsul! O lasam sa se intareasca, apoi o sa te poti incalta si merge, dar sa nu schiopatezi. Minune! Chiar asa a fost. Am at atunci o sandaluta elastica. Cu pantaloni nu se observa nimic. Inabil cu tona de ghips si inconfortul acestuia. A mers perfect. M-am dus la curs, am venit inapoi. S-a facut frig si m-am putut incalta cu o cizma elastica. Mi-am facut orele fara probleme, stind in picioare si circulind normal. Dupa doua saptamini am scos cizmulita prin inmuiere in cada si de atunci nu am at nici o problema. Au fost zile foarte friguroase, dar nu am simtit nici un fel de durere. Or, toti cei care au at ruperi de ligamente mi-au spus ca, desi au purtat ghipsul conform indicatiilor medicului, au dureri la frig. Tanti Lenuta a facut ce stia dumneaei de la un batrin medic din oras, care aplica acest tratament exceptional, mostenit de la inaintasii sai. Ii multumesc!
