Vorbind mai sus despre corpul omenesc, am zis ca el este unul din cele mai admirabile produse cate au iesit din mana Creatorului ceresc. O repet si sustin ca corpul omenesc este o minune in toate partile lui, de la cel mai mic vas si pana la cel mai mare os. Pe cat, insa, este de admirabila frumoasa armonie a diferitelor parti, pe atat de usor unele parti ale corpului se pot vatama, astfel incat ele sa nu mai fie asa cum trebuie sa fie si, prin urmare, sa nu-si mai poata implini nici functiunea lor in modul cel mai exact. Daca starea aceasta, adica daca un asemenea deranjament s-a ivit in unele parti ale corpului sau in corpul intreg, atunci zicem ca corpul este bolnav. Asemenea stari bolnavicioase se pot naste pe tot corpul omenesc in multe si diferite moduri ; deci se pot numara si multe boli. Sangele circula prin canale mari si mici in tot corpul si alimenteaza atat corpul intreg, cat si fiecare din partile lui. Corpul intreg traieste prin sange, din care este compus. Cand privim cu luare aminte unele vase de sange, mari sau mici, trebuie sa ne intrebam neaparat cum e cu putinta ca prin vinisoarele acestea sangele sa circule in tot corpul, fara ca sa se intample adesea tur-burari, cum se si intampla in realitate. Daca undeva, in vreo vana, ceva impiedica circulatia sangelui, se produce o ingramadire a sangelui. Aceste ingramadiri ale sangelui pot fi cauza multor boli usoare sau gra ; ele pot fi si\' un inceput care mai tarziu sa cauzeze moartea.
Aceste aglomeratiuni de sange pot fi diferite, mici sau mari, incat bietul om devine nu numai bolnav, dar si incapabil de a-si exercita meseria sau vreo alta ocupatie. Cati nu mor de apoplexie ! inceputul l-au facut cele mai mici aglomeratiuni de sange. Daca exista ingramadiri do sange in diferite parti ale corpului, atunci sangele ramane ca ticsit si nu merge nici inainte, nici inapoi cum trebuie : in asemenea locuri si iste de obicei o caldura mare, din cauza strangerii unei cantitati de sange peste masura de mare; catre acest punct sangele aflueaza mai mult si consecinta ineviila va fi dezvoltarea unei boli. Daca intr-un corp se formeaza mai multe ingramadiri mari sau mici de sange, atunci sufera si alte parti ale corpului, care devin anemice, adica lipsite de sange suficient. In-tr-un loc se produce supraabundenta, in celalalt lipsa. Astfel, cineva poate sa aiba dureri de cap din cauza unei ingramadiri mari de sange in cap. Un altul are dureri de cap fiindca unele locuri in capul lui sunt deja lipsite de sange. Iar altcineva are dureri groaznice la un picior sau la amandoua. Si aci cauza e ingramadirea sangelui. Altul iarasi sufera de picioare, se vaita de dureri mari ; picioarele ii sunt subtiri de tot, fara putere, fara caldura, asadar fara de sange ; de aci durerile. Altul simte presiuni mari la piept sau dureri de abdomen ; sangele aflueaza cand spre piept si-1 imbolnaste, cand spre abdomen si produce acelasi lucru. Cine e in stare sa enumere toate bolile ce se pot naste din tulburare in circulatia sangelui ?
Sangele se formeaza din substantele nutriti care se dau corpului. Daca corpul capata numai substante nutriti sanatoase si puternice, atunci putem dobandi un sange sanatos. Daca, insa, corpul, capata multe substante de hrana care nu-i sunt prielnice, substante care nu convin unui sange bun si care, totusi, nu pot fi indepartate de natura, atunci sangele nu poate fi bun De exemplu, alcoolul este mult mai vatamator decat folositor organismului si acesta nu poate trage nici un folos dintr-insul.
Daca insa se consuma alcool, intra si alcoolul in sange. Daca luam un medicament care contine otrava, atunci, prin faptul ca am introdus acea doctorie in interiorul nostru, otrava se introduce si ea in sange ; tot astfel se poate introduce in organism, prin mancare si bautura, cate ceva care imbolnaste sangele si de aci iarasi se pot naste foarte multe boli pe care anevoie ar putea cineva sa le enumere. Asadar se recomanda fiecaruia sa fie cu luare aminte in ceea ce priste mancarea si bautura, pentru ca sa nu-si strice sangele si sa nu-si vateme organismul ; daca aceste cerinte nu se
satisfac totdeauna, atunci omul nu numai ca devine bolnavicios sau bolnav, ci se poate ruina tot organismul. Cati nu mor din cauza ca beau prea mult alcool, band peste masura vin, rachiu sau bere ! Astfel se intampla si cu consumarea excesiva de acide, prin diferite soiuri de otet sau si\' prin mezeluri si prajituri fine si artificiale, care toate sunt in stare sa provoace consecintele cele mai triste in corpul omenesc.
Precum sangele din vine cauta sa circule in toate directiile, tot astfel tind sa circule si sucurile din micile canale, si dupa cum exista aglomeratiuni in sange, tot asa de lesne, ba poate si mai lesne, pot exista aglomeratiuni ale sucurilor. Precum sangele poate fi sanatos sau bolnav, tot asa se pot imbolnavi si sucurile, mai ales cele aglomerate, mai cu deosebire cand hrana nu e sanatoasa, ci mai mult vatamatoare, adica continand substante care imbolnasc sucurile si\' sangele. Ce altceva este hidropica decat o imbolnavire a sucurilor, care se dizolva in sare sau in apa ?
Oare nu se intampla adesea la unii ca, fara o cauza deosebita, se sufoca deodata, chiar asa, din senin ? Emanatiunile arata ca sudoarea exalata de sucuri este scarboasa si bolnavicioasa, si insusi bolnavul de la care vine sudoarea poate sa spuna cum ii era inainte de a fi izbucnit sudoarea si cum este dupa ce a incetat de a mai asuda. Cat de usor se poate intampla ca sa se afle substante bolnavicioase in aer, si cat de lesne se pot introduce in organism, prin respirarea aerului, odata cu corpurile bune, si unele rele, care sa produca devastari ! Lumina are cea mai buna actiune asupra corpului si daca corpul are prea multa lipsa de lumina, aceasta poate sa-i fie vatamatoare si sa-l imbolnaasca mai mult sau mai putin. Cea mai buna dovada ne-o dau tele, care cresc in dosul casei sau la umbra ; ele sunt bolna fiindca le lipseste lumina intrega si fiindca adesea n-au nici aer curat. Ca raceala si caldura pot sa vateme, o stie orisicine ; ganditi-va numai cat e de mare numarul acelora care au murit inghetati si cati nu si-au pierdut viata in urma insolati\'ilor, adica loviti de arsita soarelui !
Tot asa se poate ca, in proportii mai mici, frigul si caldura sa aiba o actiune defavorabila asupra corpului si sa imbolnaasca diferite parti ale corpului sau corpul intreg.
Sunt unele boli care pot fi si mostenite. Precum copin se aseamana parintilor la chip, prin mostenire, tot asa si calitatile bune si rele ale parintilor pot trece asupra copiilor. De cate ori, vor-bindu-se de un defect oarecare al vreunei persoane, nu se zice : "Apoi de, ca doar are cui sa semene", adica : cutare sau cutare a mostenit cutare defect de la parintii sai. De ce dar sa nu se poata transmite si bolile de la parinti la copii ? Daca parintii au sange bolnav si sucuri bolna, atunci nici nu se poate ca si copin sa nu aiba un sange stricat sau sucuri stricate. Astfel de fiinte, care inca din nastere aduc, ca un patrimoniu, sange stricat si sucuri stricate, nici ca pot aa alta perspectiva decat aceea ca si ei pot aa diferite boli. In viata, se pot observa mii si mii de cazuri de acestea, adica, copin unor parinti\' bolnavi sunt si ei bolnavi. Asadar, unii oameni se pot naste cu boli mostenite de la parintii lor.
De am putea dea cu ochii nostri tot ceea ce se afla in aer, tot ce se misca si traieste intr-insul, cat de multe si varii substante, invizibile pentru ochii nostri, plutesc in aer, ca niste nori usori, atunci am zice : "Toate lucrurile acestea nu sunt fara influenta asupra sistemului corpului nostru, daca le introducem in noi prin respiratie.
Daca cineva fumeaza intr-o odaie o tigara proasta, atunci nu miroase oare urat in toata odaia si nu se strica oare aerul prin acea singura tigara ? Dupa ce a disparut fumul si cand nu se mai poate dea nici o urma, tot a mai ramas in aerul odaii rautatea ce se gasea in fumul de tigara. Cine sade mult intr-un loc unde aerul e nesanatos, acela isi va pierde in curand culoarea rumena si sanatoasa si va capata o fata bolnavicioasa. Este admis de stiinta ca acelas aer, care a fost respirat de trei ori, este deja putin otravitor ; putem sa ne inchipuim dar cat de otravitor este aerul din-tr-o camera, cand a fost respirat de mai multe ori. Nu trebuie .sa se mire cineva ca, adeseori, in asemenea cazuri, se isc boli.
Cine se va indoi dar despre acest lucru, ca exalatiile unor oameni bolnaviciosi, ba adesea chiar grav bolnavi, pot deni vatamatoare si pentru altii, care sunt siliti sa respire, pe langa asemenea bolnavi, aer stricat ? Si astfel unele boli se pot transmite prin respiratia sau exalati unea bolnavului si asupra unui alt corp, adica sa-l molipseasca.
Un corp sanatos si robust nu lasa sa se dezvolte si sa creasca asemenea lucru de nimic ; intr-un astfel de corp asa ceva se consuma, cum se distruge fumul in aer cand patrunde intr-insul. Naturile slabite insa sunt mai susceptibile, si deci mai accesibile, mai cu seama atunci cand in organism exista si germeni care se unesc cu germenii boalei. Exista mai multe boli care sunt cunoscute ca foarte molipsitoare, de exemplu : holera, dizenteria, varsatul si altele.
Cauza este, dupa convingerea mea, ca au o materie mult mai otravitoare si pot patrunde mult mai usor in organism pentru a-si exercita puterea lor distrugatoare. Trebuie, insa, sa existe si in corpul omenesc o oarecare susceptibilitate sau predispozitie ; caci sunt exemple ca multi oameni au ramas cu totul ne-atinsi in vreme de epidemie, cand bantuiau cu cea mai mare furie asemenea boli, din cele mai molipsitoare. in anul 1885, din cauza holerei, s-a interzis in modul cel mai riguros sa se manance castrati. Un servitor dintr-o manastire, caruia ii placeau foarte mult castratii, facu incercarea de a nu manca aproape nimic altceva decat castrati, fiindca erau foarte ieftini si pentru a dea daca intr-adevar erau vatamatori. Dar nici castratii, nici holera, nu l-au vatamat. Frica, nelinistea si spaima predispun firea noastra la boli molipsitoare ; se poate zice ca ele ne conduc direct la boala. Organismul omenesc sufera desigur mai mult din cauza locuintelor nesanatoase si din cauza exalatiilor insalubre ale pamantului si ale unor terenuri mocirloase si necurate, pe care se strange apa statatoare. Adeseori, mai .ales primavara si toamna, putem dea deasupra unor asemenea terenuri ridicandu-se exalatiile ca o ceata ; aceste exalatii desigur, nu pot fi sanatoase ca cele de pe un munte stancos. Este deci de cea mai mare necesitate ca sa se aeriseasca bine casele, ca terenul pe care e cladita o casa sa nu fie igrasios, ca nicaieri sa nu se stranga apa murdara si imputita, in care sa se poata dezvolta germenii unor boli.
Multe si diferite articole de moda sunt, de asemenea, cauze de boala si\' ruina pentru firea noastra. Este moda in ziua de azi de a se purta tocuri inalte la ghete si la pantofi. Daca a cineva piciorul omenesc, asa cum 1-a facut Dumnezeu, cu o incaltaminte moderna, nici n-ar putea sa creada ca este cu putinta a se fabrica un asemenea inlis pentru protectia piciorului. De obicei gheata e ascutita la varf si cele cinci degete ale piciorului sunt stranse in varful ghetei, asa incat nici unul, nu se poate dezvolta cum trebuie. Dar tot ceea ce nu se dezvolta bine, este bolnav si nu va face serviciul ce poate sa-l faca partea sanatoasa.
Tocurile inalte sunt cauza care sileste pe om sa ridice picioarele foarte sus cand umbla, caci altminterea se impiedica sau se poticneste mereu. Aceasta cauzeaza la fiecare pas o izbitura puternica pe glezna, izbitura deopotriva vatamatoare osului, vaselor si vinelor. Dole se gasesc cu sutele. Fiindca gheata este asa de nefireasca fata de picior, ea trebuie sa fie stransa bine, fie cu o catarama, fie cu un siret sau cu gumilastic, caci altfel nici n-ar putea cineva sa umble. De cate ori picioarele nu se distrug cu o asemenea incaltaminte ! Si apoi intr-un picior strans intr-o asemenea cuirasa, nici nu poate sa patrunda sangele, si sangele care a patruns nu mai iese. Asadar se impiedica schimbul materiei, si, incetul cu Incetul sangele se opreste ; la aceasta se mai adaoga ca piciorul nu este hranit cum se cuvine, si nici nu mai trebuie sa ne intrebam care este cauza ca picioarele ne refuza serviciul.
O asemenea fiinta este, sarmana, o victima a modei si sufera si consecintele ei. De aceea atatea persoane se g de dureri la calcaie si au talpa piciorului afectata, cu rani care se deschid si care apoi rar se mai vindeca.
Se intampla adesea sa dem ca atat unii dintre tarani, dar mai ales boierii, tin foarte mult la cai frumosi, care sa aiba statura cea mai frumoasa si pe cat se face mult in agricultura pentru a se obtine rezultate frumoase. Dar niciodata n-am vazut moda proasta de a se pune unui cal pe dupa talie o cuirasa, care sa-l stranga pentru a-l face sa aiba o statura frumoasa ; daca vreun taran sau vreun boier ar face vreodata asa ceva, atunci amandoi ar fi socotiti niste nebuni.
Dar ceea ce nu cuteaza cineva sa faca unui cal, o fac femeile cu propriul lor corp. Bustul capatat o cuirasa sau, cum se mai numeste bazaconia asta, un corset, prin care pieptul si talia sunt stranse atat de tare, incat femeile abia se pot indoi, ba cateodata chiar abia mai pot respira. Aceasta nu poate aa decat urmarile cele mai rele. Sangele trebuie sa nutreasca si sa incalzeasca toate partile corpului ; de aceea sangele este condus neintrerupt prin vine in toate directiunile. Vinele se afla, parte aproape de suprafata, parte si mai adanc si, cand corpul este strans, e cu neputinta ca aceasta parte a corpului, stransa cu putere in corset, sa fie nutrita cu sange asa dupa cum cere trebuinta. Odata insa ce o parte din corp nu este bine intretinuta, incepe sa se stejeasca. Prin strangerea cu corsetul, corpul este impiedicat de a-si putea capata intinderea trebuincioasa.
Corpului nu trebuie sa-i se puna nici o piedica ; el trebuie sa fie liber asa dupa cum prescrie legea naturii. Cat sunt de moi oasele tinere ! Printr-o indoire continua, li se poate da intr-adevar o forma incat corpul sa devina mult mai ingust decat s-ar cuni dupa predispozitia lui. Fiind lipsit de sangele trebuincios dezvoltarii si mai punandu-i-se piedici si intinderii de care are nevoie, ramane in corp o oarecare slabiciune si aceasta slabiciune, se razbuna dupa cativa ani. Am cunoscut niste domnisoare care ce e drept, erau niste exemplare perfect de bine reusite dupa jurnalele de moda, dar daca le cadea ceva din mana pe jos, nu erau in stare sa se aplece repede pentru a ridica obiectul cazut. De ce ? - Fiindca corpul nu le mai putea sustine. O asemenea slabiciune imbatraneste pe om inainte de vreme il face subred si aduce tot felul de dureri. Pentru o viata casnica normala asemenea fiinte degenerate nu .sunt catusi de putin potrivite. Daca as fi legislator, as face o lege ca toate fetele care au purtat corset, sa nu aiba dreptul de a se casatori niciodata ; aceasta din consideratie pentru nefericitii urmasi, care nu pot fi decat piperniciti si mai mult subrezi, decat sanatosi si voinici ; .ba uneori se nasc chiar inainte de timp sau morti, fiindca n-au avut parte de un loc indestulator pentru dezvoltarea lor.
Lumea se mira si se ge ca boierii cei mari au copii slabi, nervosi, mai mult cu paloarea mortii decat cu culoarea rumena pe obraz-; la multi poate sa fie de vina cresterea, dar adeseori cauza este faptul ca mamele au fost victimele modei si ale corsetului.
Cine nu se teme de bolile de ficat ! Si ferice de acela care are un ficat bun, dezvoltat si sanatos ! Dar tocmai din cauza corsetului este cu totul imposibil ca ficatul sa se poata dezvolta bine. Un medic m-a asigurat ca autopsiile facute unor femei care purtau corset au demonstrat ca ficatul fusese redus, din cauza presiunii, la proportiile unui simplu crampei sted, adesea taiat in doua si intr-o stare absolut mizerabila.
Corsetul exercita o presiune asupra organelor abdomenului, care, tescuite astfel, sunt impinse in jos. Cum voiti dar ca, in asemenea conditii, sa mai poata aa loc o circulatie normala a sangelui ? O cantitate mare de sange se imbacseste, si incetul cu incetul se formeaza niste exrescente care trebuie inlaturate prin cutitul chirurgului sau care, adesea, nici nu mai pot fi operate si aduc moartea cu siguranta ! Un medic, care are o clientela intinsa, m-a asigurat ca nu se poate descrie cat de mult ruineaza corsetul abdomenul si cat de mare e numarul operatiilor, a caror cauza determinanta este numai corsetul. Prin moda asta nenorocita intreg abdomenul poate deni o tortura pentru om.
Actiunea lui vatamatoare insa nu se intinde numai asupra abdomenului, ci si\' asupra bustului. Cand sangele nu poate fi intrebuintat pentru dezvoltarea corpului, fiindca i se taie prea mult drumul pe unde trebuie sa circule, atunci el, in parte, patrunde in piept, dar mai ales in cap.
Cu cat picioarele sunt mai reci, fiindca sangele nu poate sa ajungi jos, cu atat mai mare e caldura la cap si cu atat mai violente sunt durerile de cap. In rezumat, corsetul impiedica dezvoltarea trebuincioasa si puterea deplina a naturii nu-si exercita niciodata actiunea; el zdruncina sanatatea, imbatraneste si ruineaza pe om inainte de vreme si cauzeaza o viata plina de suferinte. Numai niste parinti buni de familie si mame intelepte sunt in stare si aduca un remediu acestui rau. Cunosc un parinte care este un model in toate privintele. El auzise si de corset si de consecintele lui. Fiica sa isi\' procurase in secret un corset, pentru a-l purta duminicile si in zilele de sarbatoare. Cand tatal observa ca fata lui, dupa toate aparentele, purta un asemenea instrument de tortura, lua o franghie, ii facu cateva noduri si trase fetei o sfanta de bataie, pana ce se ruga, in genunchi, sa o ierte si fagadui solemn, ca in toata viata ei, nu-l va mai purta. Bine i-a facut !
Fularele pe care unii obisnuiesc sa le poarte, sunt de asemenea o cauza de a predispune gatul la raceala, fiindca il fac foarte sensibil, pe cand omul e dator sa caute in totdeauna a se deprinde cu asprimile temperaturii ; inflamatiile de gat, guturaiurile etc, se datoresc, in mare parte, obisnuintei de a se lega la gat cu asemenea fulare.
O alta metoda defectuoasa este astazi aceea de a purta gulere artificiale, drepte si tari, in care gatul sta inchis foarte incomod si care te silesc sa tii capul in linie dreapta. Trebuie sa ne gandim ca de partea dreapta si de partea stanga a gatului se afla, aproape cu totul la suprafata, o vana principala care merge la cap, si ca sangele fiind comprimat astfel, nu mai poate sa patrunda cu usurinta in cap, si ca, ajuns in cap, formeaza usor stagnari si aglomeratii.
Prin aceasta comprimare se mai produce si neajunsul ca gatul devine prea sensibil la schimbarile de temperatura, se invata cu caldura si, cum da de frig, este expus la diferite boli. Gatul trebuie sa fie cat se poate de liber si deschis, incat transpiratia sa nu fie tulburata iar aerul rece sa oteleasca intotdeauna organele, sa le inte cu frigul si cu asprimile temperaturii.
Precum multe din cele ce se petrec in lume par usor de inteles, tot asa sunt si foarte multe lucruri pe care nu le poate intelege oricine. Din categoria acestor din urma fac parte si manusile in casa, in salon, la caldura focului sau pe arsita soarelui. Mainile unor astfel de oameni sunt stede, slabe, moi ca aluatul, jila, rare ori calde ; chiar si vara sunt reci, necum iarna ! Este adevarat ca mainile unor astfel de oameni nu se incalzesc niciodata. Transpiratia lor este impiedicata fiindca este absorbita numai de manusi. Ceea ce, insa, este respins de natura, incepe a putrezi. Fiindca mainile sunt de obicei reci, nu sunt nici nutrite cum se cuvine, de aceea nici nu sunt dezvoltate pe deplin. Dar era cat pe aci sa uit : daca sanatatea subrezita este de bon-ton, daca pipernicirea fizica face parte din moda, atunci n-am nimic impotriva ! Este adevarat ca nu ma pot pronunta in privinta placerilor, ce le procura manusile cei lor care le poarta, caci eu, in viata mea, n-am purtat niciodata manusi ; dar, totusi, am fost totdeauna multumit, fiindca n-am niciodata maini reci, pentru ca mainile sunt mai curate, fara manusi decat daca as purta manusi si pentru ca cu mainile mele pot lucra oricum vreau.
Un rau de capetenie este rasfatarea corpului.
Sa privim copacii de la marginea unei paduri, cum infrunta ei toate furtunile posibile, cu o tarie viguroasa si aproape invincibila ! Daca am acesti copaci cu cei din mijlocul padurii, ni se infatiseaza o deosebire enorma. De se face o rariste sau o deschizatura in mijlocul padurii, prin faptul ca se taie parte ,din copaci, atunci copacii care stau acolo sunt in parte smulsi, in parte franti, fiindca au crescut aparati contra vantului ,si la adapostul furtunilor. Trunchii, insa, de la marginea padurii au crescut sub furtuni ; isi au radacinile infipte atat de adanc, incat nici o furtuna nu-i poate smulge si au o tarie atat de mare, incat infrunta orice intemperii.
Aceste exemple ilustreaza perfect de bine pe omul molesit sau rasfaiat, si pe omul otelit, adica pe,cel deprins cu asprimele intemperiilor.
Cate mii de oameni nu sunt totdeauna bolnavi, nu se simt niciodata bine si sanatosi ! Si cu toate acestea poate ca, la cei mai mul-i, toate pariile corpului sunt bune si numai molesitea este de vina ca ei cedeaza furtunilor ce s-au napustit asupra lor. Cred ca nu gresesc daca numesc epoca actuala, epoca rasfatarii ; caci niciodata varsta medie a vietii omenesti n-a scazut la un nil asa de jos ca acum. Unde acum caiiva ani durata medie a vietei era\' inca de 34 ani, acum nu mai e decat de 28. Incontesil ca molesirea, rasfatarea este una din cauzele principale ca neamul nostru nu mai suporta nimic si sufera o infrangere la suflarea celei mai mici furturi.
As vrea sa stiu ce boala nu poate sa patrunda usor intr-un organism molesit, pe cand o fire otelita nu se sinchiseste catusi de putin de asa ceva. Eu sustin ca rasfatarea deschide usile si portile pentru .multe boli. Cate rele nu cauzeaza oare guturaiurile ? Multi oameni rasfatati au guturai mai tot anul, fiind scutiti de el cel
mult 6-8 saptamani pe an. Omul otelit, insa este .scapat de guturai si, chiar daca capata vreunul, apoi scapa numai decat de el.
Iar guturaiurile continue ruineaza organismul ! De obicei, astfel de oameni n-au pofta de mancare si de aceea au un corp subred. Partile atacate de guturai se ofilesc .si se prapadesc ; in sfarsit, lucrurile merg astfel dupa cum mi-a spus un medic inteligent : "Din guturai se pot naste tot felul de boli posibile, care rapun viata omului. Cum merge cu guturaiul, tot asa merge si cu alte boli. Am ferma convingere ca mostenirea deschide drumul ,1a multe boli si poate imbolnavi multe parti ale corpului ; cine nu este otelit, prin obisnuinta, in contra asprimilor ,de .tot felul, acela nu va putea niciodata sa-si vada in mod normal de afacerile sau de serviciul sau, nu va putea sa-si exercite profesiunea cu zel si staruinta si va deni, din contra, din ce in ce mai nedestoinic. Astfel, a nit odata la mine ,un tanar preot, intr-o mizerie nespusa ; el nu mai putea sa ocupe vreun post, n-aa deloc mijloace de existenta, nu putea sa lucreze, dar nici nu putea sa moara ; sa fie nenorocit : - iata tot ceea ce putea.- Bogatia lui principala erau foarte multe haine, pe care .le tara pe dansul, in colindarile lui dintr-un oras intr-altul.
Aa trei perechi de izmene de lana si doua camasi\' de flanela, si astfel era infasurat de la cap pana la picioare, nu stia sa faca altceva decat sa se vaiete si sa geama despre mizeria lui nemarginita. Spiritul ii era abatut, corpul ii era incapabil de munca. Altminterea aa organe sanatoase. Cand fu dezbracat rand pe rand de hainele lui de lana si, dupa ce .organismul fu dedat la frig si ajunse pana a nu mai purta decat cea mai simpla imbracaminte naturala, omul nostru se insanatosi fiziceste si moraliceste, se reintoarse cu curaj si incredere la sacerdotia sa, isi continua in mod rational otelirea corporala si dupa doi ani ajunse profesor, si ocupa si acum acest post intr-un mod care ,ii face onoare. Asadar, in starea de rasfatare de mai-nainte nu era bun nici de dascal sau de diacon dar, otelit fiziceste, este apt pentru o catedra. Cum ajunsese el la acea molesire ? Capatand un guturai, el chema un medic si, dupa ce s-a tratat mai mult timp cu medicamente, capata crampe. Pe langa crampe se mai adaoga o nervositate extrema si o melancolie profunda, asa ca bietul om era intr-o stare desperata ; cel mai mic lucru ii\' provoca cea mai mare tulburare, cea mai grozava agitare. Acum el este linistea si moderatia in persoana, un adevarat om de ratiune. E nemarginit numarul acelora care, prin rasfatare si molesire, s-au imbolnavit si s-au facut incapabili pentru profesiunea lor, si acum, intr-adevar, ar fi timpul,ca omenirea sa se decida la un regim mai aspru si mai viguros, vreau sa zic : la o viata mai putin molesitoare din toate punctele de dere ; este timpul sa ne punem serios .pe lucru in sensul acestei reforme igienice, pentru ca viitorimea, sa nu poata sa zica : In epoca aceasta, varsta medie a vietii omenesti a scazut la nilai absolut cel mai de jos si nimeni nu cauta sa-l ridice.
Daca as aa inaintea mea pe toti acei care, printr-un regim aspru, au ajuns din starea cea mai molesita si mai bolnavicioasa la starea cea mai fe-ri-ita, cat de mare ar fi numarul lor ! Asa dar, otelirea corporala este necesara pentru sanatate si viata lunga, iar rasfatarea ne aduce multe boli, multe mizerii si prea usor o moarte timpurie.
Este un prorb care zice : tot ce e prea mult, strica. Daca rasfatatura este un rau prea mare, ce da nastere la atatea boli, apoi si frigul poate fi vatamator firii omenesti si cauza boli, suferinte, nenorociri. Corpul are trebuinta, vara, de a fi aparat de caldura, si iarna de frig. Daca cotofana ar fi imbracata iarna in fracul sau de vara, atunci n-ar putea sa suporte frigul. Tocmai asa este si cu animalele din padure, asa e si cu omul. ii trebuie haina usoara de vara, ii trebuie si plapuma de iarna ; dar masura si cumpatul trebuie sa domneasca in toate privintele.
O boala care se intampina foarte des si supara rau pe oameni este raia. Boala asta am cunoscut-o deja in copilaria mea, fiindca raposatii mei parinti - Dumnezeu sa-i ierte ! - cunosteau o alifie cu care se vindeca raia. Luau rachiu, floare de pucioasa si, mi se pare, si\' untura de porc ; poate ca mai adaugau ceva. Cu o asemenea alifie frecau pe cei molipsiti de raie ; de obicei, aceasta fre-nu trebuia repetata des, pentru ca vindecarea sa se produca. Dar de multe ori se intampla ca raia sa apara din nou. Acest tratament, dupa parerea mea, este nepotrivit si foarte periculos, caci raia nu este altceva decat un parazit viu, care-si cauta locuinta si existenta in pielea omului, ca o cartita in pamant. Ei bine, prin-tr-o astfel de alifie, care raspandeste un miros urat si foarte puternic, acesti paraziti patrund mai adanc in piele, si cu timpul ies din nou la suprafata, sau se asfixiaza acolo inauntru si nu se pot it cu oarecare anevointa.
Rai\'a este ereditara si foarte molipsitoare, caci daca cineva capata vreo haina de la un aseme-
bolnav, acesti paraziti sunt transmisi prin haina, si asa se intampla ,si cu patul. Daca cineva are raie vreme indelungata, aceasta cauzeaza organismului tulburari enorme. Sucurile si sangele se strica, si omul bantuit de aceasta boala cade intr-o slabiciune extrema. Parazitii fiind intr-un foarte mare numar, nu lasa bolnavului mai nici un moment de ragaz sau odihna, si deci nenorocitului ii lipseste binefacerea somnului. Sa se .fereasca oricine, in caz de raie, de medicatii externe prin frecari, si sa fie convins ca alt mijloc eficace de vindecare nu exista decat acela care consta in a scoate afara din organism acesti paraziti, a-i elimina si a-i distruge. Multi bolnavi de raie, care de altfel erau sanatosi-voinici, s-au vindecat prin cura mea de apa, prin jumatati de bai, mai ales prin diferite dusuri ; inainte de toate, insa, prin dusul fulger. inca acum 20 de ani am vindecat, in termenul cel mai scurt, multi oameni atinsi de raie, cu ajutorul unui sapun rde, comandat pentru ei la farmacie. Bolnavul se freca bine pe tot corpul cu acest sapun, lua o baie calda de 30-32° si isi spala astfel de pe piele parazitii iesiti la suprafata, atrasi de caldura. Dar dupa aceasta baie trebuie sa se imbrace rufe foarte curate, caci daca se pun tot rufele si hainele chi, omul se molipseste din nou, caci in aceste haine, dar mai ales in rufe, se afla foarte multi paraziti. Cel mult doua bai, rareori trei, au produs o vindecare radicala. Raia este molipsitoare, intrucat parazitii trec, de pe haine sau paturi, pe alti oameni. Daca raia, ca o fiinta vietuitoare patrunsa in organism, poate sa produca atatea stricaciuni, de ce sa nu poata fi si in alte organisme paraziti analogi ? La raie, acesti paraziti se afla in piele, si in corpul animalelor se pot afla paraziti analogi, si astfel pot sa fie transmisi usor oamenilor.
Astfel nici trichinele nu sunt altceva decat niste fiinte vii, care se nasc in organismul ramatorului sau care au patruns in organismul lui si pot fi transmise apoi si corpului omenesc. De aceea nici nu pot intelege pe acei oameni - si .numarul lor e destul de mare - care se hranesc cu carne cruda : caci este incontesil ca trichinele au nimicit deja multe vieti omenesti. Astfel si panglica (viermii tenia) este transmisa si, dupa cum s-a constatat mai ales prin carne de vaca cruda. Daca viermele tenia a patruns in ou, in stomac, oul este clocit si se niste tenia, care se poate dezvolta pana la p lungime de 10-20 metri. Ca o asemenea panglica are o actiune foarte daunatoare asupra organismului, este usor de inteles, si este intr-adevar o mare fericire ca s-au gasit astazi remedii care starpesc panglica usor si sigur. Nu mai mult decat acum 20-30 de ani starpirea panglicii nu se putea obtine decat prin remediile cele mai drastice (tari).
Daca consideram marele numar de boli de care organismul poate fi incomodat si ruinat, mai ca ne vine sa ne intrebam : de unde sa se ia atat de multe si atat de puternice remedii care sa vindece toate aceste boli ? Cat de bogata trebuie sa fie farmacia in remedii pentru ca sa poata combate bolile cu succes ? Raspunsul este : Apa data omului de Creator si tele alese din regnul getal constituie mijlocul principal pentru a vindeca bolile si a insanatosi corpul bolnav. Acum se pune problema : cum trebuie sa se intrebuinteze apa ? ce te trebuie sa aleaga ? si cum trebuiesc intrebuintate ?
Cand un corp este bolnav, atunci neaparat ca s-au produs in el niste deranjamente sau tulburari care au compromis armonia ; prin aceste tulburari s-au format germeni sau substante de boala, care au imbolnavit corpul sanatos, ori a primit ceva care de asemenea, a cauzat un deranjament in tot organismul si a fost daunator sanatatii. Dar orice s-ar fi intamplat, remediile au rolul si misiunea de a dizolva si elimina substantele de boala ,introduse sau produse in organism. Dizolvarea si eliminarea trebuie continuate pana ce price substanta de boala va fi fost dizolvata si eliminata si pana ce se vor fi suprimat si deranjamentele care au imbolnavit corpul. Toate aceste trebuie sa le indeplineasca apa si tele. Pentru aceasta lucrare exista un mare numar de aplicatii diferite care, insa, toate concura si tind spre o tinta comuna : de a dizolva tot ce s-a ingramadit undeva si s-a invartosat si de a inlatura incetul cu incetul ,orice tulburare ce se va fi produs undeva si a readuce organismul in starea cea mai buna. Daca consideram ca sunt boli numeroase si diferite, atunci desigur ca oricine va intelege ca apa si tele trebuie sa fie intrebuintate intr-un mod diferit : cand mai tare, cand mai slab, cand in mod general si cand in mod local. in aceasta consta marea arta de a vindeca : nici prea putin, nici prea mult si juri prea des : totul la timpul sau. De aceea voi arata, prin diferite exemple, cum poate cineva sa vindece cu apa si cu te atat boli usoare, cat si gra.
