Aceasta este o nenorocire din cele mai mari, de caro omul poate sa fie lovit. Acum 30'40 de ani bolile de minte erau inca rare. Astazi ele se inmultesc din ce in ce, in mod ingrozitor. Casele de alienati sunt pline si necontenit se construiesc noi aziluri pentru acesti nenorociti. Este mare numarul acelora cu mintile pierdute de tot, dar mult mai multi sunt cei pe jumatate nebuni, carora nu li se da nici un ajutor.
Multi din acesti nenorociti au cautat alinare si vindecare la mine si i-am ingrijit cu o deosebita atentie. Erau prea putin bolnavi pentru o casa de nebuni, dar nu erau in stare sa exercite vreo meserie. Suferintele lor nu se pot descrie. in creierul lor aprins zbarnaie tot felul de ganduri si idei zapacite.
Totdeauna am cautat sa descopar cauza bolii. Ea ori e mostenita, ori provine din vicii corporale, sau din boli, precum si din modul de trai.
Nu mi s-a intamplat nici un caz, in care sa nu fi folosit mijloacele naturale (apa). Uneori se putea crede ca nenorocitul era stapanit de Satana, dar putina apa rece il linistea.
Sa nu se uite ce ziceau batranii : Mens sana in corpore sano !" O minte sanatoasa poate locui numai intr-un corp sanatos. Cine cauta sa-si intareasca corpul, munceste si doarme la aer curat, se hraneste bine si se fereste de bauturi spirtoase, acela cu greu isi pierde mintile.
Odata a venit la mine un tanar cu sora sa, care zicea ca in pieptul ei locuia duhul necurat; ca ea stie multe despre Satana, si ca el o guverna si o stapanea. Mai zicea, ca fratele ei era un prost, popa si mai prost, iar doctorul cel mai prost. Pentru ce ? Pentru ca ei nu dadeau crezamant cuvintelor ei si-i ziceau sa-si scoata gargaunii din cap. Ea se infuria si striga ca n-avea nimic in cap, ci pe dracul in piept.
Trebuie sa stim cum sa ne purtam cu asemenea bolnavi. Eu n-am contrazis-o de loc, ci i-am zis numai : ,,Da, ai dreptate ca in pieptul durnitale lucrurile nu stau bine".
Nu i-am spun un neader, caci in realitate ea suferea de piept; aici era ingramadit prea mult sange, care jena respiratia si o facea sa aiba vise urate si halucinatii.
Pata prinsese incredere in mine si prin aceasta era vindecata pe jumatate. Ea lua ce-i dadeam si intrebuinta regulat apa dupa cum ii prescrisesem.
in sase saptamani s-a vindecat pe deplin.
Ce-a lipsit acestei persoane ?
Fusese bolna la corj si de aici s-a imbolnavit si la minte. Era slaba, mainile ii erau reci, picioarele si mai reci, in piept simtea o presiune mare si ii era greata de orice mancare. Asadar sangele se ingramadise spre piept.
Mai intai trebuia reglata circulatia sangelui, spre a resili o caldura fireasca egala si o functionare regulata a intregului organism. Spre acest scop pacienta a trebuit sa stea zilnic de doua ori in apa rece pana peste pulpe, cate doua minute. Apoi sa umble repede spre a-si incalzi iute picioarele. in fiecare zi sa tina de doua ori bratele intregi in apa rece, cate doua minute, apoi sa le miste, spre a le incalzi repede. De doua ori pe zi i se spala spinarea, pieptul si abdomenul cu apa si otet.
Aceste aplicari au urmat 14 zile regulat. Fata devenea din ce in ce mai linistita, dar tot nu era scapata de Satana. La fata se facuse mai bine.
Dupa 14 zile am recurs la mijloace mai tari. Pacienta incepu sa-si aplice comprese pe corp (infasurandu-si corpul de la suljsuori pana la stomac intr-un cearceaf ud etc), sa faca semi-bai numai cate o jumatate de minut, urmand spalarea corpului de sus si aplicarea mantalei spaniole. Toate aceste trei au urmat vreo trei saptamani.
Dupa acest timp fata a mai facut spalaturi ale corpului intreg si a mai aplicat cate infasuraturi scurte (comprese).
.Astfel fata s-a facut bine si a inceput sa rada de dracul, care a disparut impreuna cu boala.
Niste parinti saraci au adus pe baiatul lor de 10 ani si mi-au povestit urmatoarele :
indata ce baiatul aude sunand clopotele la biserica, incepe sa blesteme furios, in mod ingrozitor.
injura pe toti cati merg la biserica. Apoi inceteaza. indata ce vede lumea iesind de la biserica, incepe din nou sa injure pana cand nu mai vede pe nimeni. Cand ne vede facandu-ne rugaciunea, injura. Nu mai stim ce e de facut. El se infuriie si mai rau. cand ii spunem sa fie linistit. Odata a apucat pe mama-sa de mana si a scuturat-o cu o putere neasteptata. Medicii nu l-au putut ajuti cu nimic"
Baiatul avea o fizionomie salbatica, speriata, cu parul ridicat., tepos, ca a unui arici.
Am indraznit sa-l apuc de mana. Era sa-mi sara in obraz. Muiti credeau ca avea pe necuratul intr-insul.
Eu am inteles indata ca lucrul era foarte firesc si l-am tratat ea pe orice bolnav. Dupa sase saptamani copilul s-a facut bine de tot.
Am prescris urmatorul tratament :
Copilul sa fie imbracat zilnic intr-o camasa muiata in apa cu putina sare, tinand-o un ceas si mai bine ; sa fie zilnic spalat pe corp cu apa si putin otet. Aceasta sa se urmeze 14 zile. in saptamana a treia sa i se imbrace o camasa (ca mai sus) ; a doua zi o baie calda, de o jumatate ceas, urmata de o spalare a corpului in-treg. Asa sa se urmeze si a treia, si a patra saptamana. in a cincea e destul o camasa uda ; in a sasea e destul o baie calda, urmata de o spalare rece, repede.
indreptarea s-a facut repede. Corpul rece al baiatului s-a incalzit : pofta de mancare a revenit si baiatul, facandu-se sanatos, i-au disparut si gargaunii din cap.
Acum noua ani a venit la mine o fata si mi-a povestit : Fratele meu e deja de un an in azilul de alienati. El a fost declarat de incurabil. Acum d si la mine aceleasi\' simptome, pe care le-a avut fratele meu inainte de a se imbolnavi. Pana acum am fost in serviciu, dar acum nu mai pot munci. Daca nu mi se da ajutor grabnic, ma voi duce si eu in curand la fratele meu, in casa de nebuni".
La diferitele mele intrebari, fata mi-a raspuns ca odata are pofta de mancare, alta data de loc ; ca dupa dureri violente in membre incepe sa simta dureri in piept si ca parul i-a cazut mai tot. Pacienta a intrebuintat pe rand urmatoarele aplicari : mai intai zilnic camasa uda, muiata in apa cu sare sau otet; zilnic semi-bai caldute, spaland apoi corpul cu apa rece, cel mult un minut. Era timp de ra. Fata umbla mult desculta, mai ales dimineata pe roua.
Asa a tinut trei saptamani. Au urmat apoi bai calde, urmate imediat de bai reci (de un minut) si pe urma comprese inferioare (fata intra pana la brau intr-un sac ud si se culca); apa calda cu floare de fan i-a facut mult bine.
Toata cura a tinut trei luni si fata s-a facut pe deplin sanatoasa. Semnul cel mai sigur era ca parul ii\' crescuse din nou. Fata s-a casatorit mai tarziu, fiind sanatoasa si astazi.
Galbenarea
In canalurile din interiorul ficatului sau in basica fierei se pot forma solidificari de fiere, un fel de piatra, ce impiedica desertarea fierei. Dar canalul fierei se poate infunda si prin lovituri, apasari si astfel fierea poate sa ajunga in sange. Atunci se naste galbenarea. Ea poate fi si urmarea unor boli grele, ca tifosul, friguri rele, etc. Poate fi insa bolnav si ficatul si de aceea sangele se strica si chiar se invenineaza, cauzand moartea.
Primele semne ale galbenarii se d in albul ochiului, apoi la piele si in urina. Pofta de mancare inceteaza si gustul se strica.
Cand ficatul e sanatos, boala nu e greu de vindecat. Intern se recomanda in deosebi : sa se ia zilnic de 3'4 ori cate 3'4 linguri de ceai de pelin, sau de trei ori praf de pelin cat iei cu rful cutitului, in 6'10 linguri de apa calda.
Daca inghititi in fiecare zi cu mancarea sase boabe de ienupar, se indrepteaza mult digestia. Mancare si bautura putina. Ca hrana, e mai bun laptele.
Aplicarile cele mai bune de apa sunt : Pe saptamana 2'3 infasurari scurte si o spalare noaptea, sculandu-te din pat, dupa care sa te culci din nou.
E foarte bine ca cel bolnav de ficat si de galbenare sa bea dimineata si seara o ceasca de lapte cu zahar si cu o lingura de praf de carbune.
D. conte N, suferea de 35 de ani de reumatism. In 1854 s-a dus la baile de la Aix si s-a facut bine. in razboiul din 1870'71, stand mult in camp, a inceput sa simta iarasi dureri reumatice in tot corpul.
Si de asta data l-au ajutat baile din Aix. Nu trecu insa mult timp si contele se imbolnavi din nou. Consulta pe medicii cei mai celebri, dar fara succes. Pacientul se duse la bai, dar se intoarse slabit de tot. in cele din urma, s-a hotarat sa incerce si cura de apa.
La 20 iunie 1877, bolnavul a venit la mine, era plin de reumatism in tot corpul. Bratul drept era umflat; genunchii umflati si tepeni.
Tratamentul a fost urmatorul :
1. De doua ori pe saptamana infasurari (comprese) de la subsuori pana la picioare, timp de 1 ora si mai bine, cearceaful fiind inmuiat in apa calda cu paie de oz, flori de brad si fan ;
2. Dimineata si seara infasurarea bratului in acea apa un ceas sau doua ;
3. Pe saptamana doua bai cu buruieni, calde, si urmate de spalaturi reci ;
4. De trei ori pe saptamana un sal (comprese) de un ceas. Dupa 14 zile pacientul s-a simtit mult mai bine.
Apoi, ducandu-se de la mine, acasa, a mai intrebuintat : 1) infasurarea bratului, 2) O baie calda pe saptamana cu buruieni (flori de fan etc), urmata a doua zi de o baie rece, 3) De trei ori pe saptamana o semi-baie rece, cel mult de un minut, 4) De 3'5 ori pe saptamana o baie de sezut ca de doua minute.
Aceste aplicari au dezumflat bratul si au scos tot raul din corp.
Pentru desarsita vindecare s-au facut in septembrie 1887 : 1) O baie calda de mana, infasurarea mainii in floare de fan oparit, dupa care urma indata spalarea manei cu apa rece, 2) De trei pana la patru ori pe saptamana cate o baie de jumatate, 3) In fiecare saptamana cate o baie de buruieni cu schimbare intreita, 4) De patru ori pe saptamana cate un dus pe deasupra.
Rezultatul acestei cure fu minunat, incheieturile se dezum-flara, se eliberara de dureri, se putura misca in voie. Starea generala a contelui si buna lui dispozitie au fost de atunci admirabile, dansul se afla atat de bine, incat poate sa mearga ceasuri intregi Jara sa oboseasca. Vanator pasionat cum era, dupa ce trebuise sa renunte ani indelungati la aceasta, din cauza bolii, putu in sfarsit sa ia parte la o natoare de noua zile, spre mirarea torasilor sai.
Pentru ca sa ramana cine mereu sanatos, trebuie sa intrebuinteze zilnic unul din mijloacele de intarire : o baie de jumatate sau de-a-ntregul, sau umblarea prin apa.
