Scaderea fortelor
Un fierar, ca de 40 de ani, ne si mi se ge : Ca de doi ani au inceput sa-mi slabeasca mainile asa incat abia mai pot lucra cu ciocanul. Bratele mi s-au subtiat mai bine de jumatate, incolo as fi sanatos. De o jumatate de an simt ca mi se slabesc si picioarele si ca ma dor, mai ales spre seara. Pofta de mancare am destul de buna, dar nu ca mai inainte. in spate simt cateodata o incordare niare."
Din toate acestea se vedea ca aici nu era in regula circulatia sangelui, care era oprita in spate si prin urmare sangele nu mergea bine in toate partile corpului ,sprc a le hrani si intari.
Acest om a trebuit sa tina bratele, odata pe fiecare zi, intr-o baie cu flori de fan, o jumatate le ceas, timp de 14 zile, apoi, de asemenea in fiecare zi ,sa le tina doua minute in apa rece : de trei ori pe saptamana un sal sau comprese la gat.
In timpul acestei cure bratele se intarira, nele devcnira zibile si circulatia s-a indreptat.
Dupa 14 zile a inceput zilnic sa toarne apa pe corp, de doua ori pe saptamana facea o baie cu flori de fan si de doua ori o baie rece pentru brate.
Omul s-a intarit, putand munci ca in tinerete. in timpul curei a luat intern, in fiecare zi, 20 de picaturi de pelin in apa calda.
Inflamatia (in general)
Cu un chibrit se poate aprinde o casa. Focul se intinde repede si, daca nu sunt mijloace de stins, casa se preface in cenusa cu tot ce este intr-insa.
.Asa e si cu omul. O picatura de otrava, adica o boala neinsemnata, poate invenina tot corpul, daca nu se iau masuri la timp. O mica inflamatiAŠ poate aprinde si strica tot sangele.
Si dupa cum oamenii intrebuinteaza apa cand vor sa stinga un incendiu, tot asa stingeti cu apa orice inflamatie.
Astfel [cand gatul e inflamat, e semn ca s-a ingramadit acolo prea mult sange, iar picioarele sunt reci. De aceea inmoaie o carpa de in in apa, cu putin otet, si infasoara picioarele si sangele va porni, atras, la vale.
Mai pune pe abdomen o carpa tot asa inmuiata ; carpa sa se inmoaie in apa rece, pana ce trec fierbintelile.
Acum trebuie ingrijit gatul. inmoaie o carpa >n apa rece si infasoara gatul ; indata ce se incalzeste carpa, pune-o iarasi in apa rece. Altfel, lasand carpa sa se incalzetasca pca tare, se poate usor repeta inflamatia gatului.
Ai insa grija de a inveli picioarele in niste carpe inmuiate in apa rece, caci\' daca gatul e inflamat, tot sangele se lasa in picioare si trebuie ca sa se puna apa rece pentru a uniformiza caldura in tot corpul. Apoi inveleste pantecele si partea inferioara (sezutul), cu carpe reci. pentru a usura circulatia regulata. Dar trebuie sa lasati carpele acolo pana ce se incalzesc. Si dupa ce s-a extras, in modul acesta din corp o cantitate de caldura, inveliti gatul cu un stergar inmuiat in apa rece, dar \'sa nu lasati stergarul la gat multa vreme, ca -sa nu se incalzeasca ; mai bine sa se inmoaie stergarul inca o data in apa rece.
Aprinderea (inflamatia) de plamani si de stomac
Margareta zace bolnava. Are tuse seaca si olenta, ii ne sa verse si fierbinteala creste. Simte junghiuri in piept. Putea sa capete, dupa cum zicea medicul, aprindere de plamani.
Ce am facut ? A luat branza de vaca si am tot mestecat-o cu zerul ei, pana s-a facut o alifie, pe care am intins-o pe panza si am pus-o pe locul bolnav, infierbantat.
Nimic nu potoleste focul mai bine decat acest mijloc simplu.
Peste zi trebuie sa se reinnoiasca de mai multe ori acest plas-tru. Astfel multi au scapat de aprindere de plamani.
Intern pacientul sa ia cate o lingura de untdelemn inainte si dupa amiaza.
Daca, insa, fierbintelele nu vor trece, atunci sa urmeze aplicari de apa.
Corpul pacientului, de la subsuori la vale, sa se infasoare intr-o patura inmuiata in apa rece (stoarsa) si aceasta sa se repete de doua ori pe zi. Bolnavul sa stea culcat, invelit bine.
Alt mijloc : infasori picioarele pana la glezne in carpe inmuiate in apa rece cu putin otet si, indata ce se incalzesc carpele, sa se inmoaie din nou.
Margareta a intrebuintat numai plastru] de branza si s-a facut sanatoasa in 7 zile.
Tot asa se pot inflama si alte parti ale corpului. -Sa se aplice la toate aceleasi principii generale, aratate mai sus, sr acelasi procedeu : sangele trebuie racorit, pus in miscare si impartit in tot corpul, iar nu lasat sa se ingramadeasca intr-un loc.
Odata am fost chemat la miezul noptii sa impartasesc pe un bolnav. Deabia mai respira. Tusea rau. in piept simtea ca niste taieturi de cutite. Corpul intreg ardea.
In loc sa-l impartasesc cu .sfintele taine, am pus sa-l infasoare in paturi ude si pe locul bolnav i-am aplicat un plastru de branza de vaca. Asa s-a facut G zile si pacientul a scapat de orice primejdie. Orice inflamatie, aprindere de plamani etc, sunt insotite de friguri, de fierbinteli ; prin urmare focul trebuie stins sr fierbintelile potolite.
Daca cineva moare din inflamatie de plamani, ce s-a petrecut in interiorul lui ? Dupa exterior putem judeca si interiorul. N-ati vazut sau n-ati suferit de o inflamatie, bunaoara o buba la mana, la picior sau in alt loc ? Se vede mai intai ca se umfla in locul acela carnea, se inroseste si, dupa o zi doua, se face deasupra un punct alb : atunci se zice ca a copt, iese puroiul si sangele a cazut in putreziciune.
Tot asa se intampla in interior, apar bube care se coc. si se sparg otrand, cu puroiul lor tot sangele. Va puteti inchipui in ce mod lucreaza aceasta otrava asupra sanatatii\' omului. Dupa cum un sarpe, cand musca pe un om, ajunge o singura picatura pentru a otra tot sangele, tot astfel e si cu inflamatia interna. Daca nu se alearga imediat la ajutor, deznodamantul fatal ne numai decat si s-a isprat cu ata omului. Se zice : A murit de otrarea sangelui" ori ,,a murit de cangrena" ; acestea inseamna, in general, inflamatii.
Epilepsia
Pe acesti nenorociti ii intreb doar de cand sufera de aceasta boala, daca presimt ca vor avea un acces si daca facultatile lor mintale sunt inca destul de sanatoase.
Eu suni conns ia si aceasta boala isi are sediul principal in sange. Sange stricat, prea putin sange, sau circulatie neregulata a sangelui. La oamenii tineri, de la ti la 20 ani, aceasta boala se poate ndeca, chiar daca e mostenita de la parinti.
Cand omul c inaintat in varsta, boala invechita si mintea slabita (pana la idiotie), atunci eu nu mai am ce face, ci numai Dumnezeu.
Cand insa c speranta de scapare, eu tind intotdeauna sa ameliorez sangele si sa-i normalizez circulatia.
Ani recomandat pacientilor sa umble mult desculti, vara sa faca o baie rece din cand in cand, numai un minut, iarna baia poate fi caldicica. Apoi, o data pe saptamana, o camasa inmuiata in apa. cu sare.
Pe tineri ii sfatuiesc sa nu umble imbracati prea cald, sa faca miscare multa, gimnastica, sa se spele CU apa rece si sa nu doarma pe puf. Fetele sa se fereasca de corset. Toti sa ete orice bauturi, spirtoase (rachiu, n) sau cafea ele.
Frigurile
Stie oricine ce sunt frigurile. Omul simte niste fiori reci, apoi fierbinteli, dureri de cap, slabiciune generala.
Pacientul sa se culce si. dupa ce se incalzeste, sa se spele cu apa rece pe corp si sa se culce din nou. fara sa se stearga. Sa se spele asa la fiecare doua ceasuri si cand incep naduselile sa mai stea in pat, bine acoperit, jumatate de ceas, apoi sa se spele din nou.
Sa urmeze astfel mai multe zile, insa, rarind spalaturile, si frigurile vor dispare.
Cauzele din care pron frigurile sunt foarte felurite Do ir ori insa frigurile n-au nici o insemnatate si oamenii sunt de cele* mai multe ori insisi de na. De pilda, cand se intampla ca unele persoane sa manance prea mult, apoi se intampla foarte des Ca, dupa mancare Sa aiba o jumatate ele ora, o orra, sau chiar o ora si jumatate, friguri, si in cazul acesta numai decat se descurajeaza si se vaieta ca in toate zilele au friguri, si cate n-au luat, si tot de-geaba ! La friguri, cu toate acestea, nu e nimic grav! Frigurile n cand mananca cineva prea mult, cand mancam mai mult decat n suporta corpul, cand incepe digerarea, mancarea sta in stomac si nu poate fi mistuita, se dezvolta niste gaz si provoaca dilatarea stomacului. Si atunci se intampla intocmai ca baiatului care, la inaugurarea unei biserici, dupa ce mancase din cale afara de mult.
Acestea sunt frigurile care se dezvolta intr-un corp bolnav, si care mai sunt influentate de o cauza externa. De pilda, prin raceala, cand iesim din caldura in frig, sau din frig in caldura. In cazul acesta frigurile sunt o lupta intre natura si boala. Luam, de pilda, frigurile intermitente. Daca dureaza opt zile, patrusprezece sau chiar trei saptamani, e tot una. Aci urmeaza o lupta intre caldura si frig, si cand biruie frigul, atunci tremuri. Dar cand biruie caldura, atunci asuzi. Prin urmare sunt friguri care se schimba in toate zilele, la doua zile, la cinci ori la noua zile, si aceasta in mod atat de precis, incat cineva poate sti chiar ora la care se vor repeta. Si acesta e un semn ca mai exista o boala in trup, care ataca natura si intra in lupta cu ea. Am putea zice ca se lupta doi adversari care sunt egali in putere. Cu cat frigurile intermitente dureaza mai mult, cu atat omul slabeste. Frigurile den din ce in ce mai stapane si natura cedeaza, devenind o jertfa a bolii. Dar sunt friguri cu care nu trebuie sa glumim. Acestea Acestea nu trebuie considerate ca friguri care pron din mancare. In cazul acesta sunt multe materii bolnave in trup. Vreau sa spun ca sunt friguri care n-au nici o importanta, dar sunt friguri foarte periculoase. Sa am de pilda, colica cu holera. La holera este otrava in trup, si ea distruge totul si in scurt timp se stinge si ata. Colica este numai un copilas al holerei, pe cata vreme holera e un urias. Colica este numai o revolutie interna care pricinu-este dureri mici si apare numai atunci cand e provocata de o cauza externa, care influenteaza asupra trupului. Dar si colica poate pune in pericol ata, mai ales, cand cineva are o boala interna si colica tocmai in partea bolnava. insa, in cazul in care colica este numai o lupta intre caldura si frig, fara sa ne infiltreze otrava in trup, atunci n-are nici o importanta.
Sa trecem acum la frigurile nervoase. Acestea sunt de mai mare impotanta. Ele dureaza mai mult timp si influenteaza foarte mult asupra organismului. Daca, insa, se intrebuinteaza mijloace bune si luam masuri la vreme, nu den nici ele periculoase. Daca intarziem, ori nu aplicam adevaratele mijloace, apoi se pot inrautati. Cati n-au cazut prada lor. Nici chinina nu e pentru ele un leac. Chinina nu este un leac, ci numai un mijloc pentru a sili o pace oarecare. Cand natura insasi e destul de tare pentru a elimina boala, atunci e bine. Dar de cate ori se intampla contrariul ? Atunci, de obicei, natura cedeaza frigurilor si de multe ori poate pricinui moartea. Frigurile pot fi inlaturate cu totul, dar materia bolii ramane in trup. De cate ori n-auzim persoane care zis : acum cativa ani am avut friguri nervoase si de atunci am asurzit de o ureche, sau am ochii slabi". Un al treilea iar zice ca a ramas cu o boala de stomac, un al patrulea cu o boala de plamani, si asa mai departe. Care e cauza ? Germenii bolii n-au putut fi inlaturati si de aceea sufera o parte sau alta a trupului. Ce am spus despre holera, spun si despre frigurile nervoase, despre dizenterie si de.spre toate bolile de felul acesta : ca exista in corp germenii bolii. Din afara intra un corp otrator in corp si germenii bolii din trup intra in legatura cu acesta, se aliaza si lupta incepe. De cate ori nu s-au intalnit pe strada doi strengari, s-au inteles, s-au unit unul cu celalalt, si, impreuna, au facut o fapta rea. Asa e si aci. Matetria bolnava din trup si otrava din afara ataca impreuna organismul, il slabesc din ce in ce, si de multe ori acesta cedeaza. Tot asa e si la malarie.
Am auzit de multe ori de aceste friguri, dar nu le-am cunoscut de aproape. In tot cazul sunt pe deplin conns ca, atat la malarie, cat si la celelalte friguri, sunt mai intai materiile bolnave din launtrul trupului, si apoi cauzele externe vatamatoare, care le produc. Sunt anumite tinuturi unde bantuie mai des malaria. De obicei ea bantuie pe acolo unde e atmosfera stricata, si e periodica, de pilda, cand e tare cald si atmosfera e plina de materii ciate. Eu numesc aceste friguri o lupta intre materiile bolnave si natura. Am avut prilejul sa vad de curand cum poate lupta asta ruina organismul.
Venise pe aici un bolnav de malarie, care voia sa se trateze. Trebuia numa sa te uiti numai la fata acestui om si sa zici : Acesta a suferit mult, prea e galben la fata". Trasaturile lui erau cazute, buzele arse. La omul acesta natura a suferit foarte mult. infatisarea lui ne-o spune, Pielea lui era foarte uscata si aspra. Transpiratia a incetat cu totul. Si stomacul sau era bolnav. Se cunostea. Cand alimentele intrau in stomac, se stricau imediat, ori ca stomacul nu le primea de loc. Bineinteles ca si toate sucurile erau stricate. Pana si sangele care este hranitorul naturii. Prin urmare tot omul, toata casa sufletului era o daramatura. Asa dar vedeti ca aceste friguri ataca corpul intreg si daca se intorc adeseori, trebuie neaparat sa ruineze trupul. Dar nu s-ar gasi oare un mijloc de a Ie lecui ? Cum de nu ! Cum poate stomacul sa digere medicamente, daca nu poate digera mancarea \'? Si atunci intreb : Ce fel de medicament e acesta ? Otrava e deja destula in corp, mai mult chiar decat trebuie, si poate ndeca o alta otrava ?". Atunci nu ramane decat sa recurgem la chinina sau la antipirina, dar acestea nu indeparteaza matera bolnava din trup, ci intrerup numai frigurile.
La ce ajuta daca doi baieti se bat unul cu altul si eu intern cu un baston spre a-i desparti ? Ei se despart, dar, indata ce ma indepartez, iar se apuca la bataie, si inca cu mai multa ardoare. Asa e si aci. Pentru friguri nu e nici un mijloc, nu ajuta nimic. Trebuie sa cauti intre toate buruienile mele si nu veti gasi nici una care se va putea intrebuinta cu succes, sunt prea slabe, ori ca stomacul nu le poate suporta. Alt mijloc nu e decat cura mea de apa. Cand pielea e uscata si aspra, si asa de galbena incat poate fi acita, atunci ori nu mai exista transpiratie, ori toate materiile care trebuie eliminate prin sudoare, au ramas inauntru. Aici spun eu : Faceti ca transpiratia sa dena cat mai curand. Spalati-va o data, si atunci transpiratia va reveni incetul cu incetul, caci ea e necesara inainte de toate. Dar care medicament ar putea ser in acest scop? Aici numai apa poate ajuta ! Dar cum trebuie sa procedam ? Iata cum : Trebuie sa incepem cu cantitati mici si sa continuam pana ce, cu incetul, vom putea face uz de cantitati mai mari. Astfel de bolna se pot spala in fiecare zi, o data, de doua ori, de trei ori si chiar de patru. Prin aceasta caldura se risipeste afara si inauntru se racoreste. Pielea dene din ce in ce mai moale si transpiratia reincepe. Dar cam de cate ori trebuie sa se spele un astfel de bolnav ? Asta depinde de aparitia caldurii. Daca bolnavul, dupa ce s-a spalat, se incalzeste, atunci spalaturile se pot repeta mai des ; dar daca se incalzeste mai anevoie, ori nu se incalzeste deloc, atunci trebuie sa fim prevazatori si prudenti. Odata, insa, ere s-a obisnuit bolnavul cu spalaturi, putem intrebuinta si mijloace mai puternice. I se poate recomanda o turnare pe genunchi si chiar il putem stropi pe brate, caci cand extremitatile sunt intarite, incepe si transpiratia si prin aceasta tot corpul se intareste.
Mai tarziu putem trece si la o baie de jumatate ; aceas ta intareste trupul si'1 inoreaza. In cele din urma i se poate aplica si o turnare pe spinare si, la urma de tot, chiar o turnare generala. Dar intotdeauna sa se observe regula : Sa incepi cu putin si de abia progresiv sa ajungi la tratamente mai puternice. Tot asa de prudenti trebuie sa fim si cu mancarea : intotdeauna putin si in portii mici. Numai atunci poate digera stomacul. Toti aceia care au friguri din mancsre, sunt de obicei lacomi, cand au poftit ceva, apoi trebuie sa-si si procure, chiar daca stomacul nu mai poate. Vedeti dar, aas as intelege cu malaria, si asa a? trata frigurile acestea ! Si cred ca numai cu apa putem avea succes. Si sa nu se uite cu totul de buruieni. O nu, si buruienile pot aduce ceva bun in cazul acest! Dar leacul de capetenie, ramane totusi apa !
Acum stim ceva si despre soc. Mai stiti deci ca el poate fi intrebuintat ca ta domestica si de hrana. intocmai ca varza, si ca in timpul iernii e tot atata de necesar ca si in timpul verii. El e bun contra hidropiziei si, in genere, poate a elimina toate materiile apoase din trup. Frunzele pot fi intrebuintate pentru cura de vara si de iarna. Ele sunt foarte bune contra guturaiului si contra altor boli de felul acesta.
In afara de aceasta, pot ser si drept aliment, de pilda, se fac din el galusti de soc, se mai pot face si carnati care, negresit trebuie sa fie amestecati cu faina. Mai bine ar fi daca s-ar putea adauga pelin si jales, acestea i-ar da un gust foarte bun. Se poate face si n de soc. Acum trei ani mi-a spus un domn ca ar bea cu foarte multa placere un n de soc. As fi incercat si eu sa fac, dar n-am avut fructe, le mancasem pe toate. Vedeti, socul se poate intrebuinta la toate cele ! Si ar trebui sa ingrijim de el mai bine si sa-l prasim mai mult. Dar astazi e rusine sa-l culti, toate trebuie facute dupa moda ! La casele cele mai bogate e tot atat de necesar ca si in cele mai sarace, caci mizeria si boala isi gasesc si acolo adapost si se afla si acolo oameni betegi si suferinzi de tot felul.
