Acum patruzeci-cincizeci de ani1 era la moda luarea de sange in perioade determinate si efectuarea, in anumite patrare ale lunii atent insemnate in calendar, a purgatiei (anuale sau semestriale). Timpurile se schimba, ca si oamenii si ideile lor! Si astazi inca multe persoane n-au abandonat convingerea ca, din timp in timp, trupul are nevoie de o curatare temeinica.
Am fi tentati sa radem, daca n-am aa uneori toate motile sa gem, intr-adevar, daca ati un spirit calm si cumpatat si daca va ganditi la modul de viata al anumitor oameni - as spune aproape al anumitor clase de oameni - in privinta hranei si bauturii, ti considera ca sus-amintita convingere a multor persoane are ratiunea ei.
Daca stomacul, surmenat de o activitate excesiva si condamnabila, ar putea sa strige, ar chema in ajutor impotriva calailor sai insensibili si criminali. Dar, in starea in care se afla, el este fortat sa absoarba tot, sa se deterioreze.
Trebuie asadar, dupa parerea mea, sa facem ca stomacul nostru sa urmeze un gen de viata rationala, sa-l tratam omeneste pe acest biet lucrator care pune temelia indispensabila oricarei activitati ulterioare. Numai cu aceasta conditie stomacul - acest muncitor fidel si harnic - se va purta bine. Daca din imprudenta survine un accident, eu ma opun in mod absolut absolut oricarui purgativ drastic, resping orice remediu violent, orice nume ar purta el.
Purgatia nu este altceva decat a cauta sa determini niste evacuari mai abundente, fara a ameninta sanatatea si puterile corpului. Dar acest efect nu poate fi obtinut oare intr-un alt mod, intr-o maniera atat de simpla si de inofensiva incat remediile getale, in loc sa atace stomacul, sa-l sprijine ca niste buni prieteni dandu-i ajutorul lor si punandu-i la dispozitie toate resursele lor, in scopul de a-l face sa-si incerce propriile forte in elaborarea sucurilor gastrice?
Am cautat multa vreme printre te pe acelea care, desi actioneaza foarte bine in mod izolat, nu aduc totusi un adevarat ajutor stomacului decat prin unirea fortelor lor, viribus unitis1. Este vorba de tele care, slabind stomacul prin descompunerea si evacuarea continutului viciat, il intaresc in acelasi timp in asa fel, incat el sa nu-si inceteze nici un moment activitatea.
Cred ca am gasit aceste te, precum si modul de a le amesteca. Sunt in posesia a doua retete diferite, din care nu fac un mister. Doresc, din contra, ca multi oameni sa-l foloseasca pentru uzul propriu si pentru alinarea altora.
Nu stiam ce nume sa dau acestui medicament, cand un domn caruia el ii refacuse si ii reparase orologiul stomacal 1-a botezat explorarea regulatoare. N-am nimic de obiectat la aceasta denumire, dar adevarul este ca el a ajutat cu vitejie sute de persoane, si a trebuit sa-l pun in circulatie, adesea si in cantitati noile, pana in Suedia si Ungaria.
lata cele doua retete:
a. Luam doua linguri de fenicul pisat, doua linguri de ienupar macinat, o lingura de schinduf si o lingura de pulbere de aloe. Amestecam bine si pastram amestecul intr-o cutie, la loc uscat. Medicamentul nu are eficacitate decat dupa 12-30 de ore. il luam de obicei sub forma de ceai, o cescuta seara inainte de culcare. Pentru aceasta ceasca este suficienta o lingurita de amestec: o fierbem timp de un sfert de ora, apoi decantam si bem decoctul cald sau rece, cu sau fara zahar.
Fiintele robuste pot lua, doua zile la rand, cate o ceasca de ceai; persoanele mai slabe insa, ar face bine sa-si imparta unica lor cescuta pe intinderea a 2-3 zile, in asa fel incat sa nu bea in fiecare seara decat 4-6 linguri.
Sunt persoane care nu obtin absolut nici un rezultat cu acest ceai, desi il simt cum lucreaza din plin. Politia nu face oare uneori perchezitie fara sa-i gaseasca pe hoti? La fel cauta si "regulatorul"; acolo unde nu este nimic de gasit si de indepartat, el lasa totul asa cum a fost si nu produce acea epuizare regreila, care urmeaza intotdeauna purgatiei.
Acest ceai este nu numai un purgativ, ci si un diuretic. El rezolva chiar tulburari majore in zona pieptului.
Am cunoscut cazuri in care regulatorul", intrebuintat dupa o diaree lunga a indepartat ultimele resturi de substante patogene si a facut sa urmeze o pace profuda si durabila dupa framantarea interna. O cescuta, luata in trei portii intr-o zi, este intru totul de ajuns.
b. A doua reteta este urmatoarea:
Amestec impreuna doua linguri de fenicul pisat, trei linguri de ienupar macinat, trei linguri de radacini de boz, o lingura de schinduf si o lingura de pulbere de aloe.
Acest ceai nu exclude actiunea asupra scaunelor, dar campul sau de actiune este mai putin in stomac si in traiectul intestinal decat in rinichi si in ca; el alunga elementele noci pe caile urinare. Daca ti simti dureri in abdomen (regiunea cii), o dificultate de a urina, o.inflamatie in ca si riniphi, simptomele hidropiziei, atunci folositi linistiti aceasta a doua reteta. Modul de intrebuintare este similar cu cel al primei retete.
