Colicile impreunate cu rsaturi si cu durerea stomacului se ivesc in mod subit. Nu li se cunoaste cauza si provenienta. Se poate sa fie precedate la o raceala, de o infierbantare sau sa vina din mancare ori din bautura. Un astfel de bolnav trebuie pus imediat in pat, sa i se puna o carpa calda pe trup (poate si un s cu caro se AZncalzeste patul, cu apa calda) si sa se acopere bine, asa ca sa nu patrunda aerul. Ca mijloc de usurare sa i se dea o mica masura de lapte fiert cu chimen. Acest medicament simplu de casa e de ajuns. In ce priveste mancarea si bautura sa i se dea, in timpul cat tine aceasta stare, mancaruri simple de tot, putin sarate si piperate, si usor de mistuit. Cine se indestuleaza cu apa sau cu lapte, e de laudat. Pot recomanda si apa cu ce vin.
Formarea de gaze in stomac si in canalul intestinal. Colica de nturi
Daca oamenii sunt canoniti de nenumarate boli, dintre care unele mai grave si altele mai usoare, apoi nturile si gazele sunt si ele o boala care cauzeaza la multi mari suferinti. Oamenii afectati de aceasta boala au o mare neliniste sau fierbere in intestine, simt adesea mari jieturi si bajbaituri, sunt framantati de o indispozitie sau durere locala si dau drumul la multe gaze, care ies fie pe dinainte, fie pe dinapoi, dupa care pacientii simt o usurare. Daca gazele stranse sunt in cantitate mare, atunci provoaca la unii frica, iar la altii mai ales ameteli, durere de cap sau alte afectiuni, junghiuri in spate si in sale, si altele.
De unde vin aceste gaze, aceste apasari ? Cauzele pot fi diferite. Cand intr-o conducta de apa burlanul nu c curatat vreme indelungata, apoi unele materii sau substante ale apei se lipesc de burlan ; sau sa luam un burlan care merge din soba in cos si care se umple din ce in ce cu funingine. Tocmai asa se poate fixa pe intestine o multime de depozite si transpirarea lor formeaza gazele. Cu cat se strang mai multe asemenea ramasite de materii, cu atat intestinele se fac mai stramte si cu atat largirea mai mare. Calatoria mancarurilor prin intestine deveni mai lenta, si in urma acesteia nu intarzia de a se ivi o oarecare lenevire si slabiciune. Dar daca aceasta se intampla in genere in intestine, nu trebuie sa ne miram ca se exercita o oarecare presiune asupra abdomenului, si abdome-
nul se buhaieste cu totul in urma acestei apasari, ceea ce da nastere la o astupare mecanica a canalului natural. Daca mancarurile nu sunt bine digerate, cand se mananca prea peste masura de mult, asa incat mare parte din mancaruri nici nu poate fi framantata si digerata, ci este expulzata in cea mai mare parte nedigerata, atunci se dilata inegal, intr-un loc mai mult, intr-altul mai putin. Aceste dilatatii mai mult sau mai putin puternice au insa ca efect niste tulburari si o incomoditate, care sunt foarte tamatoare, caci slabesc natura si o reduc la inactivitate.
Acelasi efect il au mancarurile pe care stomacul nu le digera, adica acele mancaruri care nu pot fi atacate de sucurile stomacului si trebuie sa fie scoase afara neuzate si neutilizate.
Cel mai bun exemplu il avem la cai. Cand ozul cu care a fost nutrit un cal batran este scos pe camp ca ingrasamant, el incolteste din nou, ceea ce dovedeste ca a ramas neatins. Asa se intampla si cu unele mancaruri care au trecut prin intestinul omenesc : ele raman nedigerate si nu fac decat a cauza indispozitii si incomoditati. Apoi exista si multe mancaruri care unora le plac foarte mult, precum : ridichile, rza nemteasca, in genere multe legume fierte in apa, mai ales rza rosie.
Multi insi care au suferit astfel de incomoditati stiu prea bine care mancaruri le cauzeaza gaze si care nu.
Anemicii si nervosii se g, de obicei, de nturi fiindca la dansii nu exista activitatea si eliminarea trebuincioase ; sucurile sunt stricate,, hrana este scoasa afara pe jumatate neintrebuintata si nu poate decat sa incomodeze la trecerea ei prin canalul intestinal. Ca un foc, care arde incet si dezvolta mult fum, tocmai asa se strang in intestine gazele clin cauza digestiei lente. Mai cu deosebire insa sufera de gaze oamenii care au o natura foarte rece, al caror stomac are prea putina caldura. Acestia patesc cu digestia ca femeia care vrea sa gateasca bucate cu lemne verzi : ea capata mult fum si aburi, dar bucatele nu se gatesc bine.
Dar ce sa le faci oamenilor ? Asa sunt ei facuti ca sa nu aleaga cum se cade mancarurile : cauta numai ceea ce pare gustos cerului gurii si mananca cand lucruri prea dulci, cand prea acre, apoi trufandale si bucate neobisnuite, adesea nu numai cu neputinta de mistuit, dar chiar cu desarsire nesanatoase. Acesti oameni nu trebuie sa se astepte la nimic bun de la toate acestea ; cu atata se aleg si ei, ca acele mancaruri le incarca stomacul si il supara prin aglomeratii stagnante si prin formare de gaze.
Nu trebuie, de asemenea, sa uitam ca in interiorul intestinelor se face o fermentatie, cat timp nu este eliminat tot ce este netre-buincios. Ca orice foc, asa si fermentatia isi are fumul ei, si fumul aici sunt gazele.
Cand se strang dar la un loc atatea boli si fermentatia devine puternica .formarea gazelor fi mai puternica, si toate relele enumerate se vor ivi mai mult sau mai putin.
Exista apoi oameni care tin mai totdeauna gura deschisa si sorb in chipul acesta prea mult aer, din care intra mult in stomac si in intestine. Aceasta are loc mai cu deosebire cand unii oameni mananca prea iute, nu mesteca bine si cand mancarurile sunt inghitite umplute cu aer.
Astfel taranul la care am servit odata, avea foarte multa dreptate cand interzicea sa se vorbeasca la masa. Negresit ca taranul nu s-a gandit la aceasta, ci credea numai ca cu vorba se pierde multa vreme degeaba, caci nu se lucreaza.
Dupa cum gazele se pot strange mai tare sau mai slab, tot astfel se pot inmulti pana intr-atata incat sa dea loc !a o boala grea, colica de nturi, la care se face o largime prea mare a intestinului gros, cauzand durerile cele mai violente si putand da loc la plesnirea intestinului. Daca intestinele sunt foarte subrede si slabe si daca se iveste atunci o asemenea largire, aceste gaze patrund prin intestinul gros in cavitatea pantecelui, ceea ce negresit nu se poate face fara dureri mari si este si cu totul nenatural.
Cand se acumuleaza multe gaze si produc dilatatia mare a intestinului gros, se naste lesne o stare care, dupa cum am zis, se numeste colica de nturi. Durerile sunt mari si desertarea gazelor este imposibila.
Aici trebuie, inainte de toate, sa se curme durerile si nturile sa se risipeasca din nou. Aceast acolica de nturi au tratat-o strabunii nostri cu diferite leacuri babesti. Unii inrebuintau capace de pamant calde, le inveleau intr-un prosop si le puneau pe locul unde simteau durerea ; altii puneau intr-un saculet 1 1/2'2 kilograme de oz, il lasau sa stea cat timp pe masina de gatit si incalzeau apoi cu el locul dureros.
Cunosteam o femeie care suferea mult de colica de nturi ; lua doua caramizi, le incalzea bine si isi punea una din ele intr-un prosop cu care se infasura ; daca se racea caramida, punea pe cealalta, si asa urma inainte pana ce inceta orice durere. Dar acelasi serviciu il face si un prosop indoit in patru sau in sase, muiat in apa si otet, pe care il pui cald de tot ; il reinoiesti la fiecare 12'16 minute, pana ce durerile au incetat de tot. Pe langa aceasta se poate lua intern ceai de fenicul fiert si lapte in care s-a fiert fenicul si pe care il bei fierbinte ; acestea fac sa inceteze durerile in scurt timp ; 6'8 picaturi de unt de cuisoare si de anason sau pelin, luate intr-o lingura de apa calda, de asemenea alina durerile in timpul cel mai scurt. Dar sa nu se uite ca aceste leacuri na fac decat sa potoleasca durerile, insa cu aceasta nu s-a inlaturat cauza colicei. Daca bolnavul isi pune zilnic o compresa aplicata deasupra si mai tarziu o compresa dedesupt sau vice-versa, atunci si cauza colicei fi in curand inlaturata. Daca insa pacientul e in toate puterile lui, adica robust si voinic, atunci o semi-baie, un dus la pulpe sau un dus pe spinare, vor face cele mai bune servicii.
Dupa cum gazele pot da nastere la boli si dureri in intestine, tot asa pot patrunde in sus ca fumul in cos ; ba se pot ivi chiar si la cap, provoaca la unii ameteala, la altii dureri de cap, dureri de ochi, iritatii, dar mai ales insomnie si dureri la coapsa dreapta sau stanga, precum si nervozitate acuta.
Gazele se formeaza cand corpul se afla intr-o inactivitate mai indelunga, de exemplu la oamenii pe care ocupatia sau profesia ii tine mereu in acelasi loc, unde fatalmente trebuie sa se prapadeasca, daca nu vor cauta prin diferite remedii, sa impiedice ca sa se formeze prin aglomerari stagnante astfel de gaze.
Ca remediu poate sa vindece o asemenea infirmitate si cum se poate preveni mai lesne ? Primul remediu este apa rece, intrebuintata extern, apoi apa rece si buruienile intrebuintate intern. Oamenii canoniti de gaze au natura slaba. Aceasta slabiciune se inlatura prin apa rece, rece prin care nu numai ca se desteapta natura si se excita la o mare mare activitate, ci se elimina, in acelasi timp, si gazele.
Christian se gea : Sunt sanatos in tot corpul, dar simt o mare slabiciune si toropeala in pantece, sunt totdeauna tare buhait si uneori nu sunt bine dispus". Christian sa faca trei dusuri la pulpe, doua dusuri pe spinare si un dus complect. Prin aceste dusuri se fortifica natura si gazele se vor imputina foarte repede. Daca face in saptamana a doua trei semi-bai, doua dusuri pe spinare, un dus pe pulpe, semibaile vor fortifica tot abdomenul, vor avea asupra-i o actiune astringenta si vor elimina multe gaze, prevenind si o alta acumulare. Daca apoi mesteca si inghiti in prima zi zece, a doua zi cinsprezece, a treia zi douazeci si cinci boabe de ienupar, se vor dizol si elimina prin aceasta multe materii uzate si gazele se vor imputina.
Zilnic o ceasca de ceai de fenicul si de pelin face de asemenea, a se expulza multe materii stricate, cu care se desarta si gazele. Daca se fierbe aloe cat se ia pe rful cutitului, intr-un sfert de litru de apa, la care mai adaugi o lingura de miere, si iei in toate zilele, dimineata si seara, trei linguri din aceasta bautura, care desi nu e tocmai placuta, este cu atat mai eficace, si daca urmezi astfel 4'6 zile, atunci se expulza o mare cantitate de mucozitati, prin care si gazele vor scadea in mod considerabil sau vor fi inlaturate cu desarsire. Numai sa se aiba in vedere a se mentine aplicarile de apa prescrise si ca trebuie a se exercita o indoita actiune interna si externa. Iar coaja de stejar, pelin si coada calului, zilnic o ceasca in doua portiuni, expulzeaza de asemenea mucozitatile de prisos si ajuta la inlaturarea gazelor.
Daca formarea gazelor provine de la mancaruri nedigerate bine si daca in intestine sunt aglomeratii stagnante de oarecare dimensiune, atunci la oameni robusti doua dusuri pe spinare si doua spalaturi intregi in pat pe saptamana vor avea un efect bun. De-asemenea trebuie sa se intervina si intern pentru imbunatatirea stomacului si eliminare. La aceasta serveste intr-un mod cu totul deosebit pelinul si jalesul, cu fenicul, baut zilnic o ceasca in trei portii. Radacina de soc, boabele de ienupar si coada calului, alter-nate cu ceaiurile pomenite, au un efect foarte favorabil; daca mai iei un pahar cu aloe si miere in trei portii pe zi, obtii, odata cu fortificarea naturii, si o curatire pe dinauntru.
Daca gazele provin de la mancaruri nedigerate, fie ca mancarurile au fost prea tari sau in genere nu erau bune pentru a fi intrebuintate ca hrana, fie ca natura e prea slaba pentru a putea sa le digere cum trebuie, sa se exercite, inainte de toate, o actiune asupra corpului, pentru ca sa se fortifice mai mult, si sucurile stomacului trebuie ameliorate, pentru ca sa poata digera bine.
August a fost bolnav. De atunci cele mai multe mancaruri il apasa si el da des drumul la gaze. Apoi ii lipseste si scaunul si are totdeauna burta buhaita ; bine de tot nu se simte niciodata si nici nu poate sa doarma bine. Starea aceasta are drept baza o slabiciune a constitutiei si, probabil, ca a ramas sj o ramasita a bolii. Ce trebuie sa faca August ? Sa aleaga o hrana foar.\'e simpla, sa manance portii mici si de mai multe ori pe zi, decat mult dintr-o data ; de asemenea poate, pe langa aceasta, sa bea putin ceai de pelin, tin-taura, coaja de stejar, sau sa faca cura de boabe de ienupar. Lucrul
de capetenie, insa, fi o cura de apa corespunzatoare, care dizol materiile stricate, fortifica natura, mareste caldura naturala, cu un cunt, aduce intr-o stare mai buna masina intreaga.
Lucrul cel mai bun fi : pe saptamana doua dusuri la pulpe pe zi, 1'2 semi-bai; daca pacientul e cam slab, mai poate sa faca si 2'3 spalaturi superioare pe saptamana ; daca este robust atunci poate sa faca pe saptamana si 2'3 dusuri aplicate deasupra.
De asemenea poate sa se lege de doua ori pe saptamana cu un prosop indoit in doua sau in patru, muiat in apa de flori de fan si pus cald pe pantece ; caci aproape nimic nu poate sa aiba un efect mai bun asupra unui stomac slabit decat aplicarea pe pantece a unui prosop imbibat cu apa si otet sau cu apa de flori de fan.
Daca aceste aplicatii se fac 3'4 saptamani si apoi pe jumata\'e de atatea ori, atunci starea pacientului se indrepta. Daca, insa, pacientul nu s-ar face bine si daca prin urmare, acest tratament s-ar dovedi prea slab, atunci pacientul poate sa faca zilnic, o da\'a si chiar de doua ori, o spalatura intreaga, iesind din pat, si sa se puna apoi iarasi in pat. E sigur ca spalatura produce un efect bun : daca nici aceasta n-ar fi destul, atunci dusurile mai sus aratate pot fi facute paralel cu aceste aplicari. in ceea ce priveste hrana, apoi sa se adopte ca principiu fundamental ; a nu manca bucate prea acre si cu prea multe condimente si a manca numai bucate care contin substante nutritive bune si multe.
Un alt exemplu : Clara s-a sculat dintr-o boala grea, are stomacul stricat si, dupa cum au gasit medicii, si multe abcese in stomac. Avea pantecele neincetat buhait, expulza multe gaze si de buhaiala si neastampar nu putea dormi. Pentru a potoli caldura si a vindeca eruptia din stomac, am sfatuit-o sa manance la fiecare ceas o lingura de branza de ca ; branza goni caldura si vindeca si eruptia ; dar totodata i-am permis orice mancaruri simple i-ar placea.
Fiindca aceasta branza ii placea foarte mult, ca n-a mai mancat si n-a mai baut altce decat branza, s-a hranit numai cu ea si s-a vindecat. A trait peste sase luni cu aceasta hrana simpla si toate nturile au incetat ; capata somnul cel mai bun, isi recapata toata forta de mai inainte si se insanatosi pe deplin. Cine ar crede ca o mancare asa de simpla, ca branza de ca, poate sa produca un astfel de efect ? Branza de ca poseda substante nutritive pentru natura : totusi n-as sfatui pe nimeni sa traiasca neincetat numai dintr-o asemenea hrana unilaterala ; ' din contra, este de recomandat o oarecare riatie in mancaruri. Dar acest principiu fundamental ramane constant : putine lichide si nimic decat o hrana substantiala (puternica).In cazurile mentionate mai sus s-au produs incontesil gaze si aceste gaze se formasera printr-o fermentatie ce trebuie atribuita congestiei si acrelii din stomac : Si aici ramane, iarasi, ca principiu primordial : Toate substantele tamatoare, care cauzeaza neoran-duieli si stricaciuni in constitutia omului, trebuie dizolte si eliminate si, pe langa aceasta, trebuie sa se fortifice si natura.
