Precum apa din conducte cauta, pe unde poate, sa-si faca vreo iesire si, cand razbate pe undeva, apoi curge afara in torente, tot asa este si cu sangele care e pironit in ne ; alearga prin tot corpul, pleaca si se intoarce la inima si cauta adeseori in unele locuri, cu de-a sila, un drum, si vai de acel organism omenesc, daca reuseste ! De nu strabate, atunci se isc adeseori inflamatii, in vreme ce, prin ingramadirea sangelui, se nasc calduri mari. E destul sa mai vina un prilej din afara, si focul izbucneste.
La copii le curge adeseori sange din nas. Sangele tanar si puternic mai face sa plesneasca cate o vinisoara. Precum sangele s-a strans la nas, asa se poale strange si in alte parti ale corpului, fara a gasi vreun drum de iesire. Adeseori, se intampla ca amigda-lele, si cele din jurul lor, in gatlej, sa se umple cu o gramada de sange, ceea ce are drept urmare o inflamatie mai mica sau mii mare.
Semnele acestei boli se arata, la inceput, cu frig ; schimban-du-se cu caldura mare si uscata, ingreunarea capului, chiar dureri de cap, o slabire de puteri, limba tare incarcata si greutate la inghitit. In gatlej si in cerul gurii se formeaza o inflamatie rosie aprinsa si umflaturi.
.Strabunii nostri, in asemenea cazuri, lasau in graba sange la brat sau la picioare, si cautau, prin diferite gargare, sa inlature inflamatia. Dupa convingerea mea, lucrul cel mai important si mai necesar e sa se readuca sangele in corp. Si acest lucru se poate face in trei moduri : prin infasurari, dusuri si spalaturi.
O fetita de 7 ani capata aceasta boala. indata ce semnele acestea au fost complete, am pus sa inmoaie in apa copila imbracata in camasuta si apoi, in graba, s-o infasoare intr-o patura de lana. Copila in scurta vreme se infierbanta si, cand caldura se sui intr-un mod simtitor, repetai din nou acest fel de imbaiere. La prima inmuiere caldura slabise intr-un mo dsimtitor, la a doua era aproape potolita. Dupa ce caldura scazu, copila fu numai spalata si i:easta cand ii neau caldurile. O zi si jumatate pana la doua zile se urma astfel, si umflatura fu inlaturata, iar copila deni .. sanatoasa.
Daca mai vrei sa dai ceva intern, apoi, dupa parerea mea, pentru potolirea caldurii sau pentru dizolvarea mucositatilor, e bun un ceai de fenugrec. De asemenea e bun si ceaiul de coada calului, musetel cu patlagina, sau de jales cu putin pelin.
Daca inflamatia nu este asa de mare, sfatuiesc a se pune copilul intr-o putina si a se turna cu o stropitoare apa peste el, dar sa aiba camasuta pe corp. Tasnitura rece de apa este ca o tulumba asupra unei case aprinse, ia multa caldura si, daca copilul e repede impachetat, de obicei din primul moment, orice pericol e inlaturat. Daca Se repeta aceasta metoda de 2 sau 3 ori, atunci esti si mai sigur ca aceasta boala in curand va fi cu totul vindecata. Nu stiu nici un caz in care vreun copil, in urma acestui tratament, sa ii murit. De ce ? Pentru ca sangele a fost in graba inapoiat la locul lui si copilul este din nou sanatos, cum fusese inainte de a se inflama.
Vindecarea reuseste si prin cufundarea in apa ; aceasta se recomanda atunci cand oamenii nu se pot decide sa toarne apa asupra copilului. Copilul bolnav se cufunda in apa, timp de una pana la doua secunde, pana la gat, si apoi in graba dus in patul cald. Acest lucru se repeta de cate ori survine caldura. Dupa fiecare cu-
fundare caldura scade si chiar a doua zi boala trece. Pe din laun-tru se pot da doctoriile aratate mai sus.
Precum dintr-o mica indispozitie poate ni o boala, se poate ea din asemenea inflamatii in gatlej, in gat si la urma in nodul gatlejului, sa se formeze umflaturi, care pun in pericol viata copiilor. Aceasta boala se numeste difterie, usoara sau grava, buna sau rea, dupa felul cum se manifesta. De se formeaza asemenea umflaturi, apoi si moartea poate surni repede.
Semnele acestei boli sunt : capul greoi, vinele capului intepenite, lipsa de respiratie si accese de sufocatie.
Din ce in ce umflaturile cresc, afluenta sangelui scade, si sfarsitul acestui cantec, in acest caz, c moartea prin otravirea sangelui. Daca te uiti la un asemenea copil. in gatlej, observi in cerul guriei, si pe amigdale mici umflaturi, care au pe deasupra cate un depozit galben, murdar. Frigurile nu mai sunt asa de mari, copilul se ge ca nu poate inghiti si e slabit peste masura. Dupa cateva ceasuri umflaturile cresc si trec spre nas, din care incepe sa curga o mueozitate rde-galbena. avand un miros greu. limba e foarte incarcata, inghititul devine din ce in ce mai greu, hranirca aproape cu neputinta. De se intinde umflatura si spre beregata, incepe lipsa cea mare de respiratie, culoarea obrazului devine albastruie, vinele gatului se umfla si, ciaca nu se da ajutor in graba, apoi in scurt timp survine moartea.
La vindecare trebuie sa se lucreze repede, atat pe din afara, cat si pe dinauntru. Daca umflaturile s-au format si incep a deni rele, atunci trebuie sa se procedeze ca la otravirea sangelui. Se infasoara gatul cu o compresa inmuiata in apa mestecata cu otet si cat se poate suporta de calda. Compresa trebuie, dupa 20 -25 minute, schimbata si inmuiata din nou ; sa se urmeze asa 2 3 ceasuri, atata timp cat va fi nevoie. Culoarea vanata trebuie sa dispara, bolnavul trebuie sa respire mai usor si caldura trebuie sa scada. Daca micul pacient se simte mai bine dupa vreo 3- -4 ceasuri, se scoate fasa si se poate cufunda copilul in apa rece. Cufundarea in apa poate sa fie trebuincioasa de doua sau de trei cri pe zi. dupa cum caldura coboara sau se ridica. Daca survin accese de sufocatie (inecaciuni) asa ca pare ca moartea e aproape, atunci dusul e leacul cel mai sigur.
Un copil capata difteria beregatei, a gatlejului si a nasului, cu accese de inecaciune. Pe cand se turna cu o stropitoare plina CU apa, peste copil, se auzi, sub influienta unui asemenea acces, o tuse repede, si aparu flegma. Imediat copilul se simti mai bine. Timp de 2-3 zile i s-a turnat de vreo 8 ori si s-a facut bine
Daca difteria nu este asa de intinsa si nu-i usa de rea, atunci se poate usor vindeca, indata ce cufunzi copilul. imbracat in camasa, in apa si apoi il inlesti cu bagare de seama intr-o patura de lana. Sa se repete ori de cate ori va fi nevoie. Difteria se poate trata de la inceput cu dusuri si va fi repede vindecata.
Pe dinauntru se pot intrebuinta ceaiuri dizolvante. Untdelemnul face multe servicii, daca se ia la un ceas 3 -6\' picaturi, caci racoreste, inmoaie si dizolva flegma. Fenugrecul fiert ca un ceai gros, apartine medicamentelor celor mai de folos.- La fiecare jumatate de ceas, iar la pericol mare la fiecare sfert de ceas, o lingurita plina, si cand starea s-a imbunatatit, la fiecare ceas cate o lingurita de ceai de coada calului. Ceaiul de coaja de stejar si coada calului, sau de jales si pelin, aduce, de asemenea, servicii bune.
Precum o sora poate semana cu alta, asa si difteria se aseamana cu crupul, numit si anghina. La boala aceasta sangele se opreste in beregata si nu gaseste nici o iesire. Beregata se umfla si umflatura ingreuneaza intr-atat respiratia, incat obrazul se invineteste, nele se intepenesc si sangele se repede in sus. Se aude o tuse aspra, ca latratul, si pericolul de a se inabusi se mareste din ce in ce. Daca in beregata si in gatlej se simte caldura mare. atunci trebuie, prin caldura artificiala, ca sangele sa fie abatut spre alte parti ale corpului sau trebuie a se lucra la partea bolnava cu tratamente reci. asa ca sangele sa fie dat innapoi. inainte de toate organismul trebuie adus intr-o caldura generala si completa pentru ci sangele din partea bolnava sa dea inapoi si asfixia sa fie astfel inlaturata.
Se poate influienta pe partea bolnava si prin mijloace calde ca, prin caldura artificiala, caldura sa fie temperata. Copilul se infasoara intr-un cearceaf cald, inmuiat in apa amestecata cu otet, atat de calda, cat poate rabda. Cum se manifesta vreo usurare si vreo scadere a caldurin in urma acestui tratament, atunci si pericolul a scazut. Departandu-se cearceaful cald, se poate trata partea bolnava cu tratamente reci, ca sangele sa dea mai mult inapoi. .Aceste tratamente se fac prin dusuri deasupra sau printr-o compresa rece la gat.
Un copil in pericol se infasoara timp de un ceas intr-un cearceaf cald. Cum s-a scos cearceaful, se aplica copilului un dus deasupra, pe gat si pe ceafa, si e pus in pat. Daca caldura se ridica, atunci dusul deasupra se face din nou. Frigurile au sa scada, respiratia va deni mai usoara si flegma se va desface. Daca acesta e cazul, apoi ajunge numai daca copilu\' e cufundat in apa, sau daca i se aplica dusul complet. Daca dizolvarea interna merge incet, atunci se poate face o a doua infasurare a corpului intreg. Tratamentul in-trebuie sa fie cat se poate de dizolvant, prin ceaiuri de urzica sau chiar de jales si coada calului, din care se va lua, la fiecare sfert de ora, cate o lingurita ; ca schimbare se poate lua si untdelemn. Daca se urmeaza astfel, atunci, in scurta vreme, copilul va fi in afara de orice pericol si nu mai este altceva de facut decat a ghea sa nu survina frigurile. De se intampla sa vina, apoi se fac din nou spalaturi si infasurari.
La tratamentul acesta am ajuns in urma tratarii catorva cazuri de otravirea sangelui, la care, prin apa calda, atat de calda cat bolnavul putea sa rabde, am imprastiat otrava si am eliminat-o. Chiar daca la boala aceasta nu e de prevazut vreo otravire a sangelui, tratamentul cu apa calda contribuie la imputinarea materiilor bolna si otravitoare.
O menajera capatase in urma urei raceli o infiamatie a gatului si-si facu, timp de o zi si jumatate, o abureala la cap si o infasurare calda. Gatul i se umfla astfel incat, nu mai putea sa tina capul sus, aproape ca nu mai putea sa manance si inghite cate ceva, apoi ii iesea pe nas. In cele din urma nu mai putea sa inghita nici un pic de apa. indepartai indata toate oblojeliie calde si ii prescrisei ca, la fiecare jumatate de ceas sa-si spele repede gatul si pieptul cu apa rece si apoi sa-si infasoare gatul cu o basma de olanda si ,sa se inleasca bine. Dimineata, la orele opt, incepu cu spalaturile, si seara, la orele cinci, a putut sa inghita nitica apa si supa. Dupa 21 de ore orice umflatura disparuse.
Tratamentul intrebuintat de aceasta femeie inainte de nirea mea fusese cu totul gresit. Din pricina aburului la cap, atat gatul, capul intreg, cat si pieptul, fusesera tare incalzite si astfel sangele se ingramadea spre gat si spre cap. A mai facut si o infasare calda a gatului, si prin asta oprirea fu impinsa pana in cel mai inalt grad. Se intelege ca picioarele erau inghetate, de asemenea si bratele, si daca s-ar fi urmat cu acest tratament, apoi aceasta congestie in sus ar fi putut pricinui o mare nenorocire. Dupa ce, insa, la fiecare jumatate de ceas partea superioara a corpului s-a spalat si pe langa asta picioarele, pana peste glezne, au fost inlite intr-un cearceaf inmuiat in apa calda amestecata cu otet, sangele a fost potolit, dandu-se drum liber circulatiei.
Daca femeia mai sus pomenita si-ar fi facut o puternica udare de sus, dupa aburul capului, caldura de prisos s-ar fi inlaturat si ar fi putut usor sa se faca sanatoasa numai cu spalaturi si dusuri.
