in aceasta categorie intra proteinele. Proteinele, din punct de vedere chimic, sunt substante cu molecula foarte complexa, ce au in compozitia lor atomi de carbon, hidrogen, oxigen, azot si uneori sulf. intr-o proportie mai mica ele contin si alte elemente cum sunt fosforul, fierul, cuprul, clorul, bromul si iodul. Proteinele contin un numar de 50, pana la peste 10.000 de aminoacizi uniti intre ei prin legaturi amidice. Cuntul proteina\" provine de la cuntul grecesc proteias\", care inseamna primul (plasat inaintea altora), referindu-se la importanta lor pentru organismele vii. Proteinele sunt componente esentiale ale materiei vii, ele se gasesc in componenta tuturor structurilor celulare. Proteinele au calitatea de a ajuta la cresterea tesuturilor tinere, repararea tesuturilor uzate si mentinerea acestora, deci au un rol plastic. De fapt, nu atat proteina in sine este elementul esential, ci aminoacizii - caramizile constituente ale proteinelor. Aminoacizii nu constituie doar unitatile de baza ale compozitiei proteinelor, ci si produsii finali de
digestie ai acestora. Proteinele sunt componentele tesuturilor, fiecare tesut sau celula fiind caracterizat printr-un anumit tip structural de proteine care intra in constitutia citoplasmei, organitelor si membranei celulare.
Proteinele se impart in doua mari clase:
- proteine insolubile in apa. Aceste proteine sunt proteine fibroase sau proteine schelet. Ele apar numai in organismul animal, de exemplu, in par (keratine), in tendoane si tesuturi conjunctive (colagenul), in
fibrele de matase naturala (fibroina). Nu sunt hidrolizate de enzimele digestive si nu au loare nutriti;
- proteine solubile in apa sau in solutii de electroliti. Cele solubile in apa se numesc albumine iar cele solubile in electroliti, globuline.
Proteinele solubile au functii fiziologice importante in organism, fiind indispensabile vietii. Astfel:
Intra in structura unor
hormoni (substanta chimica elaborata de celule, tesuturi si organe speciale - glande endocrine - destinat sa functioneze ca stimul morfogenetic sau ca excitant fiziologic si psihic) al caror rol este deosebit de important in reglarea activitatii normale a organismului.
Numele de hormoni\", atribuit secretiilor endocrine, deri de la cuntul grecesc care inseamna stimulare sau punere in miscare, desi aceasta actiune nu este generala.
Desi structura chimica a hormonilor este foarte riata, ei se pot clasifica in doua grupe:
a) Hormoni steroizi care au la baza nucleul ciclopentanoperbidrofenantrenic si care cuprinde:
- hormonii corticosuprarenali
b) Hormoni deriti din aminoacizi, din care fac parte:
- hormonii rezultati din tirozina: hormonii tiroidinieni si medulosuprarenali
- hormonii cu structura polipeptidica: hormoni hipofizari, paratiroidieni, pancreatici etc
- hormonii vegetali sau fitohormonii.
Vom mentiona cate exemple:
Insulina secretata de pancreas regleaza cantitatea de
zahar din sange, micsorand-o.
Glanda
hipofiza secreta un hormon de crestere (somatotrofina, STH). Hipertrofia (cresterea anormala) hipofizei duce la o crestere uriasa, anormala a corpului. Atrofia (regresiunea morfologica si functionala) hipofizei determina o statura pitica.
Adrenalina produsa de glandele suprarenale actioneaza asupra terminatiilor nervilor simpatici si mareste presiunea sangelui prin ingustarea selor sangvine, accelereaza bataile inimii. Mareste pupila si inhiba miscarile intestinelor si a stomacului.
Glandele sexuale masculine - testicolele - secreta hormoni androgeni din care cel mai important este testosteronul. Acest hormon stimuleaza cresterea organelor sexuale masculine si mentin caracterele sexuale secundare (vocea, pilozitatea, dezvoltarea musculaturii si a scheletului, distributia grasimilor de rezer).
Orele - organe sexuale feminine - secreta hormoni sexuali feminini estrogeni si progesteroni. Estrogenii actioneaza asupra organelor genitale feminine stimuland dezvoltarea glandelor mamare si a caracteristicilor secundare feminine.
Tiroida produce hormoni tiroidieni - tiroxina si triiodotironina. Insuficienta de hormoni tiroidieni se manifesta prin cretinismul gusogen, caracterizat prin dezvoltare fizica si psihica deficitara,
gusa endemica, deformatii osoase, defecte ale dentitiei, dezvoltarea intarziata a organelor sexuale. Hipersecretia de hormoni tiroidieni se manifesta prin pierderea in greutate, nervozitate, intoleranta la caldura, tremuraturi ale mainilor si boala BASEDOW - GRAVES sau gusa exoftalmica.
Paratinoidele secreta parathormonul care stimuleaza resorbtia intestinala a calciului, actionand in stransa legatura cu vitamina D.
Participand la formarea unor enzime sau fermenti, proteinele intervin In desfasurarea tuturor proceselor vitale ale organismului.
- Intervin in procesul de aparare al organismului impotri infectiilor produse de microbi sau virusi, participand la formarea unor substante de aparare numite anticorpi. Proteinele care determina formarea de
anticorpi se numesc antigeni. Fiecare antigen determina formarea unui anticorp specific. Anticorpii determinati de un anumit antigen se formeaza un timp mai indelungat; astfel se explica
imunitatea (starea de lipsa de receptivitate a organismului fata de un agent infectios sau de un produs nociv) dobandita de organism fata de unele infectii, chiar dupa ce actiunea lor directa inceteaza
- Protejeaza organismul contra actiunii toxice a unor substante cu care se leaga in combinatii chimice, transformandu-le astfel in substante lipsite de nocivitate
- in anumite situap\'i, proteinele pot fi arse in organism in scop energetic. Proteinele alimentare sunt hidroiizate pana la aminoacizi sub actiunea enzimelor din sucul gastric si intestinul subtire. Acesti aminoacizi sunt transportati in diferite organe unde incepe sinteza de proteine necesara pentru cresterea si refacerea celulelor.
Celulele folosesc numai atati aminoacizi cati le este necesar, restul sunt oxidati si transformati in glucide sau sunt arsi si se elibereaza astfel energie. La arderea unui gram de proteine se obtine patru calorii. Prin arderea aminoacizilor, rezulta in afara de apa si dioxid de carbon si amoniac. Amoniacul, fiind o substanta toxica, este rapid neutralizat, in special in ficat, fiind combinat cu dioxidul de carbon, rezultand uree, care este eliminata prin urina.
Alimentatia rationala reclama pentru omul aduit ingerarea in 24 de ore a unui gram de proteina pentru fiecare kilogram de greutate corporala. Cantitatea minima de proteine ingerare zilnic nu trebuie sa scada sub 0,3 gr. pentru fiecare kilogram greutate corporala; daca este sub aceasta loare, organismul este obligat sa-si consume propriile tesuturi. La copii in perioada de crestere minimul proteic este de 2 la 3 gr /kg greutate corporala pe zi, si cel putin jumatate trebuie sa fi proteine de origine animala.
Asa cum am mai aratat, in structura proteinelor (structura care este foarte complicata) intra ca entitate de baza aminoacizii. Aminoacizii sunt combinatii organice cu functii mixte, care contin in aceeasi molecula, in afara de una sau doua grupari caiboxilice (- COOH), inca una sau mai multe grupari aminice (- NH2).In functie de posibilitatea sintetizarii lor de catre organismul uman si nu in functie de importanta lor, aminoacizii naturali se impart in:
- aminoacizi care sunt sintetizati de organismul uman se numesc neesentiali sau dispensabili, ceea ce inseamna ca aportul lor din alimente nu este indispensabil.
- Aminoacizii care nu sunt sintetizati de organism si trebuie introdusi prin hrana se numesc esentiali sau indispensabili. Acestia sunt: leucina, lina, treonina, izoleucina, arginina, lizina, histidina, metionina, triptofanul, fenilalanina.
Daca un singur aminoacid esential lipseste sau este prezent in cantitate insuficienta, atunci eficacitatea tuturor celorlalti fi in mod proportional redusa. Sub raportul lorii lor biologice, proteinele se impart in trei clase:
- Proteine de clasa 1 sau proteine complete care contin toti aminoacizii esentiali in proportie optima pentru sinteza proteinelor proprii organismului, (n aceasta clasa intra proteinele din oua, lapte, branzeturi, came.
- Proteine de clasa II sau proteine partial complete; au in structura lor toti aminoacizii esentiali, dar nu in proportii optime pentru sinteza proteinelor proprii organismului. Din aceasta clasa fac parte proteinele pe care le contin cerealele si leguminoasele uscate (fasolea, mazarea, bobul, lintea, soia, arahidele).
- Proteinele de clasa HI sau proteine incomplete. Din structura lor lipsesc unul sau mai multi aminoacizi esentiali, iar cei prezenti sunt in proportii dezechilibrate; aceasta face ca loarea lor biologica sa fie foarte scazuta. Din aceasta clasa fac parte zeina - o proteina din porumb - si gelatina - o proteina din oase, tendoane si cartilaje.
Surse de proteine sunt alimentele din urmatoarele grupe: Continut in proteine %
- carnea si deritele salelS-24% pestele 17-l9 %
- laptele si deritele sale3,5 %,branzeturile 13-28%
- ouale 12%
- cerealele si deritele lor painea 8,3-l0,3 %, pastele fainoase 10-l5%
- leguminoasele uscate 20-23 %
