Este binecunoscut faptul ca starile sufletesti negative - nesiguranta, spaima, dezamagirea - conduc la imbolnaviri. Acestui fenomen oamenii de stiinta i-au spus stres, iar bolilor respective, boli de stres.
Stresul a devenit astazi principalul nostru dusman - oamenii nu mai mor de foame, de infectii, cum erau odinioara ciuma sau holera si nici in lupta cu fiarele salbatice, acum pe cale de disparitie, sau cu dezlantuirile naturii. Infarctul miocardic, boala aproape necunoscuta in secolul trecut, face in prezent ravagii.
Stresul a fost studiat aproape numai prin prisma agresiunii care-l vizeaza pe cel in cauza. Sufletul omenesc este insa mult mai complicat, si am putea spune, ca una din trasaturile cele mai umane este compasiunea - indurerarea omului fata de suferinta aproapelui sau, participarea la suferinta altuia. Nu ne referim la suferinta mamei care are un copil bolnav, ci la oameni in general, fara legaturi de rudenie.
Romanii sunt oameni cu o deosebita sensibilitate - ca toti cei inclinati catre poezie si catre arta in general - deci, sunt mai vulnerabili la stres. Romanii iubesc pacea, si la noi este pace. Suntem stresati insa de razboiul ajuns cronic in fosta Iugoslavie. Ne zguduie situatia grea in care se afla cecenii, ca popor mic, dar cu o mare demnitate; chiar si poetii cei mai turbulenti, sa zicem, relutionari, cum a fost futuristul Vladimir Maiakovski, se cutremura in fata ororilor razboiului. Iata o strofa elocventa: "Peste oras cosmarele prada/ glas de bas prinde tunul sa hohoteasca/ Si cad din Apus, ca o rosie zapada/ fulgi cenusii de carne omeneasca". Asa va fi fost la Hiroshima sau la Dresda, caci oroarea este cu atat mai cumplita atunci cand sunt ucisi copii. De aceea spune Isus: "Fericiti facatorii de pace ca aceia fin lui Dumnezeu se r chema".
Stresul de compasiune fata de suferinta altcuiva il au cu precadere oamenii sensibili. Cea mai buna cale de a inlatura urmarile negative ale acestei stari este sa-l ajuti pe cel in neie. Bucuria faptei bune nu este dintre cele mai marunte, iar ea nu intarzie sa se reflecte in starea de implinire sufleteasca si, fara indoiala, in sanatate, caci sanatatea inseamna echilibru si armonie inauntrul nostru si in relatia dintre noi si lumea inconjuratoare.
| |
| | |
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor