Barbatul meu are branca la obraz. Toata fata i s-a umflat si e rosie ca focul, il scutura niste friguri tari, roseata se intinde peste toata fata, in toate partile ii ies bubialite foarte mici si vaieturile lui nu sunt de auzit".
.Astfel mi se se o sotie.Indata sa i se puna un sal muiat in apa calda, spusei eu, si salul sa stea trei sferturi de ora, apoi sa se ia, sa se inmoaie in apa rece si sa i se puna din nou. Operatia asta sa se repete de trei ori, ceea ce face vreo trei ceasuri. Dupa trei sau patru ceasuri, sa i se puna pe partea de jos a corpului (burta si spatele de jos) un cearceaf indoit de mai multe ori, inmuiat in apa rece si bine stors, cearceaful sa stea trei ceasuri, dar la fiecare ceas sa se ia, sa se inmoaie in apa rece si sa se puna la loc. Dupa trei ceasuri, adica atunci cand cearceaful se ia definitiv, bolnavul sa fie pus sa stea lungit un ceas intreg pe un cearceaf indoit de mai multe ori, inmuiat in apa rece si stors bine. Aceste trei aplicari se pot face pe rand, pana ce caldurile inceteaza si materiile nesanatoase sunt scoase cu totul din trup. Pe partea bolnava, adica pe fata, nu se pune nimic, din timp in timp, daca intinderea pielei este prea dureroasa, se spala cu apa caduta. Daca setea e prea mare, atunci se da apa simpla sau cu zahar, e cea mai buna bautura, insa in portii foarte miei".
Branca de obraz ndecata in alt mod. ' Sa se infasoare bolnavului un sal de doua ori pe zi, de fiecare data salul sa stea trei ceasuri, se intelege inmuiat la fiecare ceas. Restul zilei, la cate trei sferturi de ora, se spala spatele, pieptul si pantecele, si mai bine tot corpul ' cu apa amestecata cu putin otet, spalarea, insa, sa nu dureze mai mult de un minut. Cand frigurile au scazut in mod simtitor, e destul ca spalarea sa se faca la doua pana la trei ore, iar mai tarziu numai odata pe zi. Daca la inceput apa amestecata cu otet trebuie sa fie calda, mai tarziu se intrebuinteaza rece. Fata se spala mereu din timp in timp numai cu apa calduta. In aceste doua moduri, mai multi oameni s-au ndecat de branca fara sa le ramana vreo urma.
Iosefa, in varsta de 22 de ani, sanatoasa si puternica, e prinsa de friguri tari in urma unei oboseli. Pe din afara arde, inauntru simte frig mare : sufera de sete grozava si nu are pofta de mancare. De cate ori caldurile ii erau prea mari, fu spalata mai intai cu apa calda, apoi cu apa rece peste tot trapul ; aceasta in curs de trei zile. Pe urma frigul scazu, tot capul era umflat, branca aparu cu o furie neobisnuita, pe fata i se ira basici mari si cu deosebire gura ii era tare umflata. Patru zile de-a randul, in fiecare zi de sase pana la zece ori, i se facura spalaturi, fuse infasurata in acelasi timp cu salul de doua ori pe zi, la inceput de doua ori cald, apoi rece.
Dupa trei zile incepura asudari mari. In timpul asudarii i se facura numai doua spalaturi pe zi. Sudoarea iesea de la sine si spalarea favoriza foarte mult aceasta. Timpul de cura a fost de opt zile. Bolnava n-a luat nimic pe dinnauntru. La cap nu i s-a pus nimic, numai in zilele din urma fata i-a fost spalata de doua ori pe zi cu apa calduta.
Guta, Podagra
Cand toamna ne la Algau, oamenii se vad imprastiindu-si gunoiul pe ogoare. In timpul din urma taranii au adoptat o metoda care scandalizeaza pe adevaratii agricultori. Ei impart hrana pamantului flamand nu in mod egal, ca mai inainte, ci in chip pestrit : ici pun mult de tot, dincolo nici decum. Lucrarea asta seamana cu scormonirea nenorocita a cartitelor. Primavara se vad pe ogor, ici mocirle puturoase din care ies monstri de te, iar alaturi abia isi ridica capul te pipernicite, ce nu produc nimic granarului, precum nici stapanul lor nu le-a dat nimic.
Tabloul acesta se potriveste cu boala podagrei. Ceea ce gunoiul e pentru pamant, pentru corpul omului e hrana. Cata deosebire intre diferitele stari si pozitii sociale ! Unuia i se arunca prea mult pe zi si pe ceas, altul posteste, nu 40 de zile, ci un an intreg.
Deci daca cineva arunca campului sau (corpului) in fiecare zi, in fiecare ora, atat de mult, incat natura nu poate birui, iar organismul nu poate lucra si preface in hrana de sange, care o sa fie urmarea ? De pilda, oaselor le trebuie pentru constituirea lor pucioasa si materii varoase. Dar in mancarile ce se absorb zilnic e atata material de constructie, incat s-ar putea face doua sau trei corpuri noi. Ce se va intampla ? Li bine, se vor forma mocirle (sange gros) si smarcuri (sucuri rele). In jurul oaselor se vor sili mole de nisip, de daramaturi, de var, de pietre.
Oasele se umfla, se inflameaza, e un chin daunator si inspaimantator, pana ce acele noduri cartilaginoase, osoase, ale podagrei sunt, oarecum, arse, distruse prin insasi durerea ce produc. Si pe cat de tare e suferinta celor bolna de podagra, pe atat de mica e compatimirea ce inspira. Lucrul acesta nu e tocmai crestinesc, dar uneori explicabil. Oamenii zic : A gustat din placeri, sa simta si urmarile lor, suferintele." Totusi, pot fi bolna de podagra si oamenii saraci. Odata mi s-a prezentat un biet sertor foarte harnic, care capatase podagra din cauza ca in zelul lui pentru serciu, isi neglijase foarte mult corpul. Alte cauze ale podagrei mai pot fi : munca excesiva, purtarea hainelor ude, raceala etc. Podagra chi-nuie pe multi oameni.
Pe unii ii tortureaza la degetele picioarelor, pe altii la cap, pe unii in partea exterioara a corpului, pe altii inauntru.
Pe oamenii simpli si nu de tot slabiti care imi\' urmeaza prescriptiile, ii ndec bucuros si usor. Insa cu bolnai de podagra de distinctie, nu-mi fac iluzii niciodata. Acestia sunt pentru mine o belea, cei mai multi nu se ndeca cu apa. nu ca nu s-ar putea, ci pentru ca se afla sub indoitul jug al molesirii si al fricii de apa. Un domn din inalta societate suferea de dureri groaznice la picioare. Prietenii il numeau in gluma un itor membru al societatii podagrosilor. De prima data s-a ndecat numai prin asudare (inadusire). insa dupa un an, raul s-a intors si 1-a pus in pat pentru douasprezece saptamani, asudarile au fost acum in zadar. A trimis dupa ajutorul meu, declarandu-mi ca va face tot ce-i voi zice, numai sa scape odata de acele dureri inspaimantatoare si sa fie sigur ca ele nu se vor mai intoarce.
In cateva saptamani cura principala era terminata. Cum se umfla si se sfarama varul nestins la atingerea apei, asa trecura si nodurile de podagra ale bolnavului sub actiunea diferitelor aplicari. Mai tarziu pacientul repeta din cand in cand unul sau altul din exercitiile cu apa si, pe cat stiu, in ultimii ani durerile nu i s-au mai intors. Cititorul poate cunoaste aceste aplicari din urmatoarele cazuri :
Un preot imi\' dadu de stire ca-l ard picioarele ca si cum le-ar fi tinut pe foc, ca este disperat si ca nu stie ce sa faca.
L-am sfatuit sa puna flori de fan in apa fierbinte, ca sa se umfle, sa le scoata, sa le stoarca, sa le intinda pe o panza de in, sa-si infasoare picioarele cu aceasta legatura in locul unde il doare si sa se lege bine. Dupa doua ceasuri sa inmoaie aceleasi flori de fan in aceeasi apa, sa le stoarca apasandu-le si sa le puna la loc pe picioare ; nu importa a doua oara, daca florile de fan sunt calde sau reci. Preotul a facut astfel si in zilele urmatoare. Dupa intaia jumatate de zi, durerile mari disparusera, dupa doua sau trei zile preotul nu mai simtea nici o durere.
Daca bolnavul n-are la indemana flori de fan, sa fiarba paie-de ovaz si sa inmoaie legatura in fiertura. Paiele de ovaz sunt, de asemenea, de mare efect. Sa se observe ca eu procedez prin incalzire asupra inceputurilor de podagra in scop de a le dizolva.
Trebuie sa pren pe cititori asupra unei amagiri. indata ce bolnavul nu mai simte dureri la picioare, pretinde fireste, ca e ndecat.
S-ar comite o mare greseala tinandu-se seama de aceasta parere. Dupa infasurarile de la picioare trebuie sa urmeze cel putin cateva aplicari pe corpul intreg, pentru a se scoate materiile nesanatoase. In primele trei saptamani sa se puna bolnavului mantaua spaniola, de doua pana la trei ori pe saptamana (cate 1 1/2'2 ceasuri). Luna urmatoare sa se faca cateva bai calde de floare de fan sau de paie de ovaz, schimband-o de trei
Un muncitor cu ziua isi atrasese o boala grea de podagra. De trei ori pe zi se baga intr-un sac inmuiat in fiertura fierbinte de paie de ovaz, apoi facuse pe saptamana cate doua bai de cate 33"' 35A° R., de ramuri de molid (pinus). La fiecare a doua noapte se da-jos din pat si se spala cu apa rece. Dupa trei saptamani era ndecat. Totusi, pentru catva timp, urma cura astfel : intr-o saptamana se punea de doua ori in sac, in cealalta facea baile calde sus mentionate. In curand el se intoarse la slujba sa, cu puteri noi si pana in ziua de astazi munceste zdravan.
Un fantanar imi arata nodurile de podagra pe care le avea la degetele mainilor si picioarelor si care uneori ii pricinuiau dureri mari. Era podagra din udatura.
La fiecare doua zile cate o baie calda, din acele de care am vorbit, la fiecare trei sau patru zile intrarea in sac. Aceste doua aplicari l-au scapat in scurta vreme pe om de orice durere. Sa nu uit a spune ca fantanarul isi lega noaptea mainile in flori de fan oparite.
Un biet tata de familie fu apucat deodata de niste dureri mari la membre. Daca aceste taieturi si arsuri erau pricinuite de poga-gra sau altceva, nu stia. Simtea numai niste sfasieri care il faceau incapabil de munca.
Era tocmai pe vremea cositului fanului. L-am sfatuit sa se duca la capita sa de fan, sa faca o gaura in fanul fierbinte, sa se-bage inauntru, si sa se acopere cu fan, asa ca numai capul sa-i ramana afara. A facut asa si numai intr-un sfert de ceas a asudat astfel incat i se parea ca statuse intr-o baie calda. De sase ori, timp
de zece zile, taranul a facut astfel cate o baie de fan in capita si »s-a ndecat pe deplin.
Nu pe oricine l-as sfatui sa faca asa. Dar numai acela care a incercat leacul acesta, cunoaste puterea mare si dizolvanta a aburului do fan. Boli vechi, inradacinate, pot fi adesea scoase prin acest abur inofensiv. Dupa practica mea, poate oricine avea mare folos din baia de abur de fan daca, indata dupa aceasta baie, intra repede intr-o galeata cu apa rece, pana la brau, si'si spala partea de sus a corpului. Cine face asta se intareste intr-un chip extraordinar.
Modul acesta de lecuire nu o asa de prostesc, caraghios, excentric, dupa cum se pare unora. Aceasta au dovedit-o, pe langa altii, si doi oameni de cea mai inalta stare sociala. Acesti doi domni, dupa 15 bai de abur de fan, s-au intarit intr-atata, incat nu se mai recunosteau pe ei insisi.
Nu preget a sustine ca reumatismele mai slabe, .crampele, ramasite de boli grele, se scot usor si\' desavarsit prin doua, trei sau patru bai de acestea, de abur de fan.
tu, iubite taran, ce comori de ata si tarie ai in jurul tau ? la ineearca-le odata. Vara, cand esti obosit, arunca cateva maini de fan sau de flori de fan in apa fierbinte si asteapta pana sa fie apa numai calduta ; baga-ti atunci picioarele inauntru si tine-le un sfert de ceas. O astfel de baie iti scoate oboseala din toate incheieturile.
Si cand vei simti in vreo parte a trupului durere mare si arsuri, fii cu minte ! Buruiana mantuitoare o dai in fiecare zi telor tale. intrebuinteaz-o si tu o data, pentru corpul tau. Un gospodar veni si\' imi spuse :
Am adesea dureri la cap, mai cu seama cand se schimba timpul, asa ca sunt incapabil sa-mi caut de treburi. Si durerile imi n si in spate, in soldul de sus ; dar cand mi se lasa in picioare, atunci nu mai pot sa merg. AZndata ce beau un pahar de bere, mi se urca durerile la cap. Deoarece sufar ingrozitor, de mai multe luni, imi e cu neputinta sa-mi vad cum se cade de treburi si adesea am simtit un mare dezgust do ata".
Aplicarile au fost urmatoarele : 1) Doua bai do paie de ovaz pe
saptamana, calde de 30A° R., de cate o jumatate de ceas fiecare, in-
dupa taie spalare zdravana sau o baie scurta rece, 2) In fiecare
zi cate o turnare de apa pe cap si pe genunchi, 3) De trei ori pe
saptamana spalarea intregului corp, cat se poate de repede, in su-
doare, 4) in fiecare dimineata si seara cate o ceasca de ceai de 5 pana la 6 foi de soc rupte atunci, taiate si fierte cinci minute.In patru saptamani gospodarul era insanatosit, incat cunoscutii\' sai declarara ca era intinerit.
Pentru ca pe itor boala sa nu se incuibeze din nou, sa faca pe fiecare luna cate o astfel de baie si o data sau de doua ori in fiecare saptamana, sa se spele pe tot trupul, in sudoare sau noaptea, sculandu-se din caldura patului.
