in timpurile noastre agitate, se zice despre multi oameni ca sunt bolnavi de nervi, de stomac sau de inima. Daca cine a fost sanatos 20'30 de ani si deodata se simte indispus, indata se zice ca sufera do inima, ba poate ca are un defect de inima, organic, incurabil.
Toate acestea sunt niste pretexte. Toata experienta mea de pana acum ' si am avut cazuri nenumarate ' m-a convins ca toate aceste pretinse defecte de inima sunt inchipuiri. Exceptiile sunt prea rare. Inima este unul dintre organele cele mai sanatoase, dar se intelege ca diferite influente o pot face sa sufere pentru moment. Inima cea sanatoasa poate fi impiedicata in functiunea sa, daca vreun dusman din corp i se pune in cale.
Acest dusman trebuie cautat si inlaturat, ca sa nu mai ramana nici urma de boala de inima.
Un om in rsta cea mai buna a venit sa mi se ga ca sufera de inima, dupa spusa medicilor, ca inima i se intinde. L-am intrebat daca a mai fost bolnav.
Mi-a raspuns ca n-a fost, dar adauga, gandindu-se putin, ca a avut o rana la un picior, sub genunchi. Aceasta imi fu de ajuns. Natura viguroasa a acestui barbat a sapat, asa zicand, ea insasi la locul ranit un canal, prin care se scurgeau sucurile nesanatoase din corp. Problema mea era acum numai de a ajuta natura sa se vindece ea pe sine, prin curatirea canalului, si a face ca toata materia bolnavicioasa sa fie eliminata cat mai degraba si mai radical.
Asupra inimi nu a ;.vut nici o influenta. Bolnavul mai obser ca de cate ori eruptia se iveste mai violent, totdeauna se simte bine de tot imprejurul inimii, iar cand dispare, in parte sau in total, atunci totdeauna urmeaza o teribila bataie de inima. Toate acestea erau in favoarea mea. Omul aplica saptamanal doua infasurari .scurte, o sub-invelitoare, o manta spaniola si o baie de aburi la picioare. Mantaua spaniola influenteaza asupra corpului intreg in mod dizolnt si extractiv, iar infasurarea scurta mai cu sema asupra pan-tecelui. Baia de aburi la picioare tragea in mod eficace in jos materia morbida, ce se mai afla in corp. Dupa aproape trei saptamani corpul a eliminat foarte mult, ba cred ca tot ce a fost nesanatos. Durerea de inima a disparut fara urmari. Deci daca in timpul de mai inainte si dupa vindecarea corpului bolnav n-a existat durere de inima, nu pot oare sa afirm ca o asemenea durere n-a existat niciodata ?
Noaptea, pe la orele 10, am fost chemat la o batrana care nu mai putea vorbi, din cauza ca rasuflarea ii era grea si violenta. Batia inimii era atat de tare, incat se puteau obser miscarile, bataia i se auzea foarte bine la oarecare departare. Bolna simtea in cerul gurii un gust dulce si se temea ca muri de rsare de sange, boala de care murise si mama-sa in acelasi an. Medicul care o trata, declarase ca ar fi mai mult dureri de inima. Mainile si picioarele erau reci si mereu se chinuia sa tuseasca.
Maini si picioare reci, bataie de inima neobisnuit de tere ! Ce Va sa zica asta ? Negresit ca tot sangele s-a tras din departarea lo-
cului sau original (de la extremitati) spre inima, si acum trebuie sa rasufle pe unde. De aici provine baterea si ciocanirea. Ai zut ce spectacol, ce bubuitura si ce jaire se intampla cand, in urma unor ploi mari, se aduna apa intr-un loc si n-are pe unde razbate. Vrea sa-si deschida o cale cu forta.
Teribila bataie de inima a femeii s-a micsorat in cinci minute in mod considerabil prin aceea ca i s-a pus un stergar ud indoit pe pantece, si sangele, care fiind bine tratat, se lasa condus ca un copil, afla indata o scurgere spre acest loc. Dupa zece minute bataia inimii deveni mai linistita. Inima, unde se afla greseala principala, s-a resilit. Bolna, ca aplicatii ulterioare, s-a spalat in prima zi, in pat, de doua ori pe corpul intreg, a doua zi i s-a aplicat mantaua spaniola, in ziua a treia aburi la cap si in ziua a patra aburi la picioare. A continuat exercitiile timp mai indelungat. Pantecele, care se aratase multa vreme cel mai rezistent, a fost principalul facator de rele. In cele din urma, insa apa 1-a racorit si toate s-au indreptat, de asemenea si inima, asa ca, dupa cate stiu eu, aceasta n-a mai suferit.
Un domn, cu o pozitie inalta, suferea de multi ani si numai cu mare osteneala isi putea indeplini functia. O neobisnuita neliniste ii sporea chinurile. O intamplare cat de mica ii cauza batai de inima, iritatie. frica. Oamenii de pe langa dansul trebuia sa fie cu precautie cand aveau sa-i spuna ce. Bucuria si durerea ii pricinuiau totdeauna perturbatii in bataia inimii. Vara si iarna trebuia sa i se faca loc in odaie si sa se aiba necontenit grija ca caldura sa fie totdeauna la gradul hotarat. Se consultara medicii ce mai celebri. Acestia, in consultatiile lor, spuneau ca pacientul, pe langa ca era atacat la plamani, ficat si avea hemoroizi, mai suferea si de un defect organic al inimii, care se termina cu o apoplexie. Domnul acesta a murit. Si i s-a facut autopsia. Si ce s-a constatat? Plamanii, ficatul si inima erau cele mai sanatoase organe, dar numai imprejurul inimii se depusese o masa de slanina, si pe piept, de asemenea o patura de slanina. Domnul acela a murit, in realitate, din lipsa de sange. Sangele i s-a sfarsit consumandu-se, fiindca era absorbit de formatiunea muschilor si a slaninii. Un medic, care era de fata, mi-a marturisit insusi acest fapt, adaugand : In acest caz stiinta s-a pacalit inca odata !"
O fata se gea : Cand merg iute sau ma sperii, sau ma tem de ce, de asemenea cand mi se povesteste o nenorocire, simt totdeauna o presiune mare in partile inimii si inima imi bate atat de
vehement, incat mi-e frica sa nu mor fara veste. Picioarele si mainile mi se racesc si la inima capat o mare fierbinteala. Am durere de inima, dupa cum mi-au spus doi medici. Durere de inima, se poate altce ?"
Ce lucru limpede, clar ca soarele ! Cand un copil sade la usa casei si vine un caine mare, el tipa, sare in sus si fuge inspaimantat in casa, strigand : Mama, mama !" Astfel e si cu inima. Cand se sperie de deosebite intamplari, tresare, palpita mai tare, si sangele fuge de la extremitati spre inima, care palpita atat de tare incat se aude din departare. Fata trebuie sa arunce invelitorile strica-cioase, si sa inceapa sa-si intareasca corpul cu mijloace mai usoare. Fiinta plapanda atunci nu se mai speria de latratura cainilor si de orice suieratura a locomotivelor. Mijloacele excelente de intarire sunt : a sta pe zi, de trei ori, cate un minut in apa rece pana mai sus de pulpe si tot astfel cu bratele. Daca i se parea prea reeo, sa o faca mai calda. Probatum est. Aceste exercitii sa se continue o saptamana. Dupa aceasta bolna sa-si spele tot corpul, chiar in pat, noaptea, de trei ori pe saptamana cu apa rece si sa stea in apa rece pana la brau, o dota pe saptamana cate o jumatate de minut, spalandu-si in acelasi timp bine partea de sus a corpului. Aceste exercitii se vor face si saptamana a doua. In saptamana a treia, si intr-a patra, sa se aplice bolnavei doua dusuri reci de sus si de jos si dupa aceasta sa se incerce a se incalzi, umbland sau lucrand. in sase saptamani fata s-a facut sanatoasa si toate banuielile privitoare la durerea de inima au disparut.
O domnisoara vine si-mi cere ajutor. imi spune Am obtinut catedra de profesoara de muzica si timp de sase ani an; dat lectii de muzica la un institut. Acum am dureri de cap, incat abia pot sa ascult un instrument. Chiar si elopoieiele din altar imi dau impunsaturi violente in cap. Doctorii numesc starea mea durere de inima si de nervi ; de as fi fost sanatoasa, as fi fost primita in manastire, dar asa sunt fara profesie, ba fara paine si sufar zi de zi nespuse dureri trupesti si suf letesti. I-am raspuns : Dumitale nu poti sa-ti dau nici un ajutor. Cauta ajutor aiurea. La intrebarea, cum de tocmai dansa primeste un raspuns asa de aspru, i-am raspuns deslusit : Dumneata ca domnisoara de oras cu studii mai inalte, cu astfel de cunostinte de muzica si limba, tot nu vei face ce vreau eu. De altfel starea dumitale foarte regreila, se poate trata". Hotarandu-se, ea imi declara : Pentru a ma insanatosi, voi face tot ce vei cere de la mine". Si s-a tinut de cunt. Am trimis-o timp de zece zile ' era prin martie ' cu servitoarele afara la camp, acolo avea sa umble desculta. Dupa sase zile ingenuchia in fiecare zi in apa pana la stomac. Cat ii permitea exercitiul si puterea, se ocupa, in loc de miscare, cu lucrul campului. Dupa zece zile s-a intors la un binefacator care ii inlesnise studiile si i-a recomandat si lui cura de apa. isi continua studiile si i-a recomandat si lui cura de apa. isi continua toate exercitiile cu placere si bucurie, ca si lucrul la camp si in casa, care ii devenise foarte placut. in locul arcusului de la violina lua sapa, grebla si furca. Cu cat corpul inceta de a mai fi slab si sec, in acelasi grad dispareau durerile de nervi si de inima, cu toate ale lor. Dupa patru luni au incetat toate suferintele si s-au reintors fragezimea si sanatatea copilariei.
Un student in teologie, venind la mine, ma intreba ce sa faca, caci nu-i mergea bine si doctorii ii spuneau ca, pe langa altele, mai avea si dureri de inima. S-ar fi facut bucuros preot, dar cu astfel de dureri de cap si de inima nu se putea. Tot ce vedea si auzea i se pareau numai naluciri.
Am dat pacientului sfatul sa-si intareasca corpul. Asta nu-i strica, caci avea constructia solida. Dupa putine saptamani isi continua studiile si dupa doi ani se facu preot. Putini dintre colegii sai de cursuri il vor fi intrecand in putere si sanatate. In fiecare dimineata domnisorul nostru se plimba descult in roua diminetii, in fiecare zi se baga in apa pana la mijloc, spalandu-si partea de sus a corpului. In loc de miscare, indeplinea lucrari usoare, daca vreo ploaie ii impiedica dorinta de a merge prin paduri. Pentru a se intari, aplica zilnic dusuri in abundenta ; adeseori cate doua, alter-
v cu semi-bai. Crescandu-i puterile trupesti, durerile de cap si de inima disparura.
Dupa cum fiecare organ se poate imbolnavi si sa devina prea slab pentru misiunea sa, tot astfel exista si boli ale inimii. Mai ales doua infirmitati ale acestui organ trebuie a se lua in seama. La cea dintai, inima poate sa degenereze astfel incat sa nu mai fie in stare a-si indeplini pe deplin, asa cum se cuvine, functiile sale, deoarece dupa o congestie lvulele (clapele) nu se mai imbina exact sau carnea muschilor slabeste.
Oamenii care sufera de astfel de boli ale inimii au, de obicei, friguri, il cunosti pe bolnav dupa fata, are o culoare cam nata, ochii sunt tulburi si stinsi, expresia fizionomiei denota intristare si bolnavul este indispus. Apoi are neincetat presiuni si un fel de neliniste in regiunea inimii, orice bagatela il irita foarte mult si-i cauzeaza teroare, frica, melancolie, dezolare. intr-un cunt, se manifesta toate simptomele posibile ale unui organism deranjat si bolnav. Aceste deranjamente pot fi atat de grave, incat viata este in cel mai mare pericol, multi oameni cazand victime acestor afectiuni. Teroarea e adesea atat de mare, incat inima, chiar fiind linistita este iritata in cel mai inalt grad.
Desi cauza principala a fricii rezida in insasi boala inimii, aceasta teroare influenteaza, la randul ei, asupra agrarii bolii, asa incat, daca cine nu-si simte boala de inima si daca i se povesteste ce care-i cauzeaza bucurie si intristare, boala se poate manifesta in modul cel mai penibil. Astfel de bolnavi au un somn scurt si nelinitsit, ba adesea, pentru un lucru de nimic care i-a iritat, sunt nevoiti a se lipsi cu desarsire de binefacerea somnului. Am cunoscut o persoana care nu trebuia sa citeasca niciodata seara o scrisoare, chiar daca avea continutul cel mai inofensiv, chiar o noutate cat de neinsemnata ii rapea somnul. Aceasta iriilitate este o doda ca la acesti oameni exista o mare slabiciune in sistemul nervos si ca, prin urmare, orice bagatela produce un efect ca electricitatea.
Pofta de mancare ar fi, de obicei, buna, daca n-ar fi teroarea. Daca, insa bolnavul crede ca nu poate sa digere ce, atunci nu mai digera bine. Tot asa este si cu inima. Daca inima e linistita, atunci bolnavul se simte destul de viguros, daca, insa, trebuie sa intreprinda ce si este ingrijat ca ar putea sa-i tame, atunci dispare si, in acelasi timp, si puterea necesara pentru executare. Astfel dar, asemenea pacienti se pot simti foarte sanatosi si bine dispusi intr-un sfert de ora, dar peste un sfert de ceas sunt bolnav; de moarte. Ca de o asemenea infirmitate mai sunt legate si alte afectiuni, este limpede : asa de exemplu respiratia scurta, dificultatea de respiratie si shiar accese astmatice. Dupa cum iritarea e mai tare sau mai slaba, bate si inima mai tare sau mai slab, ba, adesea, chiar, atat de t are, incat se poate vedea la 3'4 pasi cum hainele se ridica si se lasa din cauza bataii inimii.
Daca vreti sa vindecati un om bolnav de inima, trebuie sa aveti in vedere, inainte de toate, ca se afla prea mult sange in inima si in vecinatatea ei, fiindca inima cu bataia ei slaba nu mai poate sa conduca sangele in toate partile corpului. De aceea se poate obser la acete boli o caldura mai mare in regiunea inimii. Catre aceasta caldura mai naleste si sangele, asa incat mai tot sangele se strange langa inima. Ca doda ca parerea mea e justa, voi face a se obser ca astfel de bolnavi au de regula picioarele si mainile reci, in schimb au o caldura mare in regiunea inimii.
Picioarele sunt de obicei slabite, musculatura lor a disparut ap;roape pe jumatate si rareori se poate zari pe ele o na. Acestea constituie pentru mine totdeauna niste semne sigure ca ma aflu in fata rinei boli de inima si aceste semne trebuie sa se aiba in vedere, mai mult ca orice, la vindecare. Trebuie sa cautam a conduce sangele iarasi la picioare si la maini. Daca sangele este distribuit in mod egal in directiile si daca circulatia lui este mentinuta in stare buna, atunci se sprijina si activitatea inimii. Se sileste o pulsatie regulata, si inimii se usureaza in mod considerabil misiunea de a distribui sangele. Respiratia anevoioasa cedeaza, bolnavul capata o dispozitie mai buna, greutatea sau toropeala capului dispare, intr-un cunt, pacientul zice : Ma simt mult mai bine".Inainte vreme, in asemenea cazuri, se lua sange bolnavului, pentru a-l face sa se retraga de la inima. Prin aceasta, insa, bolnavul devenea si mai anemic, si boala se agra tot mai mult. Dupa parerea mea nimeni n-are prea mult sange. Daca insa deturnez sau abat sangele in mod potrivit de la inima, atunci inima se usureaza de pora, fara sa am nevoie sa-i sustrag sange. Cu cat, insa, se ia corpului mai mult sange, cu atat el devine mai slab, si cu atat mai mult sange naleste in inima.
O circulatie regulata a sangelui nici nu poate fi obtinuta prin medicamente, oricare ar fi ele. O asemenea bravura poate s-o faca numai apa. Din nenorocire, insa, se pune prea putina silinta spre a aduce si mentine in stare buna circulatia sangelui in tot corpul cu ajutorul apei Pot asigura ca am avut deja un numar foarte insemnat de bolnavi care sufereau de inima si ca am obtinut totdeauna cele mai bune rezultate.
Din nenorocire, oamenii care au picioarele reci si uscate (slabite), se tem de apa mai mult ca de orice si nu se gandesc la altce decat la urmarile funeste ale curei de apa. Eu, insa, sustin ca tocmai asemenea cazuri se pot vindeca mai bine cu ajutorul apei si repet ca picioarele rec isi slabe sunt un semn dupa care ii cunosc pe cei mai multi suferinzi de inima.
Cel dintai lucru la tratarea bolilor de inima este, cum am zis deja, de a distribui sangele in mod egal in tot corpul. Prin aceasta obtin si antajul ca corpul este hranit in mod egal si ca astfel se fortifica. Daca corpul se fortifica, atunci se fortifica si inima si prin aceasta se dobandeste, pe cat e cu putinta, sanatatea. Adesea dispar toate simptomele pomenite si, in unele cazuri, bolnavul isi recapata pe deplin sanatatea.
O data ce am distribuit sangele in mod egal in corp, pot sa contez ca bolnavul isi redobandi linistea si ca somnul i se resili. Frica si teroarea cedeaza, ceea ce, desigur, contribuie, de asemenea, la vindecare. Formarea sangelui se amelioreaza, fiindca organismul intreg redevine activ. De obicei nu lipseste pofta de mancare, un semn ca nici un deranjament nu mai exista in digestie.
Toate aplicarile, trebuie deci, sa fie indreptate in acest sens, ca sa se sileasca o circulatie regulata a sangelui, care sa fie mentinuta. Dar la inceput trebuie sa se procedeze domol si, numai cand puterile corporale au crescut, aplicarile vor fi efectuate cu energie.
Pentru a regla circulatia sangelui si a o mentine in stare buna, urmatoarele aplicari sunt cele mai potrivite : turnarile pe genunchi, turnarile pe pulpe si spalaturile superioare. Stropirea genunchilor sau (si) umblarea in apa conduce sangele la picioare. Spalaturile superioare aduc o activitate generala mai mare in partea de sus a corpului, dezvolta mai multa lumina si o transpiratie mai puternica. Stropirea genunchilor are ca efect intarirea corpului si abaterea sangelui. Apoi e buna afundarea bratelor timp de 2'3 minute in apa, care le fortifica si ie incalzeste mai mult si conduce sangele in ele. Daca au dat un rezultat favorabil in acest timp, treci la umblarea in apa cu turnari dorsale si spalaturi superioare, cu care, de asemenea, se poate continua 10'12 zile. Apoi vin pentru cate zile semi-bai cu stropiri dorsale, apoi turnari pe pulpe si turnari totale. Stropirea pulpelor abate sangele si contribuie la fortificare. Stropirea totala fortifica tot corpul. Dar unde e cu putinta a se face dusuri fulgeratoare si daca este si un baias bun, se poate aplica, chiar in partea a doua a curei, o slaba stropire fulguranta. La bolnavii de inima, insa, trebuie a se incepe cu stropirea fulguranta la picioare, pana ce picioarele se inrosesc, pana la genunchi, si mai tarziu pana la pulpe. De la picioare, stropirea trece la brate si dupa aceea, bolnavul face stropirea fulguranta pe restul corpului.
Ca la astfel de bolnavi umblarea descult contribuie mai mult ca orice la conducerea sangelui in picioare si la otelirea si fortificarea generala a corpului, e lesne de inteles. Tocmai acesti bolnavi umbla cu mare predilectie desculti, fiindca simt ca prin aceasta li se usureaza corpul si inima se linisteste.
Dupa mine umblarea descult este cel dintai si cel mai sigur mijloc de a vindeca pe acesti bolnavi. Stropirea superioara n-o aplic cu. mare placere bolnavilor de inima, fiindca incovoierea este cam penibila pentru astfel de bolnavi, fiindca le e groapa de pozitia asta incovoiata Si apoi bolnavii sunt mai simtitori la aceasta aplicare decat la oricare alta si, daca n-au corpul otelit cum trebuie, atunci s-ar putea ivi niste consecinte tamatoare.In afara de afectiunile de inima grave, despre care am vorbit pana aici, mai exista si alte afectiuni numite tot boii de inima, insa care se deosebesc foarte mult de cele descrise mai sus. La aceste boli inima este cu desarsire sanatoasa, atat lvulele cat si musculatura suni fara nici un defect. Si totusi pacientii sufera de o palpitatie care ajunge uneori ia cel mai inalt grad si pot reduce pe bietul om la absoluta inactivitate sau incapacitate.
Boala de inima poate fi tratata cu succes si intern. Dar toate remediile sa fie numai intaritoare, parte pentru stomame, pentru a se obtine o digestie buna, parte pentru abdomen, ca si pentru ri-
nichi, pentru ca acolo unde ma iexista slabiciune sa se vina in tor cu aceste remedii. Coaja de stejar ramane totdeauna un remediu fortificau!., si daca se intrebuinteaza coaja de stejar cu pelin, se obtine un remediu intaritor si, in acelasi timp, e un remediu pentru stomac. Dar nu cum sa se ia prea mult, fiindca organismul poate suporta doar portii mici. Mai bine sa se ia dimineata, la pranz si seara o lingura sau doua, decat o ceasca dintr-odata. Inundatiile nu fac rodnic "pamantul si ceai mult dintr-odata cauzeaza inundatii. Dupa cum coaja de stejar are un efect fortifiant asupra organismului, tot astfel au si radacinile de anghelica. Se poate intrebuinta si si salvia (jales), boabe de ienupar si coaja de stejar, care au, de asemenea, un efect fortifiant asupra selor interioare. Si daca se iau de trei ori pe zi cate trei grauncioare de tamaie, mari cat bobul de linte, e, de asemenea, foarte bine pentru intestine.
