FUNCTIILE MUSCHIULUI
Muschii sunt motorul organismului. Nu numai ca pun organele interne in miscare, ci si imping mancarea prin intestine, poarta sangele prin tot corpul si sustin respiratia. Linele organe interne, precum uterul, sunt alcatuite in cea mai mare parte din masa musculara, ceea ce usureaza impingerea fatului in timpul traliului.
Cuprins:
STRUCTURĂ MUSCULARA |
sus  |
Organismul uman prezintă trei grupe diferite de muşchi: muşchii scheletici (care acţionează organele interne); muşchiul cardiac, care intră numai în alcătuirea inimii; muşchii netezi sau involuntari, care formează pereţii vaselor sangvine, ai intestinelor şi ai altor organe.
Muşchii scheletici şi cel cardiac sunt clasificaţi de anatomişti drept muşchi striaţi, termen care le defineşte aspectul microscopic de fascicule de fibre musculare. Muşchii striaţi sunt controlaţi prin iner-vaţie, totuşi, numai despre muşchii scheletici se poate spune că dau un răspuns conştient, voluntar. Muşchiul cardiac se contractă când este stimulat de nervul complex al inimii - vagul. Musculatura netedă este controlată de sistemul nervos vegetativ (autonom) (vezi pag. 54.) şi de hormonii asociaţi. Deşi nu ţin de un control conştient, acţiunile sale sunt afectate de stres.
CUM FUNCŢIONEAZĂ MUŞCHII |
sus |
Când fasciculele de fibre musculare sunt stimulate de un impuls nervos, ele se scurtează, cauzând contracţia muşchiului. Muşchii scheletici lucrează pe schimburi, un muşchi se contractă în timp ce altul se relaxează. Dacă un capăt al unui muşchi se insera pe un os sau pe o anumită parte a articulaţiei, iar celălalt capăt se prinde pe cealaltă parte, atunci cele două oase sunt împinse unul spre altul, astfel încât articulaţia se îndoaie. Acest tip de muşchi se numeşte flexor. Muşchii care acţionează pentru a întinde o articulaţie se numesc extensori. La nivelul braţului, bicepsul este un flexor al cotului, iar tri-cepsul un extensor. Unii muşchi, precum cei care întind degetele, sunt situaţi la o oarecare distanţă faţă de oasele asupra cărora acţionează şi sunt prinşi de acestea prin tendoane lungi, de tip coardă.
Fibrele musculare netede, care pot fi găsite în pereţii cavităţilor organelor interne, se contractă succesiv pentru a împinge înainte conţinutul, de ex. după o masă prea copioasă, care abundă în grăsimi, apar semnale care se transmit la vezicula biliară, unde, prin contracţia musculaturii netede se împinge o parte a bilei în duoden, pentru a ajuta la digestia grăsimilor.
Muşchii au nevoie de glucoza, oferită de vasele sangvine, deoarece aceasta este sursa lor primară de energie. Atunci când se consumă glucoza, acidul lactic, apa, dioxidul de carbon şi căldura care se formează, trebuie toate repuse în circulaţia sangvină. Procesul de ardere a glucozei şi de îndepărtare a resturilor depinde foarte mult de oxigen, de aceea, efortul fizic duce la îngreunarea respiraţiei şi la intensificarea bătăilor inimii. Exerciţiile fizice regulate îmbunătăţesc capacitatea muşchilor de a îndepărta acidul lactic, mărind rezistenţa Ia efort.
STRUCTURĂ MUSCULARA
