Se vorbeste si se publica astazi tot mai multe articole si lucrari despre ritmurile biologice, ca o modalitate de prevenire a imbolnarilor, a modelarii organismului pentru adaptare la medii, sau chiar de prevenire a unor accidente sau esecuri posibile. Sa vedem dar ce sunt aceste ritmuri biologice?
Ritmurile biologice sau bioritmurile definesc acele procese (fenomene) biologice care se desfasoara periodic sau ciclic. Aceasta ritmicitate o gasim la toate nivelurile de organizare a materiei i - de la ciclurile moleculare pana la actitatile cele mai complexe ale fiintei umane, fiind o proprietate fundamentala a materiei i. La om ca si la alte fiinte organizate superior se desfasoara in acelasi timp mai multe ritmuri biologice, fapt care atesta ca aceste bioritmuri sunt codificate genetic. Codificare genetica a fost denumita urativ orologiu biologic\", orologiu intern\" sau ceas biologic\".
Ceasurile biologice\" permit etuitoarelor sa aprecieze\" cu mare exactitate timpul germinarii, reproducerii, migrarii, hibernarii etc. Ceasul biologic\" circadian a fost localizat la om, el aflandu-se intr-o aglomerare de neuroni situata in apropiere de neri oculari.
Fiinta umana dispune de numeroase ritmuri biologice propriu variatelor functii si procese biologice - de la diziunea celulara si pana la complexe actitati cotidiene.
Cercetarile efectuate au dovedit ca, ritmurile biologice au un rol important in relatiile reciproce dintre organism si mediul inconjurator, iar dereglarea acestora, respectiv desincronizarea, reprezinta cauza principala de imbolnare. Bioritmurile reprezinta un bun indicator al starii de sanatate si, respectiv, de orientare pentru diagnostic.
Calitatile bioritmice ale organismului uman reprezinta sincronizarea (producerea simultana) functiilor biologice cu factorii naturali de mediu inconjurator de pe pamant (lumina/presiune atmosferica/ temperatura, umiditate, curenti de aer, camp gratational, camp magnetic, fus orar etc.) sau cosmic (fazele lunare, radiatii cosmice, pete solare, explozii solare, interrelatii etare etc.}.
Variatiile ritmice demonstreaza ca fiecare celula sau organ are momente in care actitatea este maxima pentru unele functii si minime pentru altele, si invers.
Elementele constitutive ale ritmurilor biologice sunt;
- perioada (T) constituie caracteristica fundamentala a ritmurilor si reprezinta intervalul de timp dupa care se repeta un fenomen sau proces, adica intervalul de timp dintre doua faze indentice;
- amplitudinea sau intensitatea caracterizeaza marimea punctelor interne (maxime sau minime) ale oscilatiilor in raport cu axa care trece prin punctul de origine;
- frecventa (f) este o marime care arata de cate ori se produce un fenomen (proces) periodic in unitate de timp:
f=1/T.
adica frecventa este inversul perioadei;
- faza se refera la pozitia oscilatiilor in raport cu punctul de origine. Ea caracterizeaza starea marimii in orice moment Silirea fazei este foarte importanta deoarece permite localizarea ritmului in timp.
Perioadele de timp pe care se desfasoara bioritmurile cunoscute, in prezent, in lumea vegetala, animala si umana sunt extrem de largi; astfel perioadele pot fi de ordinul zecimilor de secunda extinzandu-se la ordinul anilor sau zecilor de ani; numai la om sunt cunoscute pana in prezent circa 300 de bioritmuri.
Bioritmurile pot fi clasificate in functie de frecventa in; bioritmuri cu frecventa inalta, cu frecventa medie si cu frecventa joasa.
Bioritmurile cu frecventa inalta au perioade de la fractiuni de secunda, secunde, pana la 30 de minute. Din acest tip de bioritmuri fac parte:
- ritmurile actitatii electrice a creierului, care se caracterizeaza prin frecvente inalte de la 50 de cicluri pe secunda pana la circa 2 cicluri pe secunda;
- ritmul cardiac cu 60-80 de cicluri pe minut;
- ritmul respirator cu 20 de respiratii pe minut;
- faza de
somn paradoxal (cu se) cu perioada de circa 20 de minute.
Bioritmurile cu frecventa medie, a caror perioada sunt cuprinse intre 30 de minute si circa 2,5 zile. In cadru! acestora deosebim, bioritmurile ultradiene (cu perioade cuprinse intre 30 de minute si 20 de ore), circadiene (cu perioade cuprinse intre 20 si 28 de ore) si bioritmurile intradiene (cu perioade cuprinse intre 28 de ore si 2,5 zile}.
Bioritmurile circadiene sunt cele mai importante si cu implicatii fundamentale pentru ata omului.
Aceste bioritmuri depind de rotatia pamantului in jurul axei sale, asociata cu variatii de temperatura, de lumina, umiditate, gratatie etc.
Din acest tip de bioritm fac parte:
- alternanta lumina - intuneric (zi-noapte) structureaza un anumit mod al comportamentului, o anumita repartizare a perioadelor de munca si odihna, a orelor de masa si a actitatilor sociale (lumina artificiala a anihilat in mare masura interventia acestui factor). Omul, ca specie, a evoluat ca un animal diurn; el prezinta un maximum al actitatii fizice si psihice in timpul orelor zilei si performante scazute in timpul noptii;
- alternanta veghe-somn este fundamentala, deoarece coordoneaza buna desfasurare a ritmurilor organismului uman in decurs de 24 de ore si este esentiala pentru ata;
- temperatura corporala, presiunea arteriala, frecventa cardiaca si respiratorie, concentratia plasmatica a hormonilor si enzimelor, biochimismul cerebral, functiile digestive, acuitatea zuala si auditiva, performantele fizice si psihice etc. variaza periodic in timp de 24 de ore. Pe drept cuvant se poate afirma ca un om nu este acelasi la orele 10 dimineata si 10 seara;
- sensibilitatea organismului la medicamente variaza semnificativ in timpul unei zile.
Bioritmurile cu frecventa joasa au perioade mai mari de 2,5 zile. in cadrul acestor bioritmuri deosebim:
a) Ritmuri circaseptane (circaseptidiene) cu perioada de 7 Aħ 3 zile. In perioada acestor ritmuri au loc variatii importante in functiile glandelor endocrine si, de asemenea, in actitatile zilnice ale omului. Din acest punct de vedere se subliniaza ca performantele omului sunt mai scazute in zilele de la inceputul si sfarsitul saptamanii si crescute in zilele de miercuri si joi.
b) Ritmurile circatrigintidiene, cu perioada de 30 Aħ 5 zile. In cadrul acestor categorii sunt cuprinse si ritmurile lunare sau selenare, cu perioada de 29,5 zile (corespunde revolutiei complete a lunii). La om, un astfel de bioritm este ciclul menstrul sau circatrigintan. Durata acestui ciclu este de 28 de zile cu o variatie de Aħ 2 zile. Tot in cadrul acestor bioritmuri pot fi cuprinse si bioritmurile fizic, emotional si intelectual.
1. Ciclul fizic are perioada de 23 de zile, respectiv faza pozitiva de 11,5 zile, caracterizata prin performante maxime, cu disponibilitate de forta, rezistenta, teza de executie si faza negativa de 11,5 zile in care randamentul
actitatii fizice este scazut.
2. Ciclul emotional are perioada de 28 de zile, cu faza pozitiva 14 zile, marcata de optimism, oiciune, spiritualitate, respectiv manifestari ale etii afective si faza negativa de 14 zile, in care starea activa tinde spre pesimism,
dispozitie rea.
3. Ciclul intelectual cu perioada de 33 de zile. Faza pozitiva de 16,5 zile, in care disponibilitatile umane ating cota maxima prind gandirea, capacitatile creatoare, perceptia si intelegerea fenomenelor, memorizarea informatiilor. Faza negativa este de 16,5 zile cu potential modest.
O problema centrala a acestor cicluri o constituie punctul de referinta, adica data inceperii, terminarii si reluarii lor. Daca fiecare dintre noi avem perioade bune\" si rele\" atunci este deosebit de important sa cunoastem aceste zile. Dupa unii autori acest punct de referinta este ziua de nastere. Pentru a se calcula ziua de ciclu in care ne aflam, se foloseste formula:
ziua de ciclu = Numar de zile trecute de la
nastere pana la ziua X / 23, 28 sau 33.
Aceasta formula de calcul este valabila numai daca omul este sanatos, boala constituind un factor de dereglare a oscilatiilor ritmice. Grafic, reprezentarea ciclurilor se prezinta sub forma de sinusoida.
Conform teoriei bioritmurilor, ziua cea mai periculoasa ar fi ziua in care bioritmurile trec simultan prin zona critica (zero).In prezent, pe scara mondiala, bioritmul este apreciat si calculat pentru sporti, soferi, mecanici de locomotiva, piloti, cosmonauti etc. Unii oameni de afaceri eta incheierea unor tranzactii in zilele cu faza negativa.In legatura cu aceste trei cicluri si cu alegerea punctului de referinta exista insa discutii intre specialisti.
Unii sustin ca in realitate ar exista un singur bioritm, cu o durata medie de 28 de zile (se considera ca bioritmul emotional cu perioada de 28 de zile reprezinta media celorlalte doua).
Ceea ce este sigur si ceea ce fiecare dintre noi am observat este ca, in actitatile noastre, exista perioade in care atingem performante maxime si altele cu randament foarte scazut
c) Ritmurile circanuale, cu perioade de 1 an Aħ 2 luni. in cadrul acestor ritmuri sunt incluse si ritmurile sezoniere. Neindoielnic, periodicitatea anotimpurilor si a factorilor meteo-climatici impune o ritmare a proceselor tale. Ritmul circanual corespunde perioadei de revolutie a pamantului in jurul soarelui, iar cele sezoniere coincid cu modificarea latitudinii heliocentrice a pamantului ca urmare a inclinarii ecuatorului fata de ul eclipticei. Exemple de aceste bioritmuri:
- ritmul cardiac este dependent de variatiile sezoniere ale temperaturii, fiind mai frecvent vara si mai scazut iarna;
- cresterea parului are variatii ritmice de la un sezon la altul (vara creste mai mult, in timp ce iarna cresterea este mai redusa);
- temperatura corpului este mai ridicata toamna si mai scazuta iarna si primavara;
- concentratia serica de
hormoni tiroidieni este crescuta iarna si scazuta vara;
- crizele maniacc-depresive sunt mai frecvente primavara si toamna.
d) Ritmuri multianuale cu perioada de 11 ani. Se pare ca aceste ritmuri sunt legate de periodicitatea actitatii solare.
Cercetarile in domeniu bioritmurilor vor descifra unele aspecte inca incerte si vor deschide unul din cele mai promitatoare module de prevenire si combatere a bolilor.
Ce se poate realiza cu ajutorul bioritmurilor?
Cunoasterea bioritmurilor il ajuta pe om sa cunoasca modul cum oscileaza capacitatile sale fizice si psihice intr-o anumita perioada de timp. Cunoasterea de catre indid a fazelor pozitive si negative ale bioritmurilor faciliteaza o mai buna organizare a actitatii in scopul cresterii eficientei si etarii esecurilor si accidentelor.
Actitatiile formative si productive se vor desfasura pe baza utilizarii cunostintelor despre variatiile ritmice ale functiilor omului.
Prin cunoasterea bioritmurilor se va realiza o adaptare cat mai perfecta a fiintei umane la conditiile mediului de ata si de actitate, conditie esentiala pentru o ata activa si prelungita.
Pentru om, bioritmurile, in general, si ceie circadiene in special, au o mare importanta pentru ca permit organizarea actitatilor in concordanta cu reperele social-economice si cu progresul tehnic (iluminarea artificiala, automatizare etc).
Cunoasterea bioritmurilor va asigura administrarea medicamentelor atunci cand eficienta terapeutica a acestora este maxima. Pentru terapeutica, ora de administrare a unui medicament este esentiala, din punctul de vedere al raspunsului organismului la substanta si, mai ales, din cel al efectului si al reactiilor adverse.
Pentru a se eta modificarea ritmurilor biologice, administrarea medicamentelor trebuie sa respecte ciclul normal al acestora.
Consecintele alterarii ritmurilor biologice pot fi deosebit de importante, reflectate in actitatea cotidiana prin scaderea performantelor fizice si intelectuale, starii de nervozitate sau apatie, resemnare, indiferenta etc, ajungand uneori din domeniul dereglarilor functionale reversibile, in cel al manifestarilor patologice autentite.
Cunoasterea stiintifica si aplicabilitatea bioritmurilor au o importanta reala atat in practica biomedicala cat si in ata cotidiana a omului modern\".
0 echipa de cercetatori de la Universitatea Nordhwestern (Evanston, Illinois) a identificat, izolat si donat, gena care guverneaza orologiul intern al fiintelor i. Gena a fost botezata clock\" (ceas in engleza) si a fost identificata la soareci. Cercetarile continua pentru identificarea acestei gene si la om.
Aceasta descoperire deschide calea spre o mai buna cunoastere a ritmurilor biologice si, implicit, spre obtinerea unor progrese insemnate in tratarea multor boli.
