Este un tip de stres pe care fiinta umana il simte cel putin o data in ata sa si care prone dintr-o dimensiune proprie omului si anume gandirea. Din aceasta categorie de stres fac parte:
Culpabilitatea. Aceasta este o stare a omului care este dominat de sentimentul si ideea ca a comis o greseala si resimte mai mult sau mai putin intens novatia sa. In mod firesc, orice greseala grava antreneaza conflicte morale, chinuri ale constiintei. Accentuarea starii de culpabilitate poate duce la perturbari patologice.
Sensul existentei. Prin sensul existentei se intelege:
a) insemnatatea pe care omul, ca fiinta constienta, o acorda propriei sale eti;
b) orientarea etii catre un scop general si unic si subordonarea tuturor actelor si atitudinilor acestui scop.
Pentru ca omul sa-si accepte si sa-si suporte ata, trebuie sa caute un ideal care sa reprezinte tinta existentei lui. Acest ideal poate imbraca forme dintre cele mai diverse: cresterea si educarea copiilor in asa fel incat ei sa dena adulti responsabili, realizarea unor inventii, ocuparea unor functii importante pe scara profesionala sau sociala, realizarea unei opere literare, afirmarea in muzica, obtinerea unor performante in sport, castigarea de multi bani, obtinerea unor bunuri materiale, construirea unei case. Existenta dobandeste un sens numai daca te dedici pe deplin unei preocupari. Nu trebuie sa fie neaparat ceva maret; familia, copin, profesia, gradina, un hobby, orice iti poate capta interesul in mod constant Traitul la intamplare, de azi pe maine, fara tel, e alienant.
Teama de moarte. Omul pare a fi singura fiinta care are constiinta ineilitatii mortii sale si de aici si drama existentei sale. Omul se intreaba de ce trebuie sa moara si care e soarta care-l asteapta apoi. Aceasta certitudine a mortii si incertitudine a ceea ce-l asteapta dupa moarte, constituie
stresul moral cel mai puternic Pentru cei credinciosi, adepti ai uneia din religiile existente azi in lume, remediul il constituie credinta in ata vesnica de dupa moarte. Pentru liberi cugetatori, remediul consta, asa cum a spus filozoful si matematicianul grec PITAGORA (580-500 i.e.n.): sa ne obisnuim cu gandul ca moartea este destinul obstesc si fatal al oamenilor\". Moartea noastra nu este sfarsitul - spunea marele fizician german ALBERT EINSTEIN (1879-l955) -caci traim prin fin nostri si toate generatiile care le urmeaza. Corpul nostru nu reprezinta altceva decat frunzele din arborele etii\".
Pentru a se pune in edenta relatia existenta intre evenimentele etii si patologia legata de stres, psihiatrii americani au silit o scara (mai bine zis o ierarhizare) care prezinta un numar de evenimente, carora li se atribuie o valoare in raport cu cea atribuita arbitrar socului produs de moartea unei fiinte dragi si apropiate si care are valoarea de 100 puncte. Astfel, ei au notat cu cifre diferite alti agenti stresanti, ca de exemplu:
73 - divortul
65 - separarea cuplului
63 - privarea de libertate (inchisoare)
53 - accidentul sau boala personala
50 - casatoria
47 - pierderea serciului
43 - pensionarea
42 - moartea unei rude
40 - sarcina
36 - schimbarea felului de munca
35 - certuri si ostilitati conjugale
31 - probleme banesti importante
30 - schimbarea responsabilitatii profesionale
29 - plecarea fiului (fiicei)
26 - schimbarea modului de ata
20 - schimbarea graficului orar de munca, schimburi de resedinta
16 - schimbarea obiceiurilor legate de somn
15 - schimbarea obiceiurilor alimentare
11 - contraventia 8 - timp insuficient
Cumularea unui punctaj de 300 intr-un interval determinat, reprezinta un grad mare de expunere la stres si un risc mare de imbolnare. Punctajul ajuns intre 150 si 299 inseamna ca indidul trebuie sa ia masuri profilactice, insa pericolul inca nu este edent. Cand punctajul este sub 150, inseamna ca indidul este rezistent la stres sau ca este expus mai putin la diferite actiuni stresante. in lumea moderna de astazi o astfel de situatie se intalneste la 20% din populatie, iar din aceasta, majoritatea este constituita din oameni care nu citesc, nu zioneaza programele de teleziune, nu asculta emisiuni de radio, nu au serciu, nu calatoresc in mijloace de transport in comun, nu conduc automobile si lista ar putea continua.
Psihiatrii americani au edentiat trei moduri de raspuns la stres, carora Ie corespund trei tipuri de personalitate.
Personalitate de tip A, extravertita. Aceasta persoana isi exteriorizeaza totdeauna
tensiunea interna. Este impulsiva si reactioneaza prin agresiune.
Personalitate de tip B, echilibrata. Aceasta persoana are o abilitate naturala de a face fata stresului, pe care o utilizeaza pentru a-si rezolva problemele, fara ca acest lucru sa se faca in detrimentul sau ori al altor persoane. Personalitatea de tip C, introvertita. Aceasta persoana isi interiorizeaza raspunsul la agresiune, sperand astfel sa domine si sa stapaneasca stresul.
Societatea moderna, mediul ei ambiant sunt asaltate de tot mai multi factori stresanli, care pun in pericol sanatatea fizica si psihica a omului. Intr-o asemenea situatie, omul este chemat mai mult ca oricand sa vegheze asupra propriului sau mediu ambiant, de ata, de dezvoltare, sa corecteze acei factori fizici sau psihici care pot tulbura echilibrul uman. Ce trebuie sa facem?
In primul rand este necesar ca fiecare dintre noi sa accepte ata asa cum este, sa nu dramatizeze neplacerile si greutatile etii. Rezistenta, taria sufleteasca in fata insucceselor si chiar a infrangerilor reprezinta, in lupta etii, o calitate-cheie, care trebuie cultivata neincetat. A trai inseamna a lupta.
Sa nu pierzi nadejdea. Cand te simti la capatul puterilor, cauta forte nebanuite care sa-ti na in ajutor. Tocmai asta inseamna sa traiesti\", ne invata prozatorul austriac de origine ceha, FRANZ KAFKA (1883-l924).
Trebuie sa credeti cu tarie ca veti reusi in ceea ce intreprindeti. Cand luati o hotarare trebuie sa actionati in conformitate cu ea, fara cea mai mica intarziere. Orice renuntare dauneaza sanatatii fizice, dar mai ales celei psihice. Intentiile care nu sunt traduse in fapte (este vorba de intentiile bune) ridica bariere greu de trecut in calea unei hotarari itoare.
Trebuie sa ne adaptam ritmului de ata modern. Poporul nostru are un proverb care spune: Sa nu-i dai omului cat poate duce\". Acest proverb exprima forta, capacitatea de adaptare a omului. Trebuie sa avem intelepciunea de a accepta ceea ce nu se poate schimba, de a pricepe ce se poate si ce nu se poate schimba.
Echilibrul sistemului nervos este regula de fier\" in orice situatie. invatati sa va dominati ata afectiva. Etati enervarile inutile, conflictele, certurile printr-un efort de vointa, de autosugestie, de stapanire de sine. Etati conflictele familiale, limbajul olent trebuie sa lipseasca in relatiile dintre membrii familiei (aceste atitudini trebuie sa lipseasca mai ales in prezenta copiilor). Silirea unor relatii normale cu cei din jur face parte obligatorie din arta de a trai. Se poate afirma cu toata certitudinea ca izbucnirile nervoase insotite de cunte necontrolate nu trec niciodata fara urme, nici pentru cel caruia ii sunt adresate, nici pentru cel care le adreseaza.
Nu actionati in urma emotiilor. Trebuie sa fiti siguri ca atunci cand luati hotarari nu sunteti nervos sau stresat. Fiti obiecti. Nu va lasati ghidat de sentimente. Trebuie sa desfasurati o actitate pe masura puterilor fizice si psihice. Incompetenta ajunge sa esueze intr-un complex de insatisfactie.
Analizati cauzele esecurilor pe care le-ati avut si incercati sa le etati alta data. Nu incercati sa gasiti scuze in cazul in care suferiti un esec. Chiar daca treceti prin momente grele nu afirmati ata e o povara\". Nu trebuie sa spuneti nici in gluma ca sunteti descurajat, pentru ca s-ar putea sa va luati in serios. Fiti foarte atenti la mesajele pe care le transmiteti creierului dumneavoastra.Incepeti ziua gandind pozitiv. Dupa ce va treziti purtati un scurt dialog cu dumneavoastra insiva: treceti in resta doar partile bune (de exemplu: am un loc de munca, un apartament bun, o familie reusita, copii minunati, prieteni adevarati). Apoi asezati-va in fata oglinzii, priti-va si spuneti cu voce tare si zambind: E o zi minunata. Orice provocare va fi pentru mine un prilej sa fiu puternic si optimist\". Ecoul acestor cunte vor rasuna pe parcursul intregii zile.
Sa folosim autosugestia pentru indeplinirea actiunilor. Sa rostim cat mai des deze stimulatoare, de fapt un semnal conditionat. Ele pot fi repetate in gand, dar si mai bine cu voce tare. Formulele Sunt plin de energie\", Sunt stapan pe timpul meu\" sunt exemple. Fiecare din noi poate sa compuna si alte formule potrite cu indidualitatea lui, cu scopurile pe care le urmareste. Regula principala a formulelor de auto sugestiona re e aceea ca ele trebuie sa afirme, nu sa nege, sa fie formule de atac nu de aparare. Cunoscuta fiind influenta gandului asupra faptei, aceste formule este recomandabil sa fie repetate de mai multe ori pe zi.
Autosugestia nu este utila doar pentru a obtine unele calitati morale. Ea este totodata una din conditiile necesare pentru a va reconstitui sanatatea. De fiecare data cand repetati autosugestii pozitive favorabile sanatatii, ca: ma simt bine\", sunt sanatos\", functiile organismului se vor indeplini mai bine si tendinta spre ndecare se va accentua. Autosugestia echivaleaza cu un medicament universal, care prezinta marele avantaj ca este la indemana oricui, ca nu costa nimic si nu este nociv, in orice doze ar fi administrat, decat doar in cazul cand imbraca forme negative.
Trebuie sa credeti cu tarie ca veti reusi in ceea ce intreprindeti.In momentele mai dificile, nu va chinuiti sa descoperiti un novat, ci-incercati sa aflati ce puteti face pentru a schimba situatia in favoarea dumneavoastra. Filozoful chinez Confucius (551-479 i.e.n.) spunea: Omul intelept asteapta totul de la sine. Omul de rand asteapta totul de la altii\".
Nu va faceti griji dinainte pentru niste lucruri care se pare ca se vor produce eventual in itor. Nu faceti din tantar, armasar\", spune un vechi proverb. S-au mai bine zis nu dati o amploare mai mare decat e cazul unei situatii jenante, caci aceasta este una din cauzele majore ale stresului. Nu transformati necazurile marunte in adevarate catastrofe.Imprejurarea care astazi, pe fondul emotiei imediate ne apare drept o catastrofa, mai tarziu, dupa o saptamana, o luna, ne apare neinsemnata, iar reactia noastra - nejustificata, ridicola chiar. Trebuie sa aveti intotdeauna si un de rezerva. E bine ca, in cazul in care ratati o actiune, sa aveti o alta alternativa pe care sa o puteti pune in practica imediat.
Realizati un echilibru intre munca - creatie, munca - familie. Asigurati-va ca cel putin un timent al etii dumneavoastra este in ordine. Oricare dintre noi simte nevoia unei oaze de fericire, sau macar de multumire, ori pe personal, ori in cel profesional. Sigur ca situatia ideala este de a avea satisfactii atat profesionale, cat si in ata de familie.
Daca ati avut o zi proasta nu mergeti glont acasa. Hoinariti o jumatate de ora prin oras prind trinele.
Luati-va obiceiul ca acasa sa nu duceti necazurile de la serciu. Un efort binefacator recreativ asupra organismului il are si joaca cu copin sau nepotii, fie prin participarea directa la jocul lor, fie prin confectionarea unor obiecte de joc, ceea ce reprezinta o forma de odihna activa si placuta in acelasi timp.
Miscarea, mersul pe jos, duce la destramarea starilor de spirit defavorabile, ca si a celor tensionale. Iata ratiunea pentru care, atunci cand ne simtim coplesiti de aceste stari, este bine sa ne ducem intr-un parc, sau pe strazi linistite (si in special in fapt de seara), unde sa ne plimbam indelung.
Nu incercati sa va rezolvati afacerile dupa-amiaza. in general lumea e mult mai nervoasa, plictisita, indiferenta dupa orele 13-l4. Cel mai indicat este sa va rezolvati problemele dimineata.
Nu va aventurati in escaladarea unor culmi prea inalte\". 0 cauza des intalnita in provocarea stresului o constituie deziluziile dupa esecuri provocate de nerealizarea unor ambitii - obtinerea unor bunuri care depasesc posibilitatile financiare, a unui post mult ravnit, dar pentru care de fapt nu sunteti pregatit etc. Aceasta nu inseamna sa nu continuati sa sati si sa aspirati la o permanenta autoperfectionare si la prosperitate materiala. Istoricul roman QUINTILIAN (35-95) spunea: Multumeste-te cu ce este, dar cauta ceva mai bun\". Acestea le puteti realiza numai cunoscandu-va capacitatile si limitele, ceea ce necesita sa fiti extrem de onest cu dumneavoastra insiva.
Scapati de datorii. Nu este usor, mai ales in vremurile grele pe care le traim. Si totusi, faceti un efort si incercati. Veti vedea ca ata este mult mai placuta fara obsesia banilor pe care trebuie sa-i dati inapoi.
Buna dispozitie, sentimentele si emotiile pozitive sunt deosebit de importante pentru refacerea organismului dupa o zi de munca. Cautati deci veselia, rasul, buna dispozitie sunt cei mai buni aliati in lupta pentru combaterea stresului. Rasul are rtuti numeroase: provoaca o veriila
gimnastica interna la care participa muschii zigomati, cei ai diafragmei si ai abdomenului, exercita o actiune tonica asupra oxigenarii sangelui si functionarii inimii si a sistemului respirator: stimuleaza producerea endorfinelor: diminueaza perceptia durerii fizice si psihice: se pare ca favorizeaza producerea sucului gastric, contribuind la o mai buna digestie.
Cine rade cu pofta traieste mai mult, arata mai tanar si e mai iubit de rude, de colegi, de prieteni. Rasul imbunatateste circulatia sangelui, intareste inima. Elimina
hormonii de stres si pompeaza in sange morfinele generatoare de bucurie, ca si hormonii de crestere, regeneratori. Rasul e cel mai bun medicament Chiar si atunci cand cineva face glume pe seama dumneavoastra, nu i-o luati in nume de rau, ci contrati-l cu umor. Optimismul ne mentine tineri ca si curajul de a risca.
Desigur, nimeni nu poate fi scutit de emotii negative, neplacute. impotriva acestei stari sufletesti neplacute, daunatoare sanatatii, trebuie insa sa luptam. A le reduce numarul, a le eta cand se poate, a le limita amploarea este posibil Si necesar. Trebuie sa luptam pentru echilibrul nostru sufletesc.
Sunt mai multe mijloace si procedee, dintre care fiecare poate sa-si aleaga pe cel mai potrit cu firea lui si cu momentul dat. Pentru unii este de ajuns sa faca un dus sau sa inoate ca sa se simta din nou plin de goare. Pe altii ii inoreaza muzica, spectacolele sportive, o plimbare in aer liber, o munca fizica usoara, un drum cu automobilul etc. Daca prin aceste mijloace putem stapani emotiile negative de amploare mai mica, in schimb in fata unor incercari neobisnuite (incendii, inundatii, alunecari de teren, eruptii vulcanice, accidente de cale ferate sau rutiere, accidente de aon, cutremure, agresiuni fizice, atentate, moartea unor fiinte dragi etc.) se cere o rezistenta, o darzenie deosebita pentru a nu ne lasa doborati, chiar in cele mai grele imprejurari care par cu neputinta de suportat.
