Prin sanatate se intelege starea unui organism la care functionarea tuturor organelor se face in mod normal si regulat. Organizatia Mondiala a Sanatatii a definit sanatatea ca "o completa bunastare fizica, mentala si sociala, care nu consta numai in absenta bolii si a infirmitatii\". Aceasta definitie are meritul de a sublinia interactiunea dinamica si interdependenta dintre cele trei componente ale sanatatii ("triunghiul sanatate\"): dimensiunea biologica (dezvoltarea somatica armonioasa, integritatea structurala si buna functionare a diferitelor organe si sisteme), dimensiunea psihologica (echilibru psihic, capacitatea de a percepe realitatea in mod adect) si dimensiunea sociala (adaptarea in familie si societate, aptitudinea de a sili relatii inter personale armonioase). in opinia comuna, a fi sanatos inseamna a te simti bine, a avea un organism echilibrat din punct de vedere fizic si psihic. Sanatatea mai poate fi definita ca starea in care omul nu este constient de functionarea organismului Iui. Dupa parerea poetului francez PAUL VALERY (1871-l945), "sanatatea este starea in care functiile necesare se indeplinesc insensibil sau cu placere\".
Astazi, prin sanatate intelegem nu numai o buna stare fizica si psihica a organismului, dar si o anumita capacitate de efort fi2ic, de randament, o capacitate de refacere dupa efort, o anumita rezistenta, castigata prin antrenament, fata de factori nefavorabili de mediu, de imbolnavire (calire este cuntul utilizat in mod curent) si de ce nu o anumita longevitate in concordanta cu conditiile social-economice, geografice in care isi desfasoara omul activitatea. in viata omului - considerand viata ca timpul care trece de la
nastere pana la moarte -nimic nu este mai important decat sanatatea. Dupa TUDOR MUSATESCU (1903-l970), dramaturg si umanist roman, "Viata are o durata calculata riguros matematic. incepe cu prima respiratie si se termina cu ultima suflare\". in toate momentele importante ale vietii, oamenii isi doresc si isi ureaza, cel mai mult, sanatate. Indiscuil, sanatatea reprezinta darul cel mai important si in acelasi timp cel mai util al omului. A fi sanatos, a trai mai mult si a trai mai bine, au fost dorintele pe care oamenii si le-au asezat intotdeauna la temelia destinului lor. Poetul latin MARTIAL (40-l04) in Epigrame spunea: "Non est vivere, sed iere, vita\". (Nu-i totul sa traiesti, ci sa fii sanatos). Daca scadem - spune poetul - din zilele noastre timpul consumat de febre crude, tristeti grave si dureri chinuitoare, ajungem dintr-un salt de la copilarie la batranete. Deviza lui Juvenal (60-l40), poet satiric roman, "Mens sana in corpore sano\" (O minte sanatoasa intr-un corp sanatos) ne spune ca omul cu aderat intelept nu cere cerului decat "sanatatea spiritului impreuna cu sanatatea corpului\". Dar nimeni nu este perfect sanatos. Nici cel mai exhaustiv (complet) examen medical nu poate garanta o sanatate perfecta si o receptivitate nula a organismului fata de boala. Cu toate ca in fiecare moment apar senzatii in diferite regiuni ale corpului, in mod obisnuit, in conditii normale, aceste senzatii nu se inregistreaza de catre constiinta noastra si nu sunt remarcate decat daca este atrasa atentia asupra lor. La tinerii sanatosi acest fond de senzatie este fara indoiala minim. La persoanele in rsta insa, ale caror articulatii sunt uzate si tesuturile slabite, senzatiile care vin de la nivelul uneia sau alteia din regiunile corpului pot depasi pragul minimal, chiar la subiecti sanatosi. in starea de boala, adica atunci cand tesuturile sunt alterate de o stare patologica sau degenerati, senzatiile pot creste in intensitate, fiind resimtite sub forma de durere. Orice om stie din experienta ce este boala. Cu toate acestea, incercarea de a formula o definitie a bolii este greu de facut, sanatatea si boala sunt doua concepte corelative, care nu pot fi definite decat simultan si niciodata unul fara altul. Daca nu ne multumim cu constatarea ca a fi bolnav inseamna a nu fi sanatos, definim boala ca o deviere de la starea de sanatate, datorita unor modificari ale mediului intern sau actiunii unor agenti din mediul extern. in felul acesta loul unei boli, compus din diferite simptome, este expresia consecintelor imediate ale leziunilor produse in totalitatea reactiilor declansate in vederea apararii organismului. Dupa medicul si endocrinologul roman STEFAN MINCU (1903-l997), boala este "o forma particulara de existenta a materiei vii, caracterizata prin aparitia unui produs patologic care tulbura unitatea partilor in organism si a organismului cu mediul, urmata de scaderea, cresterea sau vicierea schimburilor meolice si delimitarea sau disparitia libertatii si capacitatii de munca\". O boala nu este nici divina si nici mai omeneasca decat alta, ci toate sunt la fel, adica au o pricina fiecare, intrucat "nimic nu se produce fara o cauza fireasca\", spunea marele medic grec HIPOCRATE. Medicina clasica chinezeasca intelege prin boala dereglarea armoniei dintre trupul si sufletul omenesc.
Omul este permanent inconjurat de agenti sau fenomene producatoare de boala. Prin ele insele, aceste fenomene producatoare de boala sunt nedaunatoare, atata timp cat nu are loc o interactiune a lor cu omul. De exemplu, drogurile, alcoolul, tigarile ca atare nu sunt periculoase, pana cand omul nu incepe sa le foloseasca.
Reactiile individului fata de propria-i sanatate sunt puternic guvernate de parerea pe care acesta o are despre gravitatea unui pericol existent, de experienta sa precedenta si de prezenta unor forte restrictive, care sa-i interzica practicarea unor obiceiuri daunatoare sanatatii. Multi oameni au o parere si implicit o atitudine gresita fata de propria lor sanatate. Ei sunt convinsi ca sanatatea ar semana cu aerul: ea li se cuvine fara nici o bataie de cap, fara nici o grija, fara nici o cheltuiala. in viata lor de toate zilele, ei nu tin seama decat de nevoia sau placerea lor imediata.
Sanatatea nu este un dar. Ea reprezinta o cucerire dificila ce trebuie facuta sau supravegheata permanent, intreaga viata, dominand boala.
Sa apelam in mod profilactic la ajutorul medicului, pentru ca se stie ca mai usor previi o boala, decat o vindeci: sa mergem deci la medic nu numai cand suntem bolnavi, ci periodic, in plina stare de sanatate. Un vechi proverb chinez spune: "Omul intelept previne bolile, nu le trateaza\". Cine nu are timp sa-si ingrijeasca sanatatea pierde mai tarziu mult mai mult timp ca sa-si trateze boala.
Orice masura (igieno-dietetica, farmacologica), menita sa prelungeasca viata, fi eficienta daca se ia in perioada premergatoare instalarii semnelor de imbatranire. Este o certitudine ca masurile de protejare si stimulare a competentei functionale a
sugarului si copilului sunt o garantie pentru sanatatea adultului si rstnicului. O batranete sanatoasa presupune o copilarie si o maturitate parcurse in stare de sanatate. Oare cine se gandeste, la 20 sau 30 de ani, cum arata si cum se simti la 50, la 60 sau la 80 de ani? Foarte putini, si asta este o greseala enorma! Pentru ca la orice rsta putem si trebuie sa facem ce pentru a ne prelungi tineretea si a ne mentine starea de sanatate.
Baza pentru invingerea bolii este increderea reciproca dintre medic si bolnav, silirea intre ei a unor relatii de luptatori solidari impotri bolii, in sprijinul sanatatii. Nu tratati boala dupa sfaturile ne specialistilor recrutati printre rude sau prieteni, sau pe baza retetelor sau reclamelor din ziare sau reviste, deoarece asa cum spune si CELSUS (naturalist roman, secolul I e.n.), «aceleasi masuri nu folosesc la toti bolnavii\". In vindecarea unei boli, individualizarea este o regula fara exceptii. Ceea ce trebuie facut pentru vindecarea bolnavului reprezinta totdeauna o reteta individuala. Medicina generala este medicina bolnavului si nu a bolii. Medicina trebuie sa se adreseze persoanei si nu unui corp viu. Numai cunoasterea profunda a personalitatii bolnavului, a contextului sau socio-cultural, poate asigura succesul actului medical terapeutic sau recuperator, integrarea socio-profesionala a acestuia.
Pentru mentinerea sanatatii, orice om trebuie sa fie activ, sa aiba o preocupare care sa-! sustraga de la obsesia imbatranirii.
Pentru pastrarea sanatatii, adica a unui echilibru corporal si sufletesc cat mai sil, este necesara astazi, mai mult ca oricand, intoarcerea la natura.
"Oamenii solicita in rugaciunile lor sanatate de la zei, fara a sti ca au mijloacele apararii ei in propriile lor maini\" a spus filozoful grec DEMOCRIT (460-370 i.e.n.).
Factorii care determina o buna stare de sanatate sunt: o ereditate viguroasa, o
alimentatie corespunzatoare, o buna circulatie a lichidelor in organism, oxigenarea celulelor,
somn profund si indestulator, echilibru psihic si morai.
Starea de sanatate este, in esenta, o problema de civilizatie si de cultura. De civilizatie, in sensul conditiilor de viata pe care societatea le creeaza individului, pentru a-si asigura un mod de trai cat mai adaptat cerintelor sale. De cultura, dupa cum fiecare individ stie sa foloseasca aceste conditii pentru a-si organiza modul de viata cat mai rational, echilibrat si mai igienic.
Umorul, buna dispozitie, optimismul au un rol de maxima importanta pentru sanatate, durata si calitatea vietii. Lucrul cel mai important in viata este sa traiesti conform cu tine insuti, sa nu te lasi doborat de deznadejde, sa fii de folos cui drag, sau oricui. Sa poti spune: "zilele astea nu au trecut degeaba\". Daca au trecut degeaba inseamna ca ai trait degeaba.
Promorea unei bune stari de sanatate este direct legata de calitatea vietii.
Schematic, factorii de care depind sanatatea, starea de bine, calitatea vietii sunt urmatorii:
SANATATEA CALITATEA VIETII
CONDITIA SOCIALA
CONDITIA FIZICA
CONDITIA PSIHOLOGICA
EREDITATEA
INTEGRITATEA
ANATOMICA SI FIZIOLOGICA
MEDIU INCONJURATOR
IGIENA VIETII
ALIMENTATIA
ACTIVITATE FIZICA
STRES, DROGURI (TUTUN, ALCOOL, CAFEA)
CONTROLUL STARII DE SANATATE
ASISTENTA MEDICALA, MEDICAMENTE.
O stare de sanatate buna inseamna conditii de viata care sa apere integritatea fizica si psihica a individului. Mediul inconjurator, nivelul de viata, urbanismul, habitatul, cultura, munca,
sportul etc. sunt factori implicati in mare masura in calitatea vietii. De asemenea, orice om trebuie sa aiba dreptul de a beneficia de cele mai bune servicii medicale si de accesul in institutii curative sau de recuperare, dreptul de a beneficia de tratamentele si medicamentele necesare. "Dreptul la sanatate se cuvine tuturor membrilor societatii, spunea chimistul si biologul francez LOUIS PASTEUR (1822-l895), iar bacteriologul VICTOR BABES (1854-l926) spunea: "Marinimia statului de a lasa individului nestirbit dreptul la boala, dreptul de a se ingriji cum il taie capul cand e bolnav, dreptul de a raspandi boala, nu-si are originea in principiul respectului pentru libertatea individului\".
"Medicina este arta de a pastra sanatatea si, eventual, de a vindeca boala cuibarita in corp\", spunea IBN-SINA AVICENA (980-l037), medic, filozof si
sant arab.
Medicina este functia sociala pe care omenirea a utilizat-o si o utilizeaza pentru a scapa de boala si suferinte, de inconfort, de infirmitate si pentru a intarzia sfarsitul vietii, a amana moartea. Scopul medicinii contemporane este promorea sanatatii. Activitatea de informare si educare sanitara a publicului trebuie sa incite oamenii sa doreasca sanatatea, sa caute mijloacele pentru a o obtine si pentru a o pastra. Fluxul informational difuzat prin intermediul diferitelor forme de mas-media a ridicat nivelul de intelegere asupra bolilor, asupra mijloacelor terapeutice de ameliorare si vindecare si a dus la cresterea exigentelor fata de problemele de sanatate individuala si comunitara.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) considera educatia sanitara "arma cea mai puternica a sanatatii publice\". Educatia sanitara urmareste nu numai prezerrea si promorea sanatatii in prezent, ci si pregatirea omului, sub raportul sanatatii, de-a lungul intregii vieti, pentru a se putea adapta neincetat permanentelor mutatii care au loc in viata, pentru a fi inarmat impotri agresiunilor biologice si emotionale ale mediului care se ivesc in procesul evolutiv al vietii. Educatia este, in ultima instanta, parghia care contribuie la mentinerea si promorea sanatatii, - "Educatia sanitara singura, spunea marele nostru istoric, NICOLAE IORGA (1871-l940), ar face mai mult decat toate spitalele impreuna\".
Educatia sanitara trebuie sa inceapa de-acasa, din familie si de la gradinita si sa continue in scoala.