Catarul (Guturaiul) basicii (udului)
Un domn imi zice : Sufar de trei ani de catar de basica si aceasta din cauza ocupatiei mele sedentare si mai ales pentru ca mi-am retinut prea mult timp udul. La inceput am mai putiit. munci doua luni, desi simteam dureri mari, pana ce intr-o zi am cazut la pat de slabiciune si de dureri. Am zacut patru luni si am slabit atat de mult, incat ajunsesem ca un schelet. Medicul mi-a prescris o apa minerala, din care am baut peste o suta de sticle, si bai calde ; pe langa aceasta am inceput sa ma simt rau si la stomac, si la piept.
Dupa patru luni facandu-se primavara, incepu sa-mi fie mai bine. Peste vara mi-a fost rau, desi simteam dureri cateodata si urina era adeseori tulbure. Iarna, insa, imi aduse iarasi o multime de dureri. De-abia in primavara si in vara urmatoare ma mai intremai. Dar in iarna anului 1887 durerile incepura a creste din nou in fiecare zi ; urina curgea tot mai putina, era tulbure si am fost silit sa zac trei saptamani. Puterile corpului scadeau tot mai mult. incat se credea ca eram ofticos. Abdomenul era totdeauna rece si nu se putea incalzi, eu toate flanelele si ciorapii de lana ce purtam. Medicul zicea ca sa stau numai ia caldura imi presena ape minerale, din care am baut laO de sticle. Multi ma sfatuiau ca la primavara sa plec la bai".
Pacientul era foarte slab. prapadit, dar nu tusea. I-am dai speranta ca se va face bine. Dupa trei zile a inceput sa arate mai bine la Fata ; din zi in zi durerile scadeau : urina era mai abundenta si mai limpede, iar dupa o luna omul zise: ..Acum ma simt iarasi un om sanatos si sel ca odinioara, -' aceasta a facut-o apa !"
.Succesul a fost extraordinar de favorabil. Un medic, care se ocupa numai cu afectiuni de basica; a declarat ca acel domn era cu totul resilit si a ramas uimit de aceasta vindecare:
Aplicarile au fost : la inceput, de cateva ori, aburi de abdomen, cu bai de apa cu flori de fan : apoi, timp de Irei saptan umblare in apa si udari m partea de suse a corpului, inainte si dupa amiaza; mai tarziu bai de sezut si udari superioare, in fiecare zi alternativ.
Afectiuni nerv oase la basica
Un dascal imi zice : Medicii califica boala mea o iritatie nervoasa a basicii si a abdomenului". Ca de la ani simt greutati la urinat, cand mai mult, cand mai putin. Cu inceperea acestei primari, durerile au renit, intr-un grad foarte mare. Adeseori am fost silit ca i:itr-o noapte sa urinez de 20 de ori. cu mare greul in urina s-au gasit multe cristale de sare. mai tarziu si mucozi Totodata am suferii de constlpatie ; adeseori, mai ales noa] tremuram simteam frig ; cateodata imi tresareau picioarele in mod nervos. Insomnia si lipsa de apetit m-au slabit de tot".
Aplicarile au fost urmatoarele :
1) Spalaturi intregi m fiecare noapte ;
2) Intr-o zi o infasuratoare scurta; intr-alfa, imbracarea unei camasi inmuiate in apa calda cu sare ;
3) Zilnic o ceasca de ceai de musetel, cu 20 de boabe de ienupar pisate ; asa trei saptamani.
In scurt timp acientul incepu sa aiba si apetit iar, simptoroeie bolii disparura una dupa alta. Mai ramase insa o oboseala si durere la picioare. Am mai prescris deci :
1. Dimineata, o udare a corpului superior ;
2. Dupa amiaza, o udare a genunchilor ; ;
3. Cale o semibaie. : La scurt timp a disparut orice rest de boala.
Piatra in basica
Un domn tanar se imbolnavi. incepu sa simta dureri violente la rinichi si nu mai putea sa urineze. Medicii chemati declarara ca era o piatra in basica si ca putea fi inlaturata numai prin operatie. Pacientul nu voia sa stie de asa ceva, fiindu-i frica.
Tanarul fu vizitat de un cunoscut, care dorea sa-l vada. El se se de ce suferea si i se dadu sfatul urmator : dimineata, la amiaza si seara o baie calda de sezut cu paie de ovaz sau cu coada calului ; inaintea fiecarei bai sa bea o ceasca de ceai din aceasta ta. Dupa 36 de ceasuri a iesit, cu urina, o piatra aproape ca o aluna ; totodata au inceaat orice dureir si omul afost sanatos.
Un tata. spunea : Fiul meu sufera de dureri mari de basica ; mai multi doctori spun ca baiatul are o piatra mare in basica, care se poate scoate numai printr-o operatie grea si primejdioasa". Baiatul lua zilnic : 1) De trei ori pe zi cate o mica ceasca de ceai de boabe de ienupar si coada calului ; 2) Partile dureroase fura acoperite cu un cearceaf indoit in patru si inmuiat intr-o fiertura de coada calului si apoi inlit cu o patura de lana.
Coada calului s-a pus mai mult vreme, in fiecare zi, pe partea dureroasa. Dupa 14 zile piatra se farama in bucati si iesi cu udul, ca nsipul. Baiatul deni sel, nu mai avu dureri si multumi lui Dumnezeu ca a scapat.
Un om de 40 de ani spunea : Sufar de multi ani ele piatra, m-am cautat la doctori si cu leacuri babesti si chiar daca n-am simtit ceva mai bine, n-am putut sa ma vindec. Adeseori nu sunt in stare sa lucrez. Acum mi-e mai rau ca niciodata ; cand trebuie sa ies de ud, ma opintesc de imi vine sa zbier, si tot nu merge".» Acest bolnav primi : 1) Timp de zece zile cate o baie calda de 28'30 grade, facuta din apa fiarta cu paie de ovaz. Baia tinea jumatate do ora. Dupa baie jumatatea de sus a corpului o spala cu apa rece ; 2) In fiecare zi bolnavul lua trei cesti de ceai de ienupar, de macies si de coada calului. A treia zi iesi mult nisip care se inmulti din zi in zi, si, in zece zile, toate durerile disparura. Bolnavul mai facu in fiecare saptamana o baie si lua, odata la 2'3 zile, o ceasca de ceai.
Varsatul (Variola)
Aceste bube, fie albe, fie negre, sunt ninoase. Tratamentul ramane acelasi pentru toate cazurile. Se zice de obicei ca, daca varsatul nu se iste pe corp, pacientul trebuie sa moara. De aceea trebuie sa se faca totul spre a scoate bubele din interior in afara si a scapa corpul de otravire.
Sase persoane, care s-au imbolnavit de varsat alb, au .fost vindecate de mine spalandu-se la inceput, la fiecare ceas, cat caldurile corpului erau mari ; mai tarziu s-au spalat la doua ceasuri, apoi de 2'3 ori pe zi.
In ziua a saptea cei sase bolnavi erau cu totul sanatosi. Au mancat foarte putin, ceea ce e bine, au baut destul, caci nu strica, dar numai cate putin odata.
.Si eu m-am mirat adeseori, cum numai prin simple spalaturi varsatul s-a ivit totdeauna la suprafata pielii, ca niste broscute deasupra apei. Sa se spele oricine fara frica. Cu cat facem aceasta mai curand si mai regulat, cu atat mai iute se dezvolta basicu-tele si se elimina materia ninoasa.
Inca un lucru : sa se dea bolnavilor si aer curat, care contribuie mult ia vindecare.
Spalarea sa se faca asa de iute, incat sa nu treaca un minut la o spalaturu. In modul acesta se poate vindeca si pojarul la copii, si varsatul la adulti.
Patru persoane sufereau de varsat. In loc de spalaturi, ele au imbracat o camasa uda de cate 2'3 ori pe zi. Dupa un ceas camasa se dezbraca si se imbraca din nou numai cand filrbintelile erau mari. in zilele din urma aceasta se facea numai o data sau de doua ori.
Dupa opt zile cura era terminata si n-a mai ramas nici o urma din acele bube groaznice, care adeseori pocesc obrazul pentru toata viata.
Stefan nu mai poate umbla, se simtea ca zdrobit de oboseala. Arata foarte rau la fata. Aa dureri de cap si greata, si simtea o mare greutate in piept.
Vine doctorul si declara ca sunt simptome sigure de varsat, dar ca mai trebuie trei zile pentru dezvoltarea lor. O curatenie nu strica, dar altceva nu se poate face.
Stefan insa nu s-a multumit cu cele spuse de doctor si fiindca auzise de apa, puse sa i se aduca in odaie o putina cu apa si o aseza langa pat. Intra in apa la fiecare ceas si se spala bine cu un prosop aspru. intr-un minut lucrarea era gata. Timp de !t} ceasuri pacientul s-a spalat de optsprezece ori.
Pana sa mai vie doctorali Stefan era sanatos.
In acest timp el nu mancase nimic si bause numai apa curata.
Tocmai inii spune un amic ca, ascultand sfatul meu, in cateva zile a vinci v tot in acest chip 4'a persoane, caro deodata au A«fost apucate de friguri si care se asteptau sa aiba varsat.
Daca in vreo localitate bantuie varsatul,, pojarul ct. ; si daca se arata simptome, sa se inceapa cat mai curand cu aplicarile.
Niciodata nu trebuie sa se lase timp ca sa se intinda raul, tre slabeste fortele. Focul trebuie stins indata, repede.
tndata ce vin copil sau un adult are dureri de cap. tuse, respiratie grea si se simte slab, atunci e semn ca a ni\', timpul spa-
a- iior sau al aplicarilor. A si i nu strica in nici un caz.
Mai repet aici urmatoarele reetuii :
Spalaturile sa fie cat mat scurte (nici un minut) si sa se intinda peste tot corpul pacientului.
Acoperirea (cu plapuma etc.) dupa aplicare sa se faca cu grija, dar aerul sa se schimbe ia casa, numai curentul sa nu-l izbeasca pe pacient in fat i
.S^1 se repete spalarea indata ce cresl » Aiura corpului si pacientul incepe sa arda.
Pacientul sa nu manance nimic, daca se poate. A manca silit, e rau. Sunt de recomandat numai bauturi racoritoare.
Mai ales la tara se fac multe prostii in privinta aceasta, din ignoranta, si de aceea copin mor. Toti vin si-l indeamna pe bolnav sa manance, crezand ca-i face bine ; ni realitate, insa, i! pot
ri fara stirea lor. al! unii aduc bolnavului prajituri, dulceturi, ce sunt adevarate otravuri.
Cand vine pofta de mancare si pacientul cere carne, sau supa, atunci sa i se dea putin, fara multa sare sau piper ; numai bucate usor de mistuit.
In multe locuri a inceput sa se intrebuinteze apa ca remediu contra epidemiei varsatului. Unii, insa, intrebuinteaza ana prea brusc sau prea mult. ceea ce nu e bine. Totdeauna lin si putin. Dupa multele mele experiente de pana acum nu ma sfiesc a sustine ca. mai toti bolnavii de varsat, se pot vindeca cu apa, in afara numai de cazul daca sunt prea slabi sau sufera de o al i boala mai grava in acelasi timp.
De ar intelege lumea odata cata putere vindecatoare are apa curata !
Vindecarea varsatului prin apa mai are avantajul ca ninul sau otrava bubelor nu patrunde niciodata adanc in carne si deci bubele nu lasa in urma lor urme urate, ce desureaza fata pentru totdeauna.
Spalaturile prescrise mai sus pot fi inlocuite prin mantaua spaniola, ce se pune de doua si de trei ori pe zi cand fierbintelile sunt mari, timp de un ceas sau un ceas si jumatate.
Dupa orice aplicare mantaua trebuie bine spalata, caci totdeauna contine o multime de materii otravitoare.
Varsaturi de sange
Cand cineva scuipa sange. intrebarea este daca sangele vine din stomac sau din plamani. El vine din plamani, cand il scuipam, tusind si cand sangele este rosu deschis si spumos ; vine din sto-mac -cand ii dam afara prin varsaturi si cand sangele are o culoare\'deschisa, ca drojdia de cafea, si e inchegat.
Varsarea de sange e ingrozitoare si reclama precautiune, caci poate aa urmarile cele mai rele.
Cand sangele vine din stomac, trebuie sa se fi stricat vreo na* si nu stim cand vor reni iarasi varsaturile. Neglijarea poatoa sa aiba ca urmare lipsa de sange sau o boala grava. De i :ee \'. trebuie vindecat indata locul vatamat.
Varsarea sangelui din plamani este si mai primejdioasa. De aceea raul sa fie combatut Cat mai repede.In ambele cazuri de varsare de sange sa se dea imediat ceai de coada calului.
Cand sangele curge din nas, sa tragem de mai multe ori pe nas-din ceaiul acesta. Cand vine din gura, sa bem din acest ceai cateva linguri, tot la 10'15 minute.
Arest ceai opreste sangele. Sa se bea, insa, din ceai catva timp si dupa oprirea sangelui.I sangele curge mai des, trebuie sa se gaseasca cauzele. Ori ca plamanii sunt bolnavi, atacati, ori ca sangele se ingrama-deste prea mult spre cap, sau ca provine din stomac.
Cand varsarea de sange vine pentru ca s-a rupt o artera, atunci rareori se mai poate gasi ajutor si individul moare in cateva momente.
Multor oameni le curge adeseori sange din nas si nu le pasa, crezand ca le face bine. ii usureaza. Cu toate acestea nu e bine, caci mai curand sau mai tarziu, va ni o boala grea, daca jiu se vor lua masuri.
In tot cazul va trebui sa urmeze o lipsa de sange sau sange slab, si de aci starile cunoscute de frica, sperieturi, neliniste, etc.
Multi recomanda ca mijloace bune pentru oprirea sangelui : a-l speria pe pacient, fara stirea lui ; a-i turna apa in ceafa fara ste ; a-l pune sa tina capul si mainile in sus, etc.
Eu sunt cu desavarsire contra acestor manopere, ce pot aa tocmai un efect contrar. Cred ca trebuie sa reglam circulatia\' sangelui, care s-a deranjat, sa conducem sangele de la cap spre abdomen si spre picioare.
Acesta se obtine in modul urmator : la inceput p baie calda de picioare cu cenusa si sare, 15 minute, de 2'3 ori pe saptamana, si 2-'3 AZnfasurari scurte (comprese).
Daca cazul e mai grav, sa se faca turnari de apa pe corp si semi-bai, spaland corpul de sus, cate o aplicare pe saptamana.
Sunt curgeri de sange din nas, ce pot. aa ca urmare chiar moartea. O fata de 15 ani, care era in timpul dezvoltarii, a »murit in doua ceasuri, in care timp i-a curs sangele din nas ca dintr-un tub.
Mi s-a intamplat si mie un caz, cand o fata de 16 ani a pierdut din nas o multime de sange m timp de o ora si jumatate. Denise palida la fata si ii nea sa doarma, poate pentru totdeauna. Am fost chemat in graba, noaptea la doua ceasuri, ea sa o impartasesc cu sfintele taine. Se intrebuinteaza tot felul de mijloace de casa. Medic nu era la dispozitie.
Imediat am pus sa se toarne o jumatate de donita de apa pe capul fetei si o jumatate pe spinare. Sangele a incetat pe moment de a mai curge. Fata a zacut mai multe ceasuri ca lesinata de slabiciune, indata ce s-a facut mai bine, a inceput din nou sa-i curga sangele. S-a turnat iarasi apa cu rezultate bune. Pentru intarire, pacienta, care n-aa nici apetit, nici sete, a bau; tot la cate oItate de ceas 2'3 linguri de lapte. Dupa doua zile a putut lua o supa buna si. din cand in cand, peste zi, lapte in portiuni miei, incat corpul, prea slabit, a inceput sa se intremi
Turnarea de apa pe corpul de sus a urmai regulat in fiecare zi. Sangele nu mai curgea din nas si apetitul a crescut. In 4'6 saptamani, pacienta era destul de bine, dar mai simtise slabiciuneInca o jumatate de an, desi arata bine la fata. Aici curgerea sangelui a pronit, de asemenea din starea de dezvoltare, in care se gasea fata.
Se intampla foarte adesea ca la copii maricei, sanatosi, le curge din cand in cand sange din nas. De obicei nu prea se da semne prestitoare ca cu timpul se vor ivi insemnate tulburari ale sangelui si hemoragii. Astfel cei mai multi clorotici (oameni palizi la fata) ne pot asigura ca Intr-o vreme le-a curs mult sange din nas.
Din cauza desei curgeri de sange din nas copin pierd sangele cel mai bun si multe substante care sersc la formarea sangelui. Hemoragia nazala, deci nu numai ca nu este; inofensiva, dar este adesea chiar foarte vatamatoare pentru viilor, caci drumul pe care sangele a apucat odata, il tine mereu, si indata ce exista o cantitate maricica de sange, razbate, de obicei, clin nou, tot in acelasi loc.
Dar oragnismul nu prepara sange mai mult decat ii trebuie si daca sangele iese pe undeva, atunci abundenta de sange scade in alt loc.
Copin carora le curge mult sange din nas sunt de obicei de constitutie delicata, au niste vase extraordinar de delicate. Daca sangele infierbanta, ceea ce se poate intampla prin multa alergatura, prin aplecare, strigate, manie sau bucurie, apoi isi gaseste in curand un drum de ie-
Ar putea cineva sa intrebe : de ce sangele gaseste iesire tocmai prin nas ? Cauzele sunt urmatoarele : membranele mucoase ale nasului sunt extaordinar de subtiri si bogate in sange, apoi pe nas se respira mult aer curat si, unde intra aer, acolo navaleste sangele. De aceea nasul nici nu poate sa inghete asa lesne ; urechile sunt mult mai expuse. Dar nasul mai are si alte misiuni : unul prizeaza prea mult ac, altul isi sufla nasul prea mult. pe langa asta nasul e totdeauna expus schimbarilor de temj)eratura si prin respiratie patrunde in nas mult praf si gunoi. Si apoi mai este si imprejurarea ca multor copii le place sa-si tie degetele in nas si, astfel, multe cauze pot conlucra, pentru ca sangele sa fie mai mult condus in nas decat in celelalte organe. Prin arc vasele sanguine se pot largi foarte mult, mai ales cand cineva e cam slab. Un copil robust nu va fi atins usor de hemoragie nazala, doar daca sangele provine din na gatului.
Daca sangerarea din nas se intampla mai des, atunci si presiunea este mai puternica, iar vasele si cieal izarile devin tot mai slabe.
Descompunerea sangelui
Intr-o calatorie am vizitat pe un preot. Pe drum am auzit, din intamplare, ca era aproape de moarte. Am intrat la el. Preotul sedea in fotoliu si imi posti urmatoarele :
Am pe corp 25 de fistule si rani. aici in obraz 5 plasturi. Mai am 20 pe corp. Se isc foarte repede niste bubulite cu un lichid de culoare inchisa. Daca pun un plasture, tine o zi ; dupa ce-l iau, ramane ceva carne stricata atarnata. Sufar de luni de zile si nu e chip de vindecare. Dar o greata in gat ma supara si mai mult decat bubele de pe corp. Daca stii sa-mi dai un sfat bun, atunci nu e timp de pierdut, te rog".
L-am sfatuit sa bea zilnic, din doua in doua ceasuri, 4'6 Ungari de ceai de pelin si cuisoare, ca sa-i treaca greata din gat, apoi l-am parasit spre a ne redea in cealalta lume.
Dupa 5 zile ni un om de la preotul acela, dar nu cu stea ca a murit, ci cu stirea imbucuratoare ca greata i-a disparut din gat. si ca pacientul a inceput sa simta pofta de mancare. Primul sfat a fost de minune, acum sa-i dai al doilea.
Am spus omului ca preotul sa-si spele corpul intreg cu apa proaspata, timp de 14 zile, si fiecare spalatura sa fie cat mai scurta.
Dupa catva timp mi se aduse stea ca preotul mergea spre mai bine.
Am trimis vorba ca, timp de cateva saptamani, preotul sa aplice mantaua spaniola intr-o zi, iar in alta o spalatura generala.
Dupa 14 zile preotul sluji iarasi liturghia in biserica. A mai urmat cate o baie de buruieni de 20 grade R., odala pe saptamana, cu flori de fan. In fine, spalaturi reci si spalarea corpului de sus, intr-o zi o aplicare si, a doua zi. alta.
Preotul s-a facut sanatos si a mai trait 24 de ani.
Un om vine si posteste : Sunt bolnav de 2 ani si jumatate si nimeni nu ma poate ajuta. Acum doi ani mi s-au umflat tare amandoua picioarele si s-au invinetit pana la genunchi. in fiecare picior s-au facut doua gauri, din care curge sange si puroi. Dupa ce picioarele s-au mai indreptat, mi s-a umflai bratul drept, s-a invinetit, aratandu-se si pe el gauri. Acum ma simt mai bine la brat, insa am o umflatura si dureri in spate. Adeseori simt dureri in corp. Dar nenorocirea e si mai mare : se zice ca adeseori am vorbit aiurea. Mi-a nit chiar sa-mi iau viata".
Acestui om i-am prescris : sa fierbi paie de ovaz, sa inmoi un sac mare in acea apa si sa intri in sac pana la subsuori. Apoi sa te culci, sa le acoperi bine si sa stai asa doua ceasuri. Pe urma poti sa-ti cauti de afaceri. A doua zi poti sa inmoi o camasa croasa in apa calda, tot cu paie de ovaz, sa o slorci si sa o imbraci, apoi te culci si te acoperi bine. A treia zi aplici o infasuratoare scurta, inmuiata in apa calda cu paie c!e ovaz, timp de un ceas si jumatate. Asa sa urmezi 14 zile.
Dupa 14 zile toate bubele au disparu;, un picior s-a vindecat, al doilea mai aa o bubulita mica sau, mai bine zis, o fistula. Pofta de mancare a renit si omul trebuia sa urmeze lot asa la 3-a zi cu aplicarile prescrise. Dupa trei saptamani omul a fost pe deplin sanatos.
