Cine e atacat de difterita sa caute indata :
1. Sa dizolve cat mai curand materiile morbide ingramadite :
2. Sa se frece asupra corpului intreg, ca sa resileasca circulatia regulata a sangelui si a sucurilor.
Pacientul sa faca mai intai aburi la cap si din 20 in 20 de minute sa-si spele corpul intreg. Dupa 6'8 ceasuri sa-si puna un sal, un ceas si jumatate, si la fiecare jumatate de ceas sa-l inmoaie din nou in apa rece.
Apoi pacientul sa faca aburi la picioare si. indata dupa aceasta, o semi-baie rece si sa-si spele corpul de sus. Semi-baia si spalatura sa nu tina un minut. Urmeaza din nou salul (comprese), un ceas si jumatate.
Terminand aceste aplicari, sa se inceapa din nou, inainte de amiaza una, dupa amiaza alta.
In timpul acesta bolnavul sa faca necontenit gargara cu ceai de coada calului de 4 sau 5 ori pe zi. Boala va dispare in scurt timp.
Aplicarile mentionate nu pot strica niciodata.
Daca bolnavul e linistit noaptea si adoarme, atunci sa nu fie desteptat. Somnul e o proba ca natura e in ordine. Daca mijlocul intrebuintat si-a facut efectul, pacientul se va destepta la timp de la sine. De regula, un pacient nu trebuie desteptat din somn niciodata.
Tatal unui copil ne si imi povesteste :
Copilul meu, de 11 ani, nu mai poate inghiti si de trei zile de abia respira. Arde si vorbeste aiurea. I-am infasurat gatul cu un cearceaf ud, dar nu merge mai bine, ce sa fac oare ca sa nu-mi moara copilul ?"
.M-am dus cu sarmanul parinte ca sa-i vad copilul. Acesta era ca si pierdut. Dar trebuia sa incerc in numele lui Dumnezeu.Intr-o zi i s-au spalat bine. la fiecare jumatate de ora cu apa rece, spatele, pieptul si abdomenul. Caldurile fiind mari, i s-a aplicat pe abdomen un cearceaf cu apa rece.
A doua zi ne tatal si-mi spune :
Copilul poate sa inghita ceva, dar vad ca i se umfla obrajii. Nu poate vorbi bine".
I-am spus sa infasoare obrajii in carpe AZnmuiate in apa cu otet si aceste comprese sa le schimbe la fiecare jumatate de ceas. Tot odata sa-l spele pe piept, spate si abdomen.
A treia zi baiatul era scapat de orice primejdie. Numai catva timp a mai urmat spalaturile reci.
Sa nu se uite ca, in timpul aplicarilor de mai sus, copilul a facut gargara cu ceai de jenugrec (o lingurita de fenugrcc oparit cu o litra apa s-a dat copilului, des, cate o lingura). E bun si ceaiul de musetel cu putina piatra acra pentru gargara. Un efect excelent are si untdelemnul, cate trei-patru lingurite in fiecare zi.
Copilul e acum sanatos.
Holera
Ce groaza nu inspira holera ! Anul trecut a tremurat si a suferit Europa intreaga de acest flagel si acum se iau pretutindeni masuri, ea nu cumva sa izbucneasca iarasi la primavara.
Spre a se asigura in contra inundatiilor, oamenii ridica diguri si regleaza raurile. Cand arde o padure, se sapa santuri spre a se opri intinderea elementului mistuitor. Un astfel de dig si de sant contra holerei, acest dusman teribil al omenirii, este apa. Ea ne intareste si ne scapa de dusman.
La holera domneste principiul : Cine poate sa asude repede, e pierdut.
Odata am fost chemat la miezul nopti\'i la o biata sertoare. Avusese deja de doua ori varsaturi si diaree. Medic nu era la indemana. Sertoarea voia sa se impartaseasca, sa se prepare de moarte. Ea zicea ca nu va scapa de aceasta boala groaznica.
Picioarele si mainile-i erau reci ca gheata, fata palida, ochii intrati in fundul capului. Am incercat indata sa-i produc sudori, de la (are credeam ca depindea moartea sau ata.
S-au adus repede doua cearceafuri groase. Am pus sa ie inmoaie in apa calda, sa le stoarca si, inloite, sa le puna pe pieptul si abdomenul sertoarei. Mai intai s-a pus dedesubt o carpa inmuiata in otet fierbinte. Apoi a fost acoperita cu doua plapume groase.
Caldura a patruns iute in corp. Dupa 20 de minute curgeau picaturi de sudoare de pe obraz. Am pus sa se inmoaie inca o data ceaceafurile in apa fierbinte.
In scurt timp crampele au incetat si n-au mai urmat varsaturile. Totodata s-a dat bolnavei o ceasca de ceai cu lapte foarte cald. Pacienta a asudat bine si a fost scapata.
In timpul convalescentei trebuie sa se faca un ceas pe zi comprese pe corpul bine acoperit.
Intercalam aci doua observatii :Indata ce vedem simptomele bolii, varsaturi, iesire multa, pete, sa-l culcam in pat pe bolnav. Sa-i dam sa bea ceva cald. Daca picioarele sunt reci. pacientul sa fie bine acoperit. In tot cazul sa se caute a se produce naduseli.
Pana nu trece totul, sa luam seama de mancare si bautura. Mancare putina si usoara, o supa slaba, lapte cald.
Sa nu se sperie cineva de holera. Sa te speli dimineata si seara pe piept si pe corp si sa mananci pe rand mai multe boabe de piper.
Holerina
Mai in fiecare sat se ivesc pe an cateva cazuri de holerina. Holerina e o holera mai blajina. Ea este insotita de diaree, de varsaturi si cateodata de crampe mai mult sau mai putin olente.
Aplicarile mele de holerina sunt, ca si la holera aplicate cu prudenta, dupa gradul de olenta al bolii. In modul acesta am ndecat pe multi care sufereau de holerina.
Congestii
Un functionar mi se gea :
Am respiratia grea, am crampe in gat si dureri mari do cap. Nopti intregi nu pot sa dorm din cauza congestiilor si a durerilor de cap. Do ani de zile trebuie sa iau medicamente pentru ca sa ani Scaun. Simt crampe in piept si in stomac. Nu stiu cum sa ma apar de frig, mainile si picioarele imi sunt reci. Am fost la mai multe bai. dai- fara succes. Eram gras, dar acum am slabit. A mai ramas sa \'incerc cu apa".
Tratamentul a fost urmatorul :
.1. A umbla zilnic, dimineata si seara, descult prin iarba, ceea ce l-a scapat de dureri de cap ;
2. Doua infasurari scurte (comprese) pe 6aptamana ;
3. O data mantaua spaniola.
Spre a avea scaun, lua mai multe zile, la fiecare jumatate de ceas, a lingura de apa sau, in cazuri mai grave, aloe, cat bobul de mazare, cu o lingurita de zahar, totul dizolvat in apa calda, cate o lingura la fiecare ceas.
Inflamatie in stomac
Un intendent povesteste :
Am de ani de zile dureri olente si stransuri in stomac. Nu mai pot manca fara sa simt dureri, apoi am multe scaune. Am luat multe doctorii, dar nu m-am simtit bine decat pentru scurt timp.
Acest om tanar arata foarte rau la fata. Era slabit, palid si cu ochii tulburi.
Ce sa-i ajute ?
Am prescris acestui om :
1. in fiecare saptamana trei bai de sezut;
2. Sa-si spele seara si dimineata pieptul si abdomenul cu otet si cu apa.
3. Odata pe saptamana o semi-baie de un minut.In patru saptamani omul a scapat de suferinte. De doua ori pe zi a baut cate 12 picaturi de pelin in apa calda.
Catar de intestine, diaree, etc.
Daca se elimina din corp tot ce avem de prisos si nesanatos atunci ne simtim bine. Constipatia poate fi cauza multor boli si de aceea trebuie sa ingrijim ca stomacul sa fie in regula si sa avem o digestie buna, un scaun regulat in fiecare zi.
Diareele de toamna si de primavara, fara dureri, sunt bine venite.
Sunt insa diaree care ne avertizeaza ca avem in corp materii morbide, nesanatoase, ce trebuie eliminate. Ele pot sa atace un organ si cu timpul sa sufere intreg organismul, pot urma boli gr
Mai intai trebuie sa cautam a ndeca abdomenul, facand, insa, aplicatii si asupra corpului intreg.
. Diareea sa nu se opreasca deodata, in mod subit, brusc, ci incet. asa ca stomacul sa nu slabeasca.
Intern, sa se ia ceai de pelin cu jales, de cintaura cu jales, de coada soricelului cu flori de sunatoare, zilnic o ceasca sau doua.
Aceste te activeaza digestia, intaresc sucul gastric si contin materii nutritive.
Daca durerea e prea tare .si\' dureaza mult timp, sa se bea de trei ori pe zi o ceasca de pelin cald cu cateva boabe de ienupar.
Extern sa se aplice de 3'4 ori pe saptamana comprese pe abdomen (o patura, indoita de mai multe ori, sa se inmoaie in apa cu otet sau in apa fiarta cu ramuri de brad si sa se aseze pe abdomen), apoi o infasuratoare scurta pe saptamana.
Dupa 14 zile sa urmeze una sau doua bai, spaland corpul de sus si. o data pe saptamana, sa se spele seara corpul intreg.
Un domn, in etate de 48 de ani, povesteste ;
,,De mai multi ani sufar de diaree, am fost la bai, am luat multe medicamente, insa, in zadar. Am scaune foarte multe, mai ales cand beau apa, n sau bere. Mai bine imi prieste mancarea uscata. Fiindca nimic nu sta In stomac si nu se digera, ma simt fara puteri !"\'
Acestui om i-am prescris :
1. Zilnic ba-si toarne apa pe corpul de sus ;
2. Sa umble zilnic prin apa. si
3. Sa-si toarne o data apa pe genunchi, in saptamana a doua :
1. intr-o zi sa toarne apa pe corpul de sus si sa umble prin apa ;
2. A doua zi o semi-baie.
Dupa aceste doua saptamani pacientul s-a simtit mai bine, mai fortificat, dar tot avea scaune.
In saptamana a treia i-am dat :
1. Zilnic o patura sau un cearceaf indoit de mai multe ori, in-iat in apa cu putin otet si pus pe abdomen l 1/2 sau 2 ceasuri ;
2. O zi turnare de apa pe partea superioara a corpului (bust> si pe genunchi ;
3. A doua zi semi-baie si turnare pe corpul superior. Dupa aceasta saptamana stomacul era in regula.
Inca o saptamana :
1, Zilnic o semi-baie ;
2. La fiecare doua zile o patura uda pe abdomen, ca mai sus. » Apoi, pentru a pastra sanatatea, au fost de ajuns doua semi-
bai pe saptamana si, o data de doua ori, comprese pe abdomen, ca mai sus.
Intern a luat : cand picaturi de pelin, cand 2'3 boabe de ienupar.In modul acesta am restaurat pe nesimtite puterile corpului intreg, s-a indreptat digestia si s-au intarit organele interne.
Afectiunea rectului
Un preot, ca de 45 de ani, mi s-a s :
De mai bine de 25 de ani sufar de constipatie groaznica si de cativa ani simt greutati in stomac. Acum opt ani am facut o cura de apa rece. Ea mi-a indreptat stomacul, dar constipatia a ramas. In anul 1885 au mai revenit si niste suferinte de rinichi. Medicii mi-au recomandat o cura de struguri si, dupa aceasta, o cura de zece zile cu sare amara. Urmarea a fost insa un catar olent la rect. In cele din urma, dupa ce am intrebuintat orice cura posibila, rni s-a spus ca boala mea nu se poate ndeca. Sufeream de insomnie, n-aveam pofta de mancare, ma simteam obosit, picioarele imi erau grele, n-aveam nici o energic la lucru, aveam dureri la rinichi. Picioarele imi erau totdeauna reci, capul imi ardea. In sta rea aceasta m-am hotarat pentru apa rece, de care toti ziceau sa ma feresc.
Acestui preot i-am prescris urmatoarele :
Zilnic o turnare de apa pe bust, pe spate, o baie de sezut, apoi, dupa trebuinta, o semi-baie, turnare pe genunchi, umblare in apa. Mai bine a lucrat mantaua spaniola.
Dupa trei luni digestia S-a indreptat si greutatea corpului crescuse cu 6 kilograme.
Respiratia grea (Emfizem pulmonar)
Se intampla adeseori ca oameni in etatea cea mai frumoasa au o respiratie grea si cateodata cred ca se pot asfixia.
De obicei acesti oameni sunt corpolenti. Cauza raului consta mai mult in faptul ca organismul sufera de slabiciune generala, e fara energie. innoirea sangelui nu urmeaza in gradul necesar, reclamat de corp, O alta cauza este ingramadirea de gaze in abdomen, care apasa asupra organelor clin piept.
Mai intai gazurile trebuie indepartate din corp si apoi corpul intreg sa fie intarit prin miscare, gimnastica .si hrana buna.
Un domn, ca de 40 de ani, zicea ca are o respiratie grea si era conns ca n-o va putea duce mult timp. Suferea torturi ingrozitoare si simtea cum slabea din ce in ce mai mult. Dupa ce treceau aceste accese, era ca si sanatos, chiar mai multe zile, apoi veneau iarasi durerile, inca si mai mari.
Acest domn nu putea suferi apa, dar acum n-avu incotro. in timp de sase saptamani a intrebuintat diferite aplicari. Vindecarea a ,\'fost atat de completa, incat accesele n-au mai venit si acum e sanatos.
Timp de mai multe zile pacientul a luat cate un purgativ usor (unt de ricina), apoi a intrebuintat o infa.suratoare scurta : un cearceaf indoit, muiat in apa, cu care isi infasura corpul, si sta culcat in pat un ceas, comprese Si, in fine, bai, cand intregi, cand de jumatate, durand un minut. S-a aplicat si mantaua spaniola CU bun succes.
Ordinea aplicarilor a fost urmatoarea : mai intai infasu-raboarea scurta, care alunga gazele, apoi comprese pe partea superioara a corpului si comprese pe abdomen, mai departe mantaua spaniola si. la urma, semi-baia, care intareau intregul organism.
Un alt domn suferea, de asemenea, de respiratie grea. De abia se urca pe scara. N-avea pofta de mancare, avea somn nelinistit, era tot cu frica in san. Medicii se temeau de boala de apa.
Mai de mult meseria lui ii permitea sa faca miscari multe, dar, mii in urma a ajuns functionar intr-o cancelarie, unde era silit sa saza mult pe scaun si aceasta ata 1-a prapadit.
El s-a ndecat cu putine aplicari de apa. Aceasta ii ajuta si acum, indata ce se mai iveste raul.
Ma mir adeseori, cand vad intrebuintandu-se mijloace tari, drastice, ce nu pot sa aiba urmari bune pentru sanatate, caci ele slabesc corpul. Ba, adeseori, se intrebuinteaza otravuri.
Un alt caz de emfizein
Un preot capata aprindere de plamani, apoi enfizem pulmonar si tusea necontenit. Era slab si n-avea pofta de mancare. Medicii ziceau ca plamanii se mai puteau ndeca.
Am prescris urmatoarele aplicari, in 14 zile : 1) zilnic doua turnari de apa pe bust (corpul de sus) ; 2) zilnic umblarea prin apa de doua ori. cel mult 5 minute ; 3) de trei ori pe saptamana un sal ; 4) la fiecare doua zile o baie de sezut, care sa tina un minut ;
Pacientul a baut ceai de fenugrec cu miere, o lingura la fiecare ceas.
Efectul a fost : turnarile de apa au intarit corpul. La inceput tusea a fost rea, dar se elimina multa flegma. Dupa trei zile tusca a slabit si flegma s-a imputinat, iar dupa 10 zile a mai ramas putina flegma. Acest rest s-a inlaturat prin turnari de apa pe piept, spate si genunchi si prin ceai cu miere. Dupa trei saptamani omul era pe deplin sanatos.
