Index » Sanatatea familiei » Sfaturi pentru o viata sanatoasa
» Durata vietii. dinamica. limite si implicatii

Durata vietii. dinamica. limite si implicatii

in chip de motto as inscrie la inceputul acestui scurt comentariu cuntele unui ganditor, potrit caruia: sanatatea unei natiuni este mai importanta decat bogatia ei".
Lectura unei ini scrise mai demult, nu neaparat de pe vremea cronicarilor, dar chiar si numai cu 50-l00 de ani in urma, are o aroma de n vechi, un iz aparte, ce decurge nu numai din savoarea, culoarea si specificul lexical, ci si din absenta termenilor tehnici care colmateaza gandirea si limbajul omului modern. Daca latinul longaetas" este regasit aproape identic in mai toate limbile europene, cu semnificatia de ata lunga a unui indid, statistica, operand cu multimi, a introdus termeni ca englezescul life expectancy", tradus si adaptat la noi ca speranta de ata". Durata medie de ata, notiune statistica de larga circulatie, se calculeaza asemeni unei medii aritmetice a varstelor la care s-au inregistrat decesele dintr-o anumita perioada, de regula un an. Daca, ipotetic, au decedat numai doi indizi, unul de un an, iar celalalt de 99 de ani, durata medie de ata este de 50 de ani.

Din Antichitate, cand aceasta durata era in jur de 20-25. cel mult 30 de ani si pana in zilele noastre, varsta medie a deceselor a crescut continuu, impresionant chiar in ultimele decenii, cand in tarile europene, inclusiv in tara noastra, a trecut de 70 de ani, iar in unele parti ale lumii a depasit 80 de ani. Structura pe grupe de varsta in tarile subdezvoltate se infatiseaza sub forma unei piramide cu baza larga (natalitate ridicata), dar cu varf ingust, un procent mic de indizi atingand varste inaintate.In tarile dezvoltate nu mai este vorba de o reprezentare triunghiulara, ci trapezoidala, cu laturile foarte putin inclinate deoarece, cu putine exceptii, majoritatea indizilor ating varste inaintate.
La acest rezultat s-a ajuns in special datorita combaterii si aproape eliminarii bolilor infectioase ale copilului si adultului tanar.
Limitele longetatii noastre ca specie sunt determinate genetic, ca de altfel pentru orice alta specie. Durata de functionare pentru care a fost prevazuta masina noastra biologica o deducem din performantele celor care au atins varste inaintate, de pilda 110 sau 120 de ani.

Prin felul nostru de ata intram nu rareori in conflict cu propria noastra natura. De pilda, fumatul, consumul excesiv de alcool, respirarea unui aer poluat cu praf. fum, gaze toxice etc. provoaca o uzura prematura a unor organe din corpul nostru.
Sanatatea se construieste insa nu numai ferindu-ne de factorii noci, ea este promovata in mod activ de o serie de factori poziti care ne definesc modul de ata, iar consolidarea sanatatii incepe inca de la cea mai frageda varsta a indidului, ba chiar si inainte de conceptie, deoarece sanatatea cuiva depinde si de sanatatea parintilor, a bunicilor sai etc.
Cresterea copilului intr-un aer curat si cu o hrana corespunzatoare, bogata indeosebi in proteine si tamine, constituie premisele esentiale pentru sanatatea ulterioara. Experimente pe animal, pe puii de soarece de pilda, unde ne putem permite sa urmarim efectele carentei de proteine, au aratat ca nu numai parametrii fizici, dar chiar si inteligenta loturilor cu deficit de proteine era inferioara celor cu hrana imbogatita in aceste substante. Un aport corespunzator de tamine si de minerale esentiale (fier, magneziu, iod, s.a.m.d.) este absolut necesar unei sanatati robuste.
Miscarea, in opozitie cu sedentarismul, intareste sanatatea. Dar, starea de sanatate si implicit longetatea depind si de o serie de factori psihologici.

Chiar traind in conditii similare sub aspectul alimentatiei, locuintei, regimului de munca etc, un om fericit se imbolnaveste mai greu decat un om nefericit. in conditionarea starilor de suflet pozitive intern cu deosebire factorii psihologici, cum ar fi: dragostea, caldura unei prietenii, increderea, credinta intr-un ideal. Dimpotriva, marile dezamagiri, deziluziile, stresul atrag dupa sine o depreciere a capacitatii de aparare a organismului fata de diferite boli, de la o banala raceala si pana la cancer. Bolile isi aleg cu premeditare ctimele. O importanta deosebita pentru sanatate o are rezonanta in estetic a tot ceea ce ne inconjoara: locuinta, locul de munca, strada, orasul, regiunea etc. Bunul gust in aranjarea unui interior, stilul edificiilor dintr-o urbe, frumusetea naturii, simpla bucurie a unei conversatii cu o persoana agreabila, toate acestea induc fenomene psihice pozitive care se rasfrang neintarziat asupra functionarii glandelor endocrine, a sistemului nervos vegetativ, a organismului ca ansamblu armonios. Invers, ata si munca intr-un mediu sordid, lipsit de forme si culori placute, printre oameni morocanosi, ostili si lipsiti de fantezie, duce la scaderea randamentului profesional, cu deosebire in aspectele de creatitate, mobilitate, initiativa si spontaneitate, dar are si inrauriri negative asupra starii de sanatate.

Bolile de stomac sunt mai frecvente printre cei care iau masa intr-o companie nedorita, in conditii de insuficienta curatenie (conteaza si aspectul fetei de masa). in zgomot si mai ales in prezenta unor mirosuri neplacute. Alaturi de igienic, omul are si o nevoie organica si existentiala de frumos. Interioarele caselor noastre taranesti, cu stergarele inflorate, cu strachini smaltuite impodobind peretii, cu frumusetea simpla a mobilierului, sunt aducatoare de sanatate, ca si prispa si gradina de flori din fata casei. Schimbarea mediului de locuit, transtarea unui indid dintr-o astfel de casa intr-un spatiu de locuit conceput in cu totul alta ziune, atrage dupa sine un risc crescut de imbolnare, mai ales prin afectiuni in domeniul cardiovascular. Schimbarea mediului cultural, cel mai dramatic ilustrata de fenomenul emigrarii, implica un dublu stres ' al dorului de locurile de origine si al plasarii indidului intr-un nou spatiu cultural, pentru a carui asimilare nu este uneori suficienta doar o singura generatie.
Aproape toate bolile, dar cu deosebire accidentele, hipertensiunea arteriala si suferintele psihonervoase sunt mai frecvente printre emigranti. Statistici efectuate in diverse tari, pe multiple tipuri populationale de diverse origini, arata cresterea de doua, trei ori a riscului de sinucidere sau de hipertensiune arteriala.

Dar, pe langa frumos" si traditie culturala, pentru a fi sanatos omul are nevoie si de libertate. De altfel nu numai omul, ci si animalele au aceasta necesitate. Unele, foarte sensibile, mor repede in conditii de captitate. Uneori animalele sunt chiar mai vulnerabile decat omul deoarece acesta este capabil sa suplineasca mental, imaginativ o realitate, sa se transpuna intr-o lume mai apropiata de ideal, singur sau cu ajutorul teatrului, al muzicii sau al literaturii (statisticile au dovedit, intre altele, ca durata etii este proportionala si cu numarul de carti citite).
Expresii specifice limbii noastre cum sunt mor de urat" sau mor de plictiseala" sau ma topesc si ma sting de dor" ascund talcuri mai adanci decat s-ar crede, iar masura unor abstractiuni de tipul frumusetii, fericirii, bucuriei sau libertatii nu o poate cunoaste decat omul insusi, ele simtindu-se numai pe dinauntru" sau de dinauntru".