Cele mai multe guturaiuri se nasc de acolo ca trecem de la Raceala si de sub cerul liber prea cu graba, poate si asudati, intr-o odaie calda. Stand intr-un curent de aer rece catva timp, putem atrage usor un guturai. De regula simtim odata o stramtoare in piept, in gat si in nas. Pare ca un bold mic ni s-a oprit in gat. Daca nu preintampinam guturaiul, el se aseaza si se dezvolta. N-ar fi de loc greu sa ramanem scutiti de orice guturai, daca ne-am intari corpul, nu in mod barbar" ci rational.
Ce trebuie sa facem ca sa fim scutiti de guturai ? Un exemplu ne va lumina in aceasta printa. Eu am mers distanta de o ora cam iute. Afara era o raceala de 12 grade. Am intrat apoi intr-o odaie cu o caldura de 14 grade. Aceasta schimbare rapida a temperaturii nu se poate opera fara pericol. Faceam mai bine daca mergeam ultimele 5'20 minute mai incet si mai asteptam cateva minute pe prispa racoroasa a odaii. in modul acesta caldura care se urcase prin mersul rapid scadea si sudoarea disparea. Schimbarea aerului nu era brusca si. daca mai faceam in odaie catva timp miscari in sus si in jos, guturaiul trecea fara pericol.
Daca simti consecintele neprecautiunii, mai fa o miscare usoara in aer si intr-o jumatate de ora nu vei mai simti nimic in gat.
Raguseala nu e altceva decat intinderea guturaiului la organele vorbirii. Clopotelul de argint nu da sunet daca il vei lega de desubt
si vocea cea mai stralucita nu da nici un ton daca organele vorbirii vor fi ingreunate cu o umflatura. Odata cu inlaturarea guturaiului dispare si raguseala.
Sunt oameni care au dispozitia spre a tusi. Un lucru cat de neinsemnat, de exemplu o atingere a aerului curat, ii face sa tuseasca fara sa simta o durere cat de mica. Astfel de oameni numai cu greu se poate inlatura. N-are nici o insemnatate, daca tusea prone din grumaz ori de la organe situate mai jos. Atare oameni se pot mangaia cu provebul : Cine tuseste mult, traieste mult".
Alte boli mostenite nu sunt asa de nenovate, ba adeseori foarte serioase, incat trebuie luate in consideratie. Aici vom aminti de tuberculoza, care e ereditara in unele familii.
Aici isi are locul axioma : Principiis opsXi! Trebuie sa ne opunem raului indata, la inceput, cu toata hotararea si precautiunea, caci altfel mai curand sau mai tarziu, vom fi siliti sa aducem jertfe. Un guturai neglijat poate deveni, mai ales intr-o familie in care tuberculoza e ereditara, un erme care roade corpul cel mai guros si-l duce in mormant. Deci, sa fim precauti ! Prin proceduri prudente se pot prelungi si bolile ereditare, fara urmari grele.
Dupa cum se pot intampina inchegari de sange in diferite parti ale trupului, care pot aduce daune mai mari sau mai mici organismului se pot forma si inchegari de sucuri. inchegarile acestea se pot observa mai bine la nas, cap sau laringe, intr-un cuvant la toate organele sunt necesare respiratiei. Dar, dupa parerea mea, nu numai partea aceasta e atinsa, ci raul adanc inlauntrul trupului. O astfel de stare morbida se arata adesea toamna, mai des, insa, primavara.Ii e astupat adeseori si aerul nu poate nici sa iasa, nici sa intre. iti sufli nasul mai des si obser ca nu ti l-ai suflt de ajuns si, de multe ori se poate intampla ca un om, care nu s-a sert niciodata de batista, sa aiba nevoie de doua batiste pe zi. Parca ar avea o fabrica de materii mucoase, care produce moarte mult din materia asta ! Starea aceasta poate dura de multe ori o saptamana, doua chiar si trei, pana ce, incetul cu incetul, se goleste totul. Cei mai multi oameni sunt linistiti, cel mult se g de multele mucoase din nas. Suporta cu rabdare starea asta displacuta, pentru ca stiu ca, la urma urmei, lucrul nu prezinta nici o primejdie si ca, ce scurgerea se sfarseste, organismul intra intr-o dispozitie mai buna. Sunt insa oameni care indura un an intreg un astfel de guturai, asa zisul guturai cronic. De cele mai multe ori respiratia se face anevoie si nu arareori se pierde si pofta de mancare. Suferindul vede foarte bine ca intregul organism e atins si atacat de indispozitie.
Se naste intrebarea : Sa nu se faca, oare, nimic intr-o astfel de situatie si nu se poate accelera golirea nasului, purtandu-se de grija ca starea aceasta sa nu se repete prea des ? Raspunsul meu este ca cea mai curata casa e cea mai proprie pentru locuit si ca acolo unde domneste curatenia, acolo e si cea mai buna situatie sanitara. .Aceasta as aplica-o si la trupul omenesc. Cine se poate indoi ca un guturai, care se repeta mereu si dureaza mult, vatama organismul ? Sunt, deci, de parere ca trebuie sa ajutam trupul in lucrarea sa de curatire si sa se procedeze in oazul acesta la fel ca gospodina, care face curatenie in casa. la apa si peria, spala si sterge si, dupa ce a isprat e vesela pana intr-atata, incat ar vrea sa zica vecinului : Am terminat acum o mare lucrare".
Nu stiu in ce mod anumite doctorii pot sa determine curatirea ; eu am facut cateva incercari, dar n-am gasit nimic care ar putea sa ajute. Daca insa sprijinim, organismul, care nici el nu-i multumit de astfel de materii, atunci vom obtine cel mai mare succes.
Asa. de pilda, a venit la mine o mama si mi-a povestit : Iata un an de cand sufar continuu de guturai ; cateodata trebuie sa-mi suflu nasul mai des, alteori mai putin si in anumite randuri nu-l mai pot astampara zile intregi. N-as putea sa scap de starea asta penibila ?" Raspunsul meu a fost : Spala-ti de trei ori pe saptamana corpul intreg, dupa ce te scoli, cu apa rece. Spalatura, insa, nu trebuie sa dureze mai mult de un minut !
Fa de doua ori pe saptamana doua bai de jumatate, reci, care sa dureze doua secunde si spala-ti de trei ori in fiecare dimineata partea de sus a trupului ? Cura asta s-o aplici timp de 2 saptamani si pe urma sa mai treci pe La mine !
Femeia aceea venea regulat si imi povestea ce cantitate mare de mucoase a dat afara ; a observat ca cea mai mare parte a flegmei vene:--, din piept si ca, prin urmare, pieptul era cu totul incarcat de flegma. Acum se simte foarte bine, dar mai are si azi multa flegma care-i piricinuieste o tuse mai usoara. Nasul, care adesea era inflamat, ca si buzele, au reintrat in starea lor normala. A doua reteta glasuia astfel : in fiecare saptamana cate trei bai de jumatate, trei dusuri si 2 turnari pe genunchi sau umblare prin apa. Dupa 14 zile murdariile se sfarsira si bolnava se insanatosi. Pentru ca guturaiul sa nu apara din nou si ca organismul sa nu sufere astfel de inchegari de flegma, i-am dat sfatul sa continue de a face si in fiecare saptamana cate doua bai pana la brau si sa-si spele in fiecare dimineata, de doua-trei ori, partea de sus a corpului, pentru ca organismul sa se\' intareasca si mai mult. Asadar, la guturaiul acesta, nu erau astupate numai capul si nasul, ci se aflau ingramadiri de flegma si inlauntrul trupului. De aici provenea si faptul pe care mi 1-a marturisit femeia ca urina se tulburase foarte tare si ca se depunea in sticla un strat de foarte gros.
Prin urmare, ingramadiri de flegma se aflau in diferite parti ale corpului si chiar daca indispozitiile acestea nu sunt primejdioase, dar nu sunt numai displacute, ci slabesc si partea din launtru a trupului si cine stie daca astfel de slabiri nu pot forma o pregatire a descompunerii sucurilor ?
Dar daca capatati un guturai la nas, atunci leacul cel mai simpul este sa va spalati regulat dimineata si seara partea de sus a trupului. Daca insa vreti sa indepartati guturaiul foarte iute, atunci culcati-va in pat pentru o singura zi, spalati-va la fiecare ceas partea de sus a trupului si inveliti-o imediat dupa spalare cu un servet uscat, pentru ca vaporizarea sa dezvolte o caldura placuta care curata tupul mai iute si mai deplin de orice. Aplicarea aceasta ajuta mai iute decat toate, caci astfel de indispozitii pron numai din respiratia in aer rece, care a impiedicat vaporizarea trupului. Guturaiul nu e altceva decat o impiedicare momentana a transpiratiei.
Deoarece guturaiul isi face mai intai aparitia la nas acesta trebuie intarit cat mai mult. Am fost intrebat, adeseori ce-i de facut pentru a nu capata guturaiul de nas si am raspuns : Daca dimineata, la spalat, absoarbem cu nasul un pumn cu apa proaspata si rece, chiar de ar fi ca sa ne iasa pe gura cateva picaturi, atunci ne ocrotim impotriva guturaiului. Dovada mi-o dau nenumarati insi care au suferit de guturai si s-au sert de mijlocul acesta.
Acelasi procede ocrotitor se poate aplica si gatlejului, daca lasam sa patrunda aer rece sau daca bem apa prea rece. Un astfel de guturai de gatlej, la care se umfla putin si mucoasele se poate numi, de asemenea, o mica inflamatie.
Daca presupunem ca in trup zace un noroi de flegma si ca organismul in intregul sau n-a transpirat de ajuns, atunci putem sprijini dizolvarea si iesirea materiilor apoase atat prin aplicatiile cu apa, cat si prin influentarea asupra intestinelor. Aici ceaiurile dizolvante exercita o inraurire buna. Cine are o inchegare de flegma insemnata la piept si ia zilnic o ceasca de ceai de coada calului, va vedea la a doua ceasca cat de multa flegma iese in com-paratie de cum iesea inainte. Daca inchegarea e strasnica la piept si plamani, atunci recomand cu staruinta ceaiul de orele amestecat cu coada calului si pelin. Din acest ceai sa se iau,, dimineata si seara, cate trei-patru linguri. Ceai de coaja de stejar amestecat cu coada (aiului si jales are ca efect dizolvarea, extragerea si contractarea.
In conferintele precedente am vorbit despre catarul de nas, laringe, ochi si urechi. Nu stiu cate parti ale trupului se pot imbolna de catar. in tinereteae mea, cand avea cineva ochii rosii, nu i se spunea ca are catar, ci ca sufere de o inflamatie de ochi. Astazi, toate acestea se caracterizeaza prin cuvantul catar. Catarurile se nasc, dupa cum am mai aratat in urma unei raceli. Diferite parti ale trupului omenesc pot fi atinse de catar, precum sunt : ochii, urechile, laringele, etc. Din catarurile acestea se pot naste boli din cele mai primejdioase, si ma gandesc adesea la vorba unui medic celebru care m-a tratat multa vreme : fiecare catar poate deveni izvorul unei boli grave si de aceea sa nu fim nepasatori fata de el. Pe de alta parte insa. nici prea multa ingriijre si politete nu trebuie si nici nu trebuie sa-l tratam legandu-ne cu tot soiul de legaturi la cap, la gat sau in oricare alta parte unde ni se pare ca s-a alunat ceva. Sa nu facem niciodata asa ceva, caci prin aceasta dezvoltam acolo, unde s-a pus legatura, mai multa caldura si ne
molesim.
Mai periculoase decat toate sunt catarurile de piept. Ele se pet intinde de-a lungul pieptului sau numai asupra catorva parti ale pieptului. Sunt inflamatii care se declara la inceput numai pe o parte a pieptului si care, de cele mai multe ori, se latesc pe toata intinderea interna a pieptului. Catarul de plamani, care poate deveni foarte periculos, trebuie tratat totdeauna cu cea mai mare ingrijire, pentru a-l putea inlatura. Cand zic ..cu cea mai mare ingrijire", unii ar putea crede ca trebuie sa taca foc, chiar daca-i cald in casa, si trebuie sa bea mai multe ceaiuri calde sau chiar n cald, si poate multe altele, ce se intrebuinteaza la cataruri. Dar dupa cum am aratat, este o greseala a proceda in acest chip. Cand se intampla ca in piept sau in bronchii, in plamani sau in piept, sa domneasca un catar, atunci prima grija sa f ie cumpatarea! Cu cat stomacul c mai putin plin, cu atat e mai putin pericol. Si cu cat e mai plin, cu atat frecarile sunt mai puternice, cu atat inflamatia poate deveni mai mare. Dar inainte de toale trebuie sa ne ferim de bauturi spirtoase si sa nu facem si noi ca sertorul acela care. avand catar, era luat in ras de toata lumea zicea : Trebuie sa pun mana pe pungasul asta !" si se puse pe baut bere. Dar prin aceasta isi atrase un catar in toata regula. incat era intr-adevar in pericol de a muri. Caldura care se dezvolta intr-insul provocase o infla-matie cumplita. Capata pneumonie si catar de piept si cine stie ce alte multe inflamatii mai mari sau mai mici.
Daca omul s-ar fi pazit si s-ar fi dedat aplicatiilor de apa corespunzatoare pentru eliminarea germenilor bolii, atunci s-ar fi insanatosit. Prin urmare, catarul de plamani e cel mai periculos. Cand plamanul se umple cu flegma cand sarmanul om nu mai e tanar, atunci organismul nu mai poate functiona bine. Dar de o insemnatate si mai mare este influenta plamanului asupra inimii. In cazul acesta poate sa cada la pat si moartea sa-i prona din catar. Cel mai bun lucru este cand, indata ce simtim catarul, incepem sa cautam mijloace de aparare. Si acum sa vorbim despre toate catarurile, fie de laringe, de plamani, de piept sau orice alta inflamatie din partea de sus a trupului. Toate acestea pot fi ndecate prinir-unul si. acelasi mijloc. Si aici voi povatui sa se faca spalaturi si, indeosebi, spalatura parti, superioare a corpului. Daca nu suntem destul de puternici pentru a face baie la picioare, atunci cel mai bun lucru este sa ne culcam intr-un pat bun si sa ne spalam in pat. Si aceasta spalatura sa se faca la fiecare ceas. Sa nu mancam decat cand simtim foame. A nu manca este in orice caz mai bine pentru bolile interne. Se face o greseala in ingrijirea bolnalor, cand ii intrebam mereu daca n-au inca pofta de mancare. Ar fi mai bine se zicem : Trebuie sa mananci putintel ; asta-ti da putere si ata".
Cand bolnavul n-are pofta de mancare, atunci sa nu manance decat cand e absolut necesar, dar nici nu trebuie sa nu manance de loc. Niciodata sa nu facem pe bolnav sa manance prea mult, pentru ca-l speriem cand ne jelim mereu si-i repetam : Trebuie sa mananci, asa nu merge". in chipul acesta insuflam bolnavului frica si ganduri de tot felul. Si la urma urmei il silim pe bolnav sa manance fara sa fie nevoie, si-si alege mancari pe care firea lui na le permite- Alimentele raman inlauntru fara a putea fi mistuite : putin cate putin ele, den netrebuincioase si natura nu mai stia ce sa faca cu ele. Atata vreme cat bolnavul nu cere mancare si n-are pofta, sa nu i se dea decat foate putin. Cu cat stomacul e mai putin plin, cu atat boala are mai putina putere si cu atat dene mai putin primejdioasa. incarcarea peste masura a stomacului v.i fi intotdeauna ubitoare bolnavului ; mancarea silita nu foloseste la nimic, ci mai repede strica.
Se poate, insa, ca bolnavului sa-i fie sete ! Atunci trebuie sa fim foarte prudenti ! intocmai cum nu trebuie sa-i dam mancare prea multa, tot asa trebuie sa ingrijim ca sa nu bea prea mult ! O astfel de sete, ca a bolnavului, nu se poate potoli deodata ! Un incendiu se poate potoli la inceputul sau cu cateva ocale de apa. Tot astfel putem reusi si cu cateva pahare de apa ca sa stingem setea organismului.
Printre incercarile, pe care le-am facut, cea mai buna este de nu da bolnavului deodata decat o lingura plina cu apa. intotdeauna sa fie langa el cate un pahar cu apa si la fiecare jumatate de ceas, sau la un ceas, sa se dea bolnavului cate o lingura plina. Daca cu atata nu reusim, apoi nici cu un litru de apa nu-i stingem setea. Prea multa apa in stomac isi poate ajuta stomacul cu un litru de apa. de n, de bere sau de limonada ? Aici trebuie sa fim prudenti ! Sa ne oprim numai la bautura Creatorului. S-o intrebuintam, cand suntem bolna, numai cu cate o lingura ! Atata vreme cat avem inca bautura naturala a Tatalui nostru din cer. avem cel mai bun mijloc. Apa serveste la racoreala, la digerarea alimentelor si in genere, intregii firi. Caci pe ea creat-o Creatorul insusi. Prin urmare spalaturi dese ale partii de sus a trupului si apa bauta cu lingura !
Dar de ca e ori trebuie sa facem spalaturi la catarid de piept ? Sa nu pierdem din vedere ca sunt inflamatii. Daca chiar la inceput nu sunt atat de periculoase, mai pe urma se poate dezvolta o inflamatie de plamani, pleurezie sau junghi, pe care bolnavul de obicei nu le poate suporta. Spalaturile sa se faca de atatea cri. de cate ori fierbinteala incepe sa se arate si sa se simta, cuprinzand tot bratul de la subsuori. Trebuie sa asteptam timp de o jumatate de ceas si daca trupul incepe sa asude, atunci e semn ca lx>ala incepe sa descreasea ; caci sudoarea nu e altceva decat o eliminare a materiilor stricate, o eliminare prin catar ori inflamatie a materiei bolnave dezvoltate in trup.
Stiu insa un tratament, care e mult mai bun decat cel precedent. Si eu il prefer. Luam cazul ca am avea un catar grav. sau dureri si greutati in piept, in plamani, parte si la inima, si parte si la cap. Atunci e bine sa se puna un lighean mare langa pat si la fiecare ora sa ne dam jos din pat pentru a intra in lighean, asa incat sa ne na apa pana la piept; in acelasi timp trebuie sa ne spalam iute partea de sus a trupului si intreaga baie sa nu dureze, in orice caz. mai mult decat patru pana la cinci secunde. Si asta trebuie sa se faca foarte iute. Va fi de ajuns ca apa sa ajunga pana la mijlocul trupului, lasand partea de sus a trupului nespalata. Caci racoarea nu se intinde numai in partea de jos a trupului, ci ea patrunde si in sus, potolind si caldura partii de sus a trupului. Cand omului ii e tare sete, apoi ii e sete intregului trup. Setea insa se manifesta numai pe cerul gurii. Dar spalaturile combat cu energie aceste boli si le ndeca de minune. Toate catarurile din partea de sus a trupului le putem ndeca in modul mentionat. Dar de baut sa nu se bea decat numai apa curata. Aceluia caruia cu vremea i se uraste sa bea apa, poate sa amestece nitel ceai in apa. Daca se p une in apa o lingura de ceai de pelin, apa are cu totul alt gust. Nu e asa de amara ; se poate obisnui iute oricine ou ea si o poate bea cu placere.
Dintre catarurile care au mai ramas, dureroase si periculoase, sunt : catarul de basica si catarul de rinichi, si acestea sunt foarte dese astazi. Catarul de basica surne mai ales la sexul femeiesc, decat la cel barbatesc ! S-ar putea crede ca basica, care totusi face parte din corpul interior, n-ar putea fi atacata de un catar ; trebuie sa spun ca, in tineretea mea ' aceasta o vor spune si toti doctorii batrani ' erau foarte putine cataruri de basica si ca azi dimpotriva, ele constituie o plaga generala. Care poate fi cauza ? Aici nu trebuie sa inrebam mult.. De cand s-au introdus salurile de gat, s-au iscat tot felul de boli de gat la oameni, asa incat putin cate putin au ramas iar neintrebuintate, si multi zic : Cu nici un pret nu mai port sal la gat, pentru ca am observat ca intotdeauna am guturai". Tot astfel putem zice : De cand se molosesc trupurile si in special partile de jos ale trupului, de atunci catarurile de basica au devenit asa de dese. Daca intrebati de ce tocmai sexul femeiesc e asa de des atacat de aceasta boala, va pot raspunde ca nu veti gasi o singura femeie care sa fi suferit de basica, si care sa nu fi purtat pantaloni. Fara indoiala, e o nenorocire mare pentru sexul femeiesc ca corpul lor e asa de molesit si din cauza asta nu numai catarurile de basica, ci si celelalte boli ale corpului inferior, precum catarurile, se dezvolta asa de des. intrebati la o clinica, unde in fiecare zi se fac tot felul de operatii, daca nu e molesirea cauza celor mai multe operatii care se fac in partea de jos a trupului.
intrebati si veti afla ca daca n-ar fi purtat pantaloni, n-ar fi suferit de asemenea boli. intarirea este singurul mijloc de aparare in contra miilor si zecilor de mii de boli. Molesirea este pricina tuturor bolilor. Daca cu treizeci sau chiar cu douazeci de ani inainte s-ar fi spus unei taranci sa atarne intre rufele spalate si o pereche de pantaloni de dama, cu greu s-ar fi gasit una care sa poata pricepe una ca asta. Tot satul ar fi ras de ea. Acum ele poarta fara rusine izmene barbatesti. Nu e destul ca ii tin pe barbati sub papuc, vor sa le mai ia si imbracamintea. Copin, astazi, la un an si jumatate, poarta deja pantaloni ; trebuie sa poarte pantaloni. Nu va trece mult si te pomenesti ca vor aduce copilul imbracat cu pantaloni la botez. Asa de departe mergem cu molesirea, ca radem cu toti de lucrurile si de obiceiurile vechi, le tinem drept prostii, ne batem joc de ele, ca acum de pilda. Multi dintre aceia care sunt de fata aici, poarta pantaloni si, desigur, au ras si si-au lasat pantalonii pe care ii poarta, acasa. Daca se raceste putintel acrul, scoatem nasul pe fereastra si zicem : Azi e frig, o sa fie ger, trebuie sa pun pantalonii". Asa se face azi, si pentru ca azi femeile poarta si ele pantaloni, barbatii cred de cuinta a purta doua perechi de pantaloni. Ei cred, la urma urmei, ca daca femeile poarta o pereche de pantaloni, atunci barbatul are dreptul la doua perechi. Asa se intampla ca poarta doua perechi si asa se pomenesc de cele mai multe ori cu cataruri de basica. Daca ar fi aici zece care sa sufere de basica si ar trebui sa jure daca au purtat pantaloni, atunci ar trebui sa marturiseasca modul acesta de molesire si spre dovada sa ridice degetele in sus.
Cu cat insa oamenii se molesesc mai tare, cu atat ingheata mai mult, cu atat gerul e mai periculos pentru ei si cu atat ndecarea mai grea. Dar cum sa influentam asupra basicii ? Trebuie sa luati in seama ca aceste organe sunt foarte gingase. De aceea si bolile care ataca aceste organe sunt foarte periculoase si vatamatoare. Putem curata cerul gurii cat se poate de bine, dar inauntrul trupului nu e asa de usor. Pacienti de acestia au venit cu sutele vara asta si mai inainte. Putem rade de un lucru ca acesta ? E de ajuns numai sa ma gandesc la mizeria aceasta si pot spune destule. Tot asa e si cu catarul de rinichi. Cauza acestuia e tot molesirea, iar ndecarea e grea. Dintre bolile care mi s-au prezentat, cele mai neplacute sunt catarul de basica si de rinichi. De obicei bolnai n cand organele sunt deja atacate si putrezite si cand stiinta e zadarnica in cercetarile ei. In imprejurarile acestea e foarte greu de ndecat. Nu putem scoate un rinichi putred ca sa punem in locul lui altul nou. Cand basica e putreda si sleita de atatea inflamatii, cum mai putem veni in ajutorul ei ? In astfel de basici, chiar si urina e aprinsa, dupa cum ne-o arata si culoarea. Urina contine multa sare, ea mananca intr-una peretii basicii si boala poate deveni fara leac. E foarte grav cu aceste boli. Dintr-o suta de cazuri, 96\' pron din molesire. Dar nici un stat nu le ajuta ; daca le faci femeilor observatie ca se strang, apoi rad ; si daca ajung intr-o stare deplorabila, g, dar nu cred ca ceea ce le-a adus in starea asta, e corsetul.
La urma urmei ele dau peste ceea de ce fugeau, vrand-nevrand. Asta se intampla femeilor cu miile si cu sutele de mii, care nu numai ca g amar cand ajung intr-o astfel de stare mizerabila, dar isi si spun : Noi singure suntem novate de mizeria noastra !" Daca am incepe sa intarim copin atunci ar creste oteliti. Dar astazi educatorii sunt de cele mai multe ori niste persoane care nici ele singure nu sunt educate. Sunt educatori care sunt nevoiti sa-si spuna : Suntem molesiti si copin care ni se incredinteaza, trebuie sa fie si ei molesiti". Cand e frig, tinem totdeauna salul ori blana la gura, ba nici nu iesim afara. Si daca Dumnezeu da vreo zi calda, apoi nu e destula umbra. Ei, ce e de facut ? Unii copii nu pot suferi soarele, dar nu-i ducem la aer. Cati vor fi care n-au lepadat toata vara manusile de la maini ! Si cum s-or fi simtind mainile lor ! Ca de coca, unsuroase, pentru ca porii nu pot rasufla in voie. Parca trebuie sa stea mana in manusi ori in murdarie. indata ce ne toamna ori iarna, mainile sunt reci, ca gheata, si ca mainile sunt si picioarele. De ce oare ar fi rusine sa-si arate cineva mana cu cele cinci degete ? Nici nu-mi poate intra in. cap cum poate fi asa ceva o rusine. Acum doi ani, cu ocazia unei Ei se vor scuza ca toti imprudentii si vor zice : Da, port pantaloni dar foarte subtiri, de olanda fina\'\'. Pe urma, vara se pun pantaloni de lana peste cei subtiri, si iarna se pune lana pe piele si pantalonii subtiri deasupra.
De la un pantalon trecem la altul, de la cel subtire la cel de lana si asa ajungem la catarul basicii. Daca mi se prezinta douazeci de bolna la picior spre ndecare, intreb numai atata : E veche boala ? La bolnai care sufera de un catar de basica, capatam la fiecare intrebare o noua vaicareala drept raspuns. Nu sunt oare persoanele acestea intr-o mizerie vrednica de compatimire ? Care e sfarsitul, daca nu vor face o cura strasnica ? Si in cazul acesta se spune des : Catarul a fost dureros, dar acum e grozav de tot". In chipul acesta se formeaza un cancer. Pacientul de multe ori isi zice : Eu insumi sunt de na". Si aceasta e foarte dureros. Si contra tuturor acestor boli exista un mijloc, care e oarecum sigur, si anume intarirea. Nici o persoana de sex feminin sa nu poarte pantaloni. Tin minte ca, in tineretea mea, au murit cateva persoane inghetate. In anul 1829 era frigul la culme in acest secol. intr-o noapte au amortit patru persoane, dar nu erau cei mai intariti. Un om intarit nu ingheata asa de iute.
zite, mi se spuse : Cand i in societate, nu trebuie sa fii fara manusi". Eu insa raspunsei : Daca ma goniti, atunci am cel mai bun motiv de a pleca". Cine nu ma poate suferi fara manusi, pe acela nu-l pot suferi cu manusi.
Umflatura la genunchi
O fata de 30 de ani avea o umflatura mare de la incheietura pana peste genunchi. Umflatura ii producea cateodata dureri mari si ardea. Bolnava a intrebuintat medicamente o jumatate de an, intre altele si un bandaj de gips timp de 13 saptamani si altul timp de 8 saptamani. Starea ei s-a agravat astfel ca numai putea atinge pamantul cu piciorul ; indeosebi o durea incheietura genunchiului. Neputandu-se folosi cu nimic, s-a facut incercare cu flori de fan, legandu-i-se acestea de la incheietura pana la mijlocul soldului. Durerile au inceput indata sa slabeasca si umflatura sa scada. Cand umflatura disparu pe jumatate, s-au intrebuintat la fiecare a doua zi dusuri la piciorul de care suferea. Dupa 8 saptamani putu sa umble bine cu piciorul si dupa putina vreme fata s-a reintors la munca sa cea grea.
Umflaturi la oase
Adeseori se ivesc umflaturi tari imprejurul oaselor, cu deosebire la falci, la incheieturi, la genunchi si in alte parti cu oase. S-ar putea crede ca au crescut iarasi oasele. Boala e grea, ceea ce se vede din frigurile ce-l prind pe om si din timpul indelungat pe care il cere ndecarea (adeseori de la 14 zile pana la trei saptamani), intr-adevar, astfel de umflaturi reclama totdeauna mare precautiune in tratament si o interventie rapida. Neglijandu-se boala, osul trece in disolutie si ajutorul nu mai e usor, ba, adeseori, imposibil.
Remediile cele mai bune si mai grabnice sunt : sa se puna la locul umflat, de doua-trei-patru ori, cataplasme. Cele mai probate sunt cataplasmele cu fiertura de flori de fan, paie de ovaz, mai departe cataplasmele cu fenugrec fiert.
La umflaturile de la incheietura picioarelor grabesc ndecarea infasurarile scurte la falci, un sal sau o legatura la gat, la genunchi o infasurare a intregului picior. E de ajuns a intrebuinta aceste mijloace o data pe zi.
