LEZIUNI
Accidente precum o explozie sau traumatismele craniene la nivelul gatului sau al spatelui pot aduce serioase deteriorari sistemului nervos central. Madu spinarii se poate sectiona daca fracturile de gat si spate nu sunt imobilizate corect. Tesuturile sistemului nervos nu se regenereaza, desi creierul, uneori, e capabil sa creeze noi cai de conducere printre celulele nervoase ramase (noi sinapse). Gradul de dizabilitate provocat de leziune depinde de localizarea leziunii si de tipul de tesut lezat. De exemplu, leziunile maduvei spinarii in partea sa inferioara duc la pierderea senzitivitatii si la paralizia picioarelor si a partii de jos a trunchiului. O leziune la nivelul gatului poate afecta intregul corp cu exceptia capului. Nervii periferici pot fi sectionati prin taiere si prin strivire. Operatia chirurgicala nu le reface intreaga functionalitate.
Comotia este o stare scurta de inconstienta, ce urmeaza unui traumatism cranian. Confuzia si durerea de cap sunt simptomele tipice, si rareori exista o pierdere a functiilor sistemului nervos. Izbiturile mai puternice pot duce la prelungirea starii de inconstienta si tume-fierea sau hemoragia creierului.
Accidentul scular cerebral este, de fapt, intreruperea circulatiei sangelui intr-o anumita parte a creierului, ceea ce duce la moartea tesutului respectiv (necroza). Accidentele sculare cerebrale apar la persoanele mai in rsta, de cele mai multe ori. Cauzele pot fi trom-boembolia, adica un cheag de sange intr - o artera ingustata sau ruptura unui anevrism. Daca este afectata numai o portiune mai mica de tesut, simptomele vor fi mai putin grave si reversibile, dar daca o artera mai mare nu isi indeplineste functia, atunci deteriorarea tesutului este mult mai gra si extensi. Semnele survenirii accidentului scular cerebral sunt ametelile sau nelinistea, pareza sau paralizia brusca a unei parti a corpului, incapacitatea de a vorbi, de a vedea sau de a auzi. Tratamentul imediat consta din medicamente pentru a preveni coagularea in continuare a sangelui sau o operatie pentru a opri hemoragia sau pentru a indeparta un cheag.
Fizioterapia si recuperarea care se fac cand bolnavul isi revine, ajuta multi pacienti sa isi castige independenta si increderea in ei.
DURERI DE CAP SI MIGRENE
Printre cauzele durerilor de cap se numara stresul, oboseala, tensiunea musculara la nivelul umerilor si al gatului, anxietatea, mahmureala, alergia la anumite alimente, modificarile hormonale, infectia sinusurilor, hipertensiunea arteriala (mai rar), afectiuni ale ochiului, ale creierului si ale meningelui. in aceasta ultima categorie intra o infectie bacteriana sau virala a meningelui, mai rara meningita, care da dureri acute de cap si intepenirea gatului. Migrena este o durere de cap precedata uneori de tulburari de vedere, de obicei, circumscrisa la aceeasi parte a capului si precedata de greturi si rsaturi. Calmantele (analgezicele) si repaosul, impreuna cu evitarea factorilor agranti constituie tratamentul migrenelor. Exista si medicamente pentru prevenirea atacurilor de migrene.
ALTE TULBURA,RI NERVOASE:
Nevralgia este durerea localizata pe traiectul unui nerv, cea mai frecventa fiind la fata, si anume nevralgia trigeminala. Orice stimul, precum ar fi atingerea zonei inerta de nervul respectiv, duce la dureri extreme. Se impune tratament medicamentos si interventie chirurgicala.
Nevrita este inflamatia unui nerv, mergand pana la slabirea lui sau la paralizie. Tratamentul se face prin indepartarea cauzei, daca aceasta poate fi depistata.
Zona Zoster este produsa de virusul ricelei care ataca nervii senzitivi. Pustulele care, dupa ce se sparg, se usuca, apar pe piele in zona inerta de nervii senzitivi. Durerea poate sa persiste cate luni. Daca diagnosticul se pune destul de devreme, se pot administra antivirale.
Epilepsia este boala tulburarilor neuropsihice manifestate prin crize comitiale. Un grup de celule din interiorul creierului devin hiperactive si tulbura structural activitatea electrica a unei parti a creierului (focala) sau a creierului in intregime (generalizata). Epilepsia poate sa survina la orice rsta. Uneori sunt de vina leziunile, infectiile, accidentele sculare cerebrale. Se poate intampla ca un copil sa aiba convulsii febrile atunci cand infectia duce la cresterea temperaturii - dar aceste convulsii nu sunt recurente, ceea ce inseamna ca el nu este epileptic. Epilepsia focala se caracterizeaza prin simptome localizate, cum ar fi scoaterea limbii si tulburari de vedere. Epilepsia majora, caracterizata prin crize de grand mal este, uneori, precedata de semne de atentionare, inainte ca bolnavul sa isi piarda cunostinta si sa cada. Victimele trebuie intoarse pe o parte, imediat ce incepe spasmul si supravegheate pana isi revin. Tratamentul medicamentos pentru a preveni crizele este foarte eficace.
Scleroza in placi este o distrugere treptata a membranei mielinice care izoleaza nervii. Simptomele depind de nervii afectati, care nu mai sunt in stare sa transmita corespunzator impulsurile nervoase. Evolutia bolii este imprevizibila. Unele simptome. pot sa dispara temporar, iar inrautatirea treptata a bolii se manifesta printr-un anumit grad de inliditate.
Boala Iui Parkinson apare din cauza deteriorarii treptate a centrilor nervosi, ca simptome aparand tremuraturile involuntare ale mainilor si ale capului, salirea excesi, frecarea degetului mare de aratator (semnul fisicului), uneori pierderea memoriei. Barbatii sunt afectati intr - o masura mult mai mare decat femeile. Tratamentul medicamentos poate fi administrat cu succes.
