Toate bauturile alcoolice au la baza alcoolul etilic sau etanolul care se fabrica in mari cantitati prin fermentatia zaharului din fructe, cereale, cartofi,
sfecla de
zahar si trestia de zahar. Glucoza, fructoza, zaharoza, maltoza sunt fermentate cu ajutorul enzimelor care se produc in celulele de drojdie de bere pana la alcool etilic si dioxid de carbon. Amidonul din cereale si cartofi, pentru a fi fermentat, este transformat in maltoza printr-o hidroliza prin actiunea unor enzime, amilaza sau diastaza.
Prin fermentatie se obtin lichide ce contin 12-l8% alcool; din acestea alcoolul se izoleaza prin distilare.
Alcoolul etilic pur este un lichid incolor, foarte mobil cu miros slab caracteristic si gust arzator, mai usor decat apa si solubil in apa in orice proportie. Fierbe la + 78A° C si ingheata la - 112A°C.
Alcool etilic aplicat pe piele da o senzatie de racire datorita evaporarii rapide. El este in acelasi timp iritant si astringent. Concentratiile de 70 % sunt optime pentru ca alcoolul sa patrunda prin piele si sa denatureze proteinele bacteriene; de aceea este utilizat ca antiseptic.
Bauturile alcoolice, in special nul si berea, sunt cunoscute inca din negura vremurilor. Cu ele s-au sarbatorit bucuriile si ctoriile, in ele s-au inecat necazurile si infrangerile.
Bauturile alcoolice sunt raspandite in intreaga lume sub doua forme principale:
a) bauturi fermentate (fie natural ca nul sau cidrul, fie prin mijlocirea diferitilor fermenti ca berea)
b) bauturi distilate, acestea continand procente de alcool mult superior celor fermentate si deci fiind mult mai daunatoare sanatatii.
Este alcoolul un aliment ? Raspunsul este: Nu. Argumentele sunt urmatoarele:
a) alcoolul este calorigen, el furnizeaza 700 calorii la 100 g, dar aceste calorii nu pot fi utilizate pentru efortul fizic deoarece alcoolul nu se depoziteaza ca alti produsi de degradare ai alimentelor care formeaza rezerve utilizabile. Caldura rezultata din arderea alcoolului in organism este risipita fara rost
b) Din primele momente ale patrunderii alcoolului in sange organismul, departe de a-l retine si de a-i da utilizari pozitive, reactioneaza intr-un singur sens: acela de a scapa de o substanta straina si nedorita.
c) Alcoolul poate fi considerat drept antialiment, deoarece consumat in cantitate mare duce la
tulburari meolice (afectiuni ale creierului, ficatului, stomacului, inimii) si scade utilizarea unor factori nutriti.
a) Alcoolul etilic consumat in cantitati mari este o otrava. Concentratia alcoolica in sange intre 0,05-lg %o nu da semne nete de intoxicatie.
- concentratia intre l-l,5g%o prezinta semne certe de intoxicatie
- la concentratia de 2,O-2,5g%o apare betia
- la concentratia de 3-3,5g% o apare somnolenta si starea subcomatoasa
- concentratia peste 4g%o este mortala prin
paralizie cardiorespiratorie. Alcoolul ingerat se distribuie in toate tesuturile si
lichidele organismului.
Repartizarea lui in tesuturi depinde de bogatia lor in apa si grasimi. Gradul de impregnare cu alcool in ordine descrescanda este urmatorul: sange, creier, rinichi, plamani, inima, muschi, ficat, tesut adipos, os.
Meolizarea alcoolului se face de catre ficat in mai multe etape rezultand in final dioxid de carbon si apa.
Alcoolemia - concentratia alcoolului in sange - atinge maximul dupa 30-l20 minute de la ingestie. Din cantitatea de alcool consumata 90-98 % se oxideaza de catre ficat, iar restul se elimina prin urina, respiratie, transpiratie, saliva.
Bauturile concentrate in alcool se absorb mai repede. Alcoolemia este mai mare daca alcoolul este consumat pe
stomacul gol si este mai mica daca e consumat o data cu alimentele. Capacitatea de oxidare a alcoolului de organism creste o data cu varsta.
Care este doza de alcool considerata admisibila ? Doza se cifreaza la lg de alcool pur de fiecare kilogram de greutate a corpului pe timp de 24 de ore. De exemplu, daca tinem seama ca un litru de n de 14% contine 140g de alcool, este usor de calculat ca pentru o persoana de 70kg, cantitatea de 0,5 litri este limita maxima pentru 24 de ore.
Pentru femei, cantitatea indicata mai sus trebuie sa se reduca la jumate, iar copiilor bauturile alcoolice le sunt total interzise. Cei care depasesc in mod obisnuit, deci zilnic, aceste cantitati trebuie socotiti alcoolici.
Asistam azi, in societatea moderna, la o crestere dramatica a consumului de alcool care, alaturi de fumat, constituie inamicii numarul unu ai lumii actuale.
Consumul excesiv de alcool sub toate formele (n, bere, bauturi tari\") poate fi:
- episodic, cand duce la betie (
alcoolism acut). Betia este o stare de
intoxicatie acuta a celulelor nervoase provocata de alcoolul etilic din diferite bauturi alcoolice si caracterizata prin fenomene somatice (care tin de corp) si psihice specifice. La inceput, consumatorul de alcool traieste o perioada de excitatie manifestata prin buna dispozitie generala; treptat, insa, pe masura ce
intoxicatia se accentueaza urmeaza o etapa depresiva, de apatie si somnolenta;
- continuu, cand duce la alcoolism cronic. Prin alcoolism sau etilism se intelege ansamblul fenomenelor patologice determinate de abuzul de bauturi alcoolice. Alcoolismul este o stare de intoxicatie cronica, care provoaca tulburari si leziuni organice grave, boli de
nutritie sau ale sistemului nervos. Alcoolismul consuma repede tineretea si duce la alterarea rapida a personalitatii si pulverizarea vointei.
Betivul, omul ametit de bautura, este expresia degradarii. Totul, miscarea, infatisarea, vorbirea, intregul comportament declanseaza o fireasca reactie de respingere.
Alcoolicul prezinta alterarea personalitatii, schimbari de atitudine, comportament grandoman sau agresiv, labilitate afectiva, impulsitate si dezinteres pentru problemelor celor din jur.
Omul beat prezinta o seama de fenomene organice provocate de alcool asupra vaselor si sistemului nervos. Ochii la inceput stralucitori isi pierd repede lucirea, prirea dene tulbure; vorbirea la inceput rapida, precipitata si colorata, dene greoaie, imprecisa, balbaita si incoerenta; miscarile isi pierd din exactitate, mersul dene impleticit. Omul beat sfarseste prin a cadea intr-un somn adanc, urmat de o stare, cu drept cuvant, paralitica (conform unei expresii uzuale, el este beat mort\"). Aceasta stare, in cazul ca nu conduce la moarte (fapt mai frecvent pe timp de iarna, cand unii beti se prabusesc din cauza vasodilatatie paralitice determinate de alcool), dispare cu incetul lasand in urma o mare oboseala.
Femeile sunt mai vulnerabile la alcool decat barbatii, ca urmare a faptului ca enzima specializata in degradarea alcoolului este mai putin activa la acestea.
Evolutia unui indid este caracterizata de urmatoarele simptome:
- consumul de alcool in crestere, deoarece ii da senzatia de satisfactie si de relaxare
- consumul matinal, sub cele mai diverse pretexte
- comportamentul necontrolat si absurd in stare de ebrietate
- pierderea partiala a memoriei si perioade de confuzie mentala.
A bea un pahar cu prietenii, cu rudele, cu familia la diverse evenimente sau sarbatori, iata lucrul cel mai firesc din lume. Alcoolul deschide inima, dezleaga limbile, alunga timiditatea si produce o stare de placere. De la paharul baut cu prietenii si pana la alcoolism nu este decat un pas, caci treptat se instaleaza obisnuita dependenta.
De aceea, a te opri la timp cu inchinatul\" paharelor la o petrecere, constituie un act de vointa si de echilibru moral care trebuie sa-l caracterizeze pe omul zilelor noastre. Betia este nedemna de un om demn si integru.
Consumul moderat de bauturi alcoolice (n, bere) exceptand bauturile tari (tuica, coniac, rom, lichior) este in general inofensiv pentru sanatate. Dar care este acest consum ? Un consum normal de n este de 250-300 ml, zilnic. Exista numerose studii care scot in edenta ca nul, consumat in cantitati moderate este o bautura sanatoasa si igienica. Medicul grec Hipocrate a spus despre n urmatoarele: nul este o minune pentru om, atat pentru cel bolnav, cat si pentru cel sanatos, daca este baut cu cumpatare\" iar Louis Pasteur 1-a definit ca fiind, cea mai sanatoasa si nobila dintre bauturi\". Desigur este necesar sa facem o precizare: numai nurile naturale si de buna calitate au o actiune binefacatoare asupra organismului. Vinurile de proasta calitate, falsificate sunt chiar vatamatoare.
Care sunt deci calitatile nului? Vinul stimuleaza atat munca fizica cat si cea intelectuala, el da oiciune spirituala si optimism celui care il consuma.
Consumat in cantitate mica, dupa masa, asigura o buna digestie, faciliteaza digestia alimentelor grase.
Vinul provoaca inmultirea enzimelor din sange care neutralizeaza radicalii liberi. Prin aceasta, el impiedica declansarea unor boli ca reumatismul, cancerul sau chiar boala Alzheimer. Vinul produce o irigare mai intensa a ficatului si a rinichilor, mareste diureza si reduce riscul litiazei renale.
Consumul moderat - dar regulat - de n reduce colesterolul si impiedica formarea cheagurilor de sange, reduce riscul infarctului. Vinul protejeaza inima si intareste imunitatea. Vinul este un medicament recomandat chiar si de biserica. Sfantul AUGUSTIN (354-430) teolog si filozof crestin roman spunea ca nul intareste stomacul plapand, improspateza puterile imputinate, ndeca ranile trupesti si sufletesti, alunga tristetea si mohoreala, intremeaza sufletul, aduce bucurii si dezleaga limbile\".
Marele dramaturg englez WILLIAM SHAKESPEARE spunea: nul bun este un prieten bun daca stii sa te porti cu el\".
O alta bautura care poate fi consumata in cantitate moderata este berea, produsa prin fermentatia orzului sub actiunea unei enzime - diastaza. Gustul sau se datoreste acidului carbonic si substantelor extractive amare continute. Berea este consumata de cel putin 8 mii de ani, asa cum atesta o inscriptie antica de pe malul Eufratului si care se gaseste in muzeul Luvru din Paris.
Un pahar de bere consumat la masa de pranz stimuleaza secretia gastrica si intestinala fara sa produca iritatie si are un grad mai redus de alcool (aproximativ 3,5%), avand valoare nutritiva datorita substantelor pe care le contine: zaharuri, substante proteice, saruri minerale care sunt transformate rapid in calorii; 100 g de bere ofera organismului 50 de calorii. intre bauturile fermentate, berea este cea mai bogata in substante nutritive,
Berea este racoritoare si stimulenta: cantitatea mare de apa pe care o contine astampara setea, iar acidul carbonic ajuta la digestie. Berea are un efect diuretic si unul somnifer.
Consumata cu moderatie este recomandata atat persoanelor in varsta cat si tinerilor si adultilor pentru ca le furnizeaza tamine (B2) si substante minerale (sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfor). Berea este recomandata convalescentilor pentru efectul energizant si seda tiv si in multe afectiuni, cum ar fi cele intestinale (colite spastice, atonii), in cazurile in care este necesara cresterea diurezei, in cazuri de oboseala fizica etc.
Trebuie avut grija ca berea sa fie conservata la rece (dar nu bauta prea rece), ferita de razele soarelui (caldura si razele soarelui o altereaza usor). Trebuie etat consumul in exces deoarece duce la obezitate, tulburari ale aparatului circulator, tensiune ridicata, iar in unele cazuri criza de ficat si guta.
Pericolele consumului de alcool sunt multiple, astfel:
Alcoolul actioneaza ca un drog, consumat in exces creeaza dependenta, situatie in care placerea de a bea un pahar se transforma in necesitate absoluta de a bea, ducad prin aceasta la alcoolism. Tendinta de a consuma bauturi alcoolice dene irezistibila, ca in orice toxicomanie, iar, odata instalata, recuperarea indidului nu este totdeauna posibila.
Dependenta (obisnuinta) de alcool este acea stare de intoxicatie cronica, caracterizata prin nevoia imperioasa de a consuma bauturi alcoolice. Experimental sa constatat ca alcoolul produce dependenta dupa 3 zile de administrare continua.
Se produc tulburari de memorie, scaderea in volum a masei musculare, tulburari de sensibilitate, delirium tremens (delir alcoolic acut).
Organul cel mai afectat de alcool este ficatul. Consumul de alcool duce la marirea ficatului si la ciroza care se termina deseori cu deces prematur.
Creierul si sistemul nervos sunt si ele puternic afectate de alcool, acesta stand la originea hemoragiilor cerebrale si a majoritatii bolilor neuropsihice, cu grave infirmitati si sfarsit dramatic, prin leziuni cerebrale lente, progresive.
Alcoolul slabeste organismul, asternand patul nenumaratelor boli si este novat de o certa debilitate mintala transmisa descendentilor. S-a constatat ca alcoolul deprima migratia globulelor albe spre zonele unde exista o inflamatie, ceea ce explica slaba rezistenta a alcoolicilor la infectii.
Colecistitele, pancreatitele, diabetul, guta, obezitatea sunt si ele produse de alcool, intr-un procent de peste 60-70%.
Ingerarea curenta de alcool poate duce la cresterea accentuata a grasimilor in sange. Cresterea lipidelor la alcoolici poate genera maladii cardiovasculare si in special arterioscleroza.
Hipertensiunea arteriala este frecventa la alcoolici; unora le produce moarte subita.
Alcoolul este novat de 1/3 din decesele prin tuberculoza, de 1/3 din ctimele accidentelor rutiere, de 4/5 din numarul imbolnarilor de cancer si un mare procent din numarul sinuciderilor.
Cancerul, a treia cauza a mortalitatii generale poate fi indus genetic de alcool, care agraveaza si grabeste evolutia bolii. Alcoolul nu este cancerigen prin el insusi, ci prin faptul ca dizolva diversele substante cancerigene continute de alimente si, in plus, potentandu-le pe acestea.
Consumul de alcool in timpul sarcini (mai ales in primele 3 luni ale sarcinii) afecteaza celulele embrionului care sunt in stare de formare a organelor. Din aceasta cauza exista riscul sa se nasca copii cu diferite malformatii fizice si psihice. Este o crima sa concepi un copil in stare de ebrietate.
Consumul de alcool la copii (la care diferitele organe ale corpului sunt inca in dezvoltare anatomica si functionala) poate genera tulburari neuropsihice si maladii organice irecuperabile.
Alcoolul produce insomnii cu se terifiante, cosmaruri si zoopsii (halucinatii zuale sub forma de animale mici sau mari, artificiale cand se contureaza pe perete, plafon etc. sau cu proiectie spatiala, statice sau dinamice).
Consumul de alcool este incompatibil cu conducerea autovehiculelor, deoarece influenteaza comportamentul conducatorului auto prin: scaderea atentiei, scaderea auzului, alterarea vederii, intarzierea timpului de reactie, modificari de rationament. Aceste efecte den periculoase, ele pun in pericol ata conducatorului de autovehicul, cat si a celor din jur.
Un alt efect al alcoolului baut chiar in doze banuite inofensive, consta in ceea ce se numeste lungirea timpului de reactie, adica in pierderea iutelii cu care se produce miscarea corecta de raspuns intr-o situatie anumita, inclusiv intr-un pericol. De aici binecunoscuta relatie dintre influenta alcoolului si producerea unor accidente de munca. De notat ca la incetinirea reflexelor se adauga modificari psihice ca subaprecierea riscului, impresia nejustificata a unui plus de indemanare si siguranta in miscari, ceea ce impinge la imprudenta si de aici la accidente.
Nu trebuie sa se uite ca alcoolul este o otrava si ca toti aceia care s-au deprins cu un consum exagerat de alcool au toate sansele sa suporte, mai curand sau mai tarziu, gravele urmari ale alcoolismului.
Alcoolismul este un drum pe care pornesc oamenii slabi, care nu au puterea sa-si gandeasca propria ata si sa mearga singuri. Au nevoie de un impuls, de un ajutor. Alcoolul dene astfel un aliat impotriva fricii, dezgustului, impotriva singura tatii si slabiciunii. De alcool au nevoie oamenii slabi si lasi.
Alcoolismul, amplificat de stresul sfarsitului de mileniu, are grave consecinte sociale. Consumul de alcool reduce bugetul familiei, genereaza neintelegeri si certuri, femei batute si maltratate, divorturi, copii alungati de acasa, mizerie si decadenta. Alcoolismul duce la pierderea locurilor de munca, la fapte antisociale care duc la furturi, oluri si crime.
Criminalitatea este produsa in proportie de 95% pana la 98% de alcool. Nu exista crima fara alcool, decat cu rare exceptii. Criminalistii si juristii asociaza intotdeauna crima cu alcoolul si toxicomania, cauze determinante atat in crime, cat si in sinucideri. Exceptandu-se, bineinteles, cazurile patologice. Omul politic englez, WILLIAM EWART GLADSTONE (1809-l898) spunea: dintre toate nenorocirile care bantuie biata noastra omenire, mai grozava decat foametea, ciuma sau razboiul este betia. Caci foametea, ciuma si razboiul ucid trupeste, betia ucide intai sufleteste - adica iti pierde cinstea - si numai pe urma te ucide si trupeste\", iar ANTON PANN (1796- 1854) spunea: toate faptele cele rele din lume nu ruineaza atatia oameni nici atata stare ca betia\". O legenda spune ca odata diavolul i-a zis unui om:
- Ai ajuns la capatul etii. Pot sa te scap de moarte, daca indeplinesti una din urmatoarele conditii: sa dai foc casei vecinului, sa-ti bati nevasta sau sa intram impreuna intr-o carciuma unde sa ne facem praf,
- Hai la carciuma ! a fost raspunsul omului. Numai ca imbatandu-se, omul a dat foc casei vecinului si si-a snopit in bataie nevasta care incerca sa-l impiedice.
In incheiere, cateva concluzii prind consumul de alcool:
- Nu consumati bauturi tari: tuica, coniac, rom, lichior etc.
- Nu consumati alcool, de nici un fel, inainte de lucru si in timpul lucrului. Sa ne rezervam aceasta placere la intoarcerea acasa cand urmeaza masa si odihna.
- Nu consumati alcool dimineata, deoarece poate aduce riscul instalarii obisnuintei.
- Atentie la paharul de n sau de bere de la masa de pranz, pentru a nu se manifesta dorinta de crestere treptata a ratiei zilnice. Acest lucru poate duce la situatia grava de instalare a dependentei.
- Nu conduceti masina sub influenta alcoolului.
- Este gresita parerea ca iarna consumul de alcool ne ajuta sa rezistam la frig. Alcoolul nu face altceva decat sa scurteze rezistenta, grabind pierderea de caldura a corpului. Alcoolul paralizeaza centrii nervosi de termoreglare si neri periferici, omul nu mai simte frigul sau are o falsa senzatie de caldura raceste mult mai usor\" (congestii, gripe, pneumonii) si poate muri prin soc hipotermic sau ramane cu degeraturi si sechele grave toata ata.
- Nu dati alcool copiilor. Singura conduita admisibila fata de copii este: copilului nici o picatura de alcool.
Exista parerea printre ele, studenti, intelectuali ca alcoolul este un stimulent de a invata mai usor. Efectele alcoolului sunt insa contrarii: diminueaza atentia si puterea de concentrare, instaleaza somnolenta cu tendinta de a atipi.
Exista parerea ca alcoolul creste potenta sexuala. Cel mai bun raspuns la aceasta parere 1-a dat SHAKESPEARE care intr-o scena din Macheth a spus ca alcoolul trezeste pofta, dar te impiedica la fapte\".
La inceput si in cantitati mici, alcoolul este afrodisiac - un fals libido - dar, cu timpul, duce, ineil, la o impotenta sexuala ireversibila.
Obiceiul atat de vechi si raspandit ca la masa sa serm cate un paharel inta la intelepciune, prudenta si cumpatare. Neagoe Voda Basarab, domn al Tarii Romanesti (1512- 1521), ii da fiului sau urmatoarea povata: fiule, nu te arata teaz in bautura si nici tiu te lauda cu ea, caci pe multi i-a prapadit nul si multe rele a pricinuit\".
Ca o concluzie la cele aratate despre alcool, trebuie sa aratam ca nu pledam pentru abstinenta, pentru interzicerea cu desavarsire a consumului de bauturi alcoolice. Suntem impotriva consumului de bauturi distilate (bauturi tari) de orice fel si suntem impotriva consumului nerational, peste limite normale, in mod repetat. Cu alte cunte sa gustam si din cand in cand, dar niciodata sa nu intre cern masura.
