Aplicatiunile de apa, pe care noi Ie folosim, se impart in chipul urmator :
a) Comprese ; b) Bai ; c) Aburi ; d) Turnari (dusuri) ; e) Spalari ; f) infasurari si g) Apa ca batura.
A) Compresele
De oarece urmatoarele aplicari sunt cunoscute in popor sub denumirea de comprese", pastrez si eu aceasta denumire cu placere, chiar cu riscul de a nu se potri bine. Compresele se impart in :
1. Comprese superioare (aplicate deasupra)
O bucata de panza mai mart si aspra, (panza de soi e foarie potrita pentru acest scop), se indoaie de 3, 4, 6, 8, 10 ori, in directia lungimii, pana cand ajunge atat de larga si de lunga, incat sa acopere, de la gat in jos, pieptul si pantecele. La dreapta si la stanga corpului sa se lase, de fiecare parte, sa atarne in jos cate o bucatica. Panza astfel pregatita, se inmoaie in apa rece (iarna se poate intrebuinta apa calda), apoi se stoarce bine si se acopera cu ea, in chipul descris mai sus, paicentul, care zace in pat. Deasupra se aseaza o plapuma de lana sau o panza uscata, impaturata de 2'3 ori, si care are scopul de a nu lasa sa patrunda aerul la compresa umeda ; apoi peste toate acestea, o pilota (plapuma de fulgi). In jurul gatului mai punem de obicei o bucata de panza sau de lana, care sa impiedice cu desavarsire aerul de a patrunde la compresa. Trebuie sa se acopere pacientul cu bagare de seama, caci se pot prea usor produce raceli.
Compresa ramane asezata de la 3 sferturi de ceas pana la un ceas. Daca aplicarea se cere sa fie repetata, caci ea trebuie sa opereze prin raceala, atunci compresa incalzita trebuie reinoita, adica trebuie inmuiata din nou.Indata ce timpul prescris a trecut, se departeaza panza umeda, pacientul se imbraca si face miscare, sau mai ramane catva timp in pat.
Aplicarea compresei superioare are efect mai ales asupra gazelor statute din stomac si pantece, pe care le indeparteaza.
Aceasta aplicare, ca si cea urmatoare, pretinde ca corpul sa fie cald.
2. Comprese inferioare (aplicate dedesubt)
Tot ca si compresa superioara este si cea inferioara care, daca ambele aplicari trebuie sa se faca pe rand, trebuie facuta mai intai, in aceasta printa este de notat :
Deoarece si compresa inferioara se face in pat, pentru a eta umezirea saltelei, se aseaza peste cearceaf o alta panza de in, si peste aceasta, o cerga.
Tot o panza indoita de mai multe ori (3'4 ori), inmuiata si stoarsa bine, se intinde in lungime edasupra cergei, asa ca sa acopere pe pacient de la cel dintai pana la cel din urma inel al sirei spinarii (intreaga spinare). Pacientul se aseaza ai spatele si se acopera bine cu o pilota s io cerga, ca sa nu patrunda aer deloc. Compresa inferioara (de desubt) foloseste tot trei sferturi de ceas, in caz de prelungire, sa se innoiasca, avand sa opereze, ca si compresa de deasupra, numai prin raceala. Regulile de observat dupa aplicare sunt tot cele de mai sus.
Compresele dedesubt sunt foarte bune pentru intarirea sirei spinarii. in contra durerilor de spate si de mijloc (junghi). Cunoastem multe cazuri, in care durerea de mijloc (lumbago) a fost ndecata cu desavarsire dupa aplicarea a doua comprese, intr-o singura zi.In cazuri de stagnare a sangelui si in fierbinteala frigurilor, compresele de dedesubt au un efect foatte bun.In ce cazuri anume trebuie sa se aplice si de cate ori trebuie sa se repete, se va arata la diferitele cazuri de boala.
Dupa cum se pot face una dupa alta, tot astfel aceste doua feluri de comprese se pot aplica si in acelas timp.
Se prepara compresa dedesubt astfel cum s-a explicat la No. 2, iar cea de deasupra se aseaza langa pat. Pacientul se dezbraca si se aseaza pe compresa de jos, apoi isi aplica pe cea de deasupra, care sta gata alaturi. Acoperirea cu patura de lana si cu piicta se face, incat din nici o parte sa nu poata patrunde aerul la comprese. De mare importanta este, la aeoasta aplicatie dubla, ca patura de lana, care se aseaza sub compresa dedesubt, sa fie destul de larga ca sa se poata acoperi si compresa de deasupra, asa ca bolnavul sa fie ca si infasat.
Aceasta aplicatie trebuie sa tina cel putin 3 4 de ceas si cel mult un ceas.
Ea face sercii excelente in contra caldurilor mari, a gazelor, congestiilor, ipohondriei si altor boli.
4. Comprese pe pantece.
Pacientul sta culcat in pat. O panza de in, impaturita de 4'6 ori, se inmoaie in apa, se stoarce de tot (asa ca sa nu mai picure), se pune pe pantece si se acopera cu grija cu o patura de si cu pilota.
Aplicatia poate sa dureze 3 sferturi de ceas pana la 2 ore ; compresa trebuie schimbata dupa ora intai, adica muiata din nou.
Aceasta compresa face sercii bune in contra durerii de stomac, a crampelor, si cand e vorba sa se atraga sangele de la piept si de la inima.
Adesea se foloseste in locul apei, pentru inmuierea panzei, otetul ; de asemenea, dupa cum se arata in partea a treia, se mai foloseste, in acest scop, si infuziunea (ceaiul de flori de fan).
Pentru a se economisi otetul, compresele se pot face astfel : se inmoaie mai intai o panza indoita in doua in jumatate apa si jumatate otet, si se aseaza pe corpul gol, iar deasupra se intinde o alta panza, indoita de 2'4 ori si inmuiata numai in apa. Acoperirea se face ca mai sus. Adesea ni s-a pus intrebarea : Ce principii avem in ce priveste compresele de gheata, lasarea de sange e.c. ? Ne vom explica aici pe scurt Pentru oamenii de la tara si in genere pentru cei mai saraci n-avem nevoie sa mai dam nici un sfat : ei umbla mult desculti si nu indiaza pe locuitorii mai bogati ai oraselor pentru instrumentele lor de tortura, pentru ghetele si ciorapii care le apasa picioarele si le tin stranse. Oamenii de la tara, zapaciti de obisnuintele orasenesti si carora le e rusine sa se poarte ca semenii lor, sunt destul de pedepsiti pentru orbirea lor : cat despre cei care n-au adoptat inca moda aceasta, apoi nici sa n-o adopte. in tineretea mea, toti umblau desculti la tara : copin si oamenii mari, soti si mame, baieti si fete.
Drumurile pana la biserica si pana la scoala erau lungi de cate un ceas ; parintii ne dadeau cate un codru de paine si cateva mere drept merinde, precum si ciorapi si ghete drept incaltaminte ; acestea din urma, insa, le purtam pe bat pana la intrarea in biserica sau in scoala, si aceasta o faceam nu numai vara, ci adesea si in anotimpuri mai reci. Abia incepea sa dispara zapada de pe campii si incepeam sa umblam desculti pe pamantul umed, no simteam veseli, bine si sanatosi.
E un lucru lamurit ca oamenii de la orase, si in special cei din clasele superioare, nu pot sa se supuna acestui exercitiu. Daca in prejudecatile lor au ajuns atat de departe, incat socotesc ca n-ar putea, imbracandu-se, sa lase macar ca piciorul gol sa se atinga de scandurile salonului, ci numai de covoare calde si moi, ca sa nu fie expusi la reumatisme, guturaiuri, dureri de gat sau altele, nu ma mai ocup de ei. Daca, insa, sunt multi din aceia care ar fi gata sa faca ceva pentru intarirea corpului, ce ii impiedica sa faca o astfel de plimbare seara. inainte de a se culca, sau dimineata dupa sculare, zece minute, un sfert sau o jumatate de ceas ? Aceste plimbari ar putea sa se faca, mai intai, in ciorapi, mai tarziu descult si, in sfarsit, inainte de plimbare prin odaie, picioarele, sa se tina cateva momente in apa.
Mamelor voim sa le mai adresam in acest loc un cuvant deosebit. Ele sunt in prima linie chemate sa ingrijeasca de cresterea unei generatii mai robuste, mai rezistente, si sa ajute la inlaturarea mo-lesirii, s\'abirii, anemiei, nervozitatii, si cum se vor mai fi numind toate aceste scurtatoare de ata, care fac atatea goluri in societatea omeneasca. Aceasta se face prin intarirea corpului, inceputa cu intelepciune din varsta cea mai frageda a copilului. Aer, nutriment, imbracaminte, sunt trebuinte tot atat de neaparate pentru copilul de tata, ca si pentru mosneag. Ele sunt totodata agentii intaririi corpului. Cu cat e mai curat aerul pe care copilul il respira, cu atat sangele ii este mai bun.
Pentru a deprinde repede aceasta fiinta slabuta cu aerul liber, mamele ar face bine ca, dupa baile calde zilnice, sa cufunde pentru vreo 2'3 secunde copilul intr-o apa rece, cum ar fi una incalzita de soare, sau sa-l spele repede cu o astfel de apa. Apa calda, singura, moleseste ; spalarile repezi reci intaresc si asigura o dezvoltare sanatoasa a corpului. Sensibilitatea care va face pe copil sa ga la inceput, va disparea de la sine dupa aplicarea a treia sau a pljtra. Aceasta afundare intareste pe copii, de mici, impotriva racelilor atat de dese si a urinarilor lor, si scuteste pe mamele care vor sa ete aceste rele, de infasurarile si imbrobodirile in stofe de lana si altele, care impiedica orice patrundere a acrului curat si caro ar trebui sa inspaimante pe orice om cugetator. Se pacatuieste foarte mult, in chipul acesta, impotriva sanatatii mititeilor.
Corpurile li se vara in niste adevarate cuptoare arzatoare de lana, trupusoarele gem sub greutatea legaturilor si a salurilor, capusoarele sunt imbrobodite de nu mai aud, nici nu mai vad, si gatul, care ar trebui intarit de preferinta, se mai invaluie de obicei in legaturi deosebite, care il despart de orice atingere cu aerul. Cand copilul e lasat sa fie dus la plimbare, mama-sa ii mai examineaza odata toate legaturile, ca nu cumva sa ramana vreun coltisor desfacut. Astfel fiind, poate oare sa fie de mirare ca difteria, crupul si alte boli secera atatia copilasi ? ca sunt atati copii slabanogi, predispusi la oftica si la toate bolile, din care multe nici nu se cunosteau mai inainte ? Nu ! Caci numai o fortificare din vreme a corpului ii poate apara de toate acestea. Mens sana in corpore sano, zice un proverb latin, si aceasta inseamna ca, si in printa intelectuala, dezvoltarea merge paralel cu a corpului. De ar intelege toate mamele datoria si raspunderea ce o au pentru sanatatea copiilor si ar asculta din "vreme de sfaturile bune !
Un chip deosebit si foarte eficace al umblarii descult, este umblarea prin iarba umeda, fie aceasta iarba umezita prin roua, ploaie sau prin stropire cu apa. In partea a treia se va intalni adesea acest exercitiu de intarire si nu putem decat sa-l recomandam cu cea mai mare caldura tinerilor si batranilor, celor sanatosi, ca si celor bolna.
Cu cat iarba e mai umeda, cu atat se urmeaza mai mult exercitiul, si cu cat se poate repeta mai des, cu atat rezultatul va fi mai bun. De obicei, plimbarea prin iarba trebuie sa dureze de la un sfert pana la trei sferturi de ceas.
Dupa terminarea exercitiului, se sterge repede iarba s;:u nisipul de pe picioare, dar fara sa se usuce pielea picioarelor si incaltamintea uscata se trage peste picioarele umede. Dupa umblarea prin iarba umeda, urmeaza o plimbare cu picioarele incaltate pe un drum uscat, acoperit cu nisip sau cu pietre, la inceput ceva mai repede. Durata plimbarii depinde de uscarea si incalzirea picioarelor, si nu trebuie sa treaca peste un sfert de ceas.
Sa se observe bine cuntele incaltaminte uscata". Sa nu se traga peste picioare ciorapi umezi, dupa aceasta aplicare : urmarile s-ar simti imediat la cap si la gat. Aceasta n-ar insemna a cladi, ci a darama. Este bine sa se atraga atentia tinerilor nesocotiti si iuti sa fie cu bagare de seama, sa nu-si arunce ghetele si ciorapii in iarba umeda, ci sa le tina la loc uscat, pentru ca picioarele umede sa poata fi readuse repede la caldura necesara.
Sunt. multi ani de cand cunosteam pe sotia unui inalt functionar. Aceasta mama energica tinea mult la sistemul de a-si fortifica copin, intarindu-le corpul ; nu le permitea sa aleaga mancarea si bautura, nici sa se prea ga de vreme rea, caldura, frig etc. indata ce incepea sa ninga, promitea copiilor paine cu unt si cu miere, dara cutezau sa faca cate o plimbare desculti prin zapada. Asa facu mai multi ani de-a randul ; copin se intarira, se facura veinici si van-josi si, tonta ata lor, vor fi, desigur, recunoscatori mamei lor pentru aceasta crestere solida.
Aceasta in ce priveste umblarea prin zapada a celor sanatosi ; sa citam acum doua cazuri care vor arata ce efect bun are acest exercitiu si la multe boli.
O persoana suferea de multi ani, iarna, de degerari care se umflau, coceau si-i pricinuiau dureri mari. In primele zile de toamna incepu, dupa sfatul nostru, sa faca plimbari prin zapada ; le repeta de mai multe ori si se ndeca cu desavarsire de boala ce avea.
Acum, nu do mult, a venit la noi o fata de 17 ani, gandu-se de dureri olente de dinti. Daca tc-ai plimba cinci minute prin zapada cazuta de curand, ' i-am raspuns ' ti-ar trece durerea imediat". Ea ne-a urmat sfatul indata, a\'erga in gradina si peste zece minute se intoarse strigand vesela ca durerea-i trecuse cu desavarsire.
Niciodata plimbarea prin zapada nu trebuie sa se faca. daca corpul intreg nu e cald. Cei frigurosi sa caute intai prin munca sau exercitiu sa-si aduca corpul in starea de caldura normala. Persoanele care sufera de asudarea picioarelor, de crapaturi la picioare, ele degeraturi sparte sau coapte, se intelege ca nu pot practica plimbarea prin zapada pana nu vor incerca sa se ndece mai intai in
alt chip ( : Baia de picioare sau Abund pentru picioare ; Umblarea prin apa). Oricat de simpla ar parea umblarea prin apa, pana la pulpe, totusi, tocmai acest exercitiu foloseste : a) pentru intarire, acest exercitiu are actiune asupra corpului intreg, intareste firea intreaga ; b) are actiune favorabila asupra rinichilor si asupra se-cretiunii urinei, de aceea apara de multe boli ce-si au originea in rinichi, in basica sau in pantece ; c) are o actiune buna asupra pieptului, usureaza respiratia si alunga gazele din stomac ; d) are o actiune deosebit de buna asupra durerilor de cap.
Acest mijloc de intarirea corpului se poate aplica, facand miscare in apa rece, intr-o putina de baie, etc, la inceput pana peste glezne. Mai mult efect se dobandeste daca se adauga, pe rand, apa pana la pulpe si, mai mult daca apa ne pana la genunchi.In ce priveste durata, se poate incepe cu un minut, apoi si mai mult, pana la 5 si 6 minute. Cu cat apa va fi mai rece, cu atat va fi mai bine. Dupa un astfel de exercitiu, trebuie sa se faca miscare, vara in aer liber, iarna in odaie incalzita, pana la incalzirea normala a picioarelor. Iarna se poate pune zapada in apa. Cei slabi de constitutie pot sa inceapa cu apa nu prea rece, si sa treaca pe rand la apa mai rece si, in cele din urma, la apa rece de tot. Pentru intarirea extremitatilor, a bratelor si a picioarelor, este de mare folos urmatoru1 exercitiu. A sta in apa rece pana la genunchi, nu mai mult decat un minut. Dupa incaltare, iti dezvelesti bratele pana la subsuori si le tii de asemenea un minut in apa rece. Mai bine este a se face, de se poate, ambele aceste exercitii in acelasi timp ; in acest scop poate ser o putina de baie mai mare. Exercitiul se poate face si punand picioarele intr-un vas asezai, pe pamant, iar bratele si mainile in alt vas sau ciubar, asezat mai sus, pe un scaun.
Aplicam acest exercitiu, dupa multe boli pentru ca sa sporim circulatia sangelui la extremitati.
AZnmuierea, numai a bratelor, face sercii bune tuturor celor care sufera de degeraturi si de maini reci. Face bine cine isi usuca mainile (nu bratele) imediat dupa inmuiere, deroarece aspru poate sa pricinuiasca crapari de piele, cand mana e uda.
Acest exercitiu pretinde ca corpul sa se simta cald normal, (sa nu tremure de frig). El se poate face insa si cu picioarele reci pana peste glezne, (nu pana peste pulpe), si cu bratele reci pana la coate.
