Corpul are doua tipuri de glande, si anume endocrine si exocrine.
Glandele exocrine, care includ glandele sudoripare, sebacee si digestive, elibereaza produsele de secretie in canale. Glandele endocrine - care includ hipofiza (glanda pituitara), hipotalamusul, tiroida, paratiroidele, suprarenalele si ovarele (la femei) sau testiculele (la barbati) nu au canal de secretie si isi varsa produsul direct in sange. Mesagerii chimici, numiti hormoni, reprezentand secretia acestor glande, sunt distribuiti in intregul organism prin fluxul sangvin. Anumiti hormoni joaca diverse roluri in ceea ce priveste controlul cresterii, reproducerii si proceselor chimice interne ale organismului, prin faptul ca afecteaza anumite organe tinta sau actioneaza asupra altor glande endocrine.
HIPOTALAMUSUL
Aceasta glanda, situata la baza encefalului raspunzand de controlul instinctelor si al senzatiilor organice, ofera legatura esentiala dintre sistemul nervos si cel endocrin. Aici isi au sediul hormonii care stimuleaza hipofiza, precum si centrii care controleaza somnul, foamea, temperatura si instinctul sexual.
HIPOFIZA
Aceasta este glanda conducatoare a sistemului endocrin. Situata mai jos de hipotalamus, este conectata de acesta printr-o prelungire a tuberculului hipotalamic (infundibul), alcatuit din tesut nervos. Hipofiza este stimulata de centrii nervosi din hipotalamus si depoziteaza hormonii produsi de hipotalamus.
Glanda pituitara (hipofiza) e formata din doi lobi distincti, unul anterior si unul posterior, care au functii complet separate. Lobul posterior serveste ca depozit pentru doi hormoni: vasopresina si oci-tocina, produsi de hipotalamus si eliberati atunci cand este nevoie de ei. Vasopresina se mai numeste si hormonul antidiuretic sau ADH, ea actionand asupra rinichilor, pentru a regla cantitatea de apa pe care acestia pot sa o treaca in urina, impiedicand pierderile de apa. Ocitocina stimuleaza contractiile uterului, determina nasterea si impiedica pierderile masive de sange survenite dupa nastere. Semnalele nervoase de la sfarcul mamelei, care reactioneaza la supt, se proa la hipotalamus si provoaca eliberarea de ocitocina, care determina scurgerea laptelui. Lobul anterior al hipofizei secreta 6 hormoni, la solicitarea hipotalamusului. care transmite hormoni stimulanti.
Hormonul somatotrop sau al cresterii, dupa cum sugereaza si numele, determina cresterea in copilarie. Prolactina stimuleaza lac-tatia. Nivelul crescut de prolactina din timpul alaptarii impiedica activitatea altor hormoni. Prin urmare, se sisteaza menstruatia si se previne conceptia (o noua sarcina). Ceilalti patru hormoni care au ramas determina celelalte glande endocrine sa produca proprin hormoni. Tirotropina (TSH) sau hormonul T actioneaza asupra tiroidei. Hormonul adenocorticotrop asupra glandelor suprarenale, cel gonadotrop (luteinizant si foliculo-stimulator la femeie) actioneaza asupra ovarelor (iar la barbati, gonadotropul este destinat testiculelor).
GLANDA TIROIDA,
Stimulata de hormonul tireotrop al hipofizei, tiroida secreta tiro-xina, un hormon care controleaza meolismul si cresterea organismului. Cantitatile de hormon tirotrop si de tiroxina se afla in echilibru, pentru a mentine un meolism constant. Tiroida trebuie sa-si ia clin alimentatie iod pentru a-si produce hormonul. Lipsa de iod poate avea efecte dramatice, cu simptome ca schimbarea personalitatii, retentia de apa si de lichide, pielea umflata, intarzieri in aparitia menstruatiei sau hemoragii urmate de anemie. Hipersecretia glandei, marirea ei in volum, se manifesta prin gusa, insotita de ochi exoftalmici (iesiti din orbite), puls rapid, transpiratii si pierderi in greutate. Tiroida produce si calcitonina, raspunzatoare de mentinerea calciului in oase.
GLANDELE PARATIROIDE
Aceste patru glande minuscule secreta parathornionul, cu rol in mentinerea nivelului calciului in sange, prin mobilizarea calciului din depozitele sale scheletice.
GLANDELE SUPRARENALE
Aceste doua glande sunt ca niste capsule aflate deasupra rinichilor. Daca impunem o clasificare stricta, atunci numai partea exterioara -corticosuprarenala - este controlata de sistemul nervos vegetativ si produce adrenalina, adica hormonul care pregateste organismul pentru a infrunta pericolele, intensificand bataile inimii si nivelul de zahar in sange.
Glanda corticosuprarenala produce cativa hormoni steroizi, dintre care cel mai important este cortizolul. Organismul are nevoie de cor-tizol pentru a rezista infectiilor si leziunilor. in mod normal, nivelul din sange de ACTH (corticotropina), provenind, atat de la hipofiza, cat si de la cortizol sunt in echilibru, dar medicamentele de tip steroid, cortizonul, de exemplu, suprima activitatea de producere a cortizolului de catre glanda suprarenala. Dozarea cortizonului trebuie sa se faca in cantitati mici, ca sa permita revenirea la normal a secretiei de cortizol.
PANCREASUL
Cele mai multe din celulele pancreasului produc enzime care desfac produsii alimentari din tubul digestiv, dar insulele de celule ramase (2%) secreta insulina, un hormon care controleaza capacitatea celulelor organismului de a utiliza zaharul din sange. Insuficienta producerii de insulina determina aparitia diabetului.
OVARELE
Pana la varsta de 11 ani, ovarele unei fete sunt inactive, desi ele contin deja, inca de la nastere, sute de mii de ole. Pubertatea incepe atunci cand hipotalamusul trimite spre hipofiza hormonii sai pe cel luteinizant (LH) si pe cel foliculo-stimulator (FSH). (Efectele acestora asupra dezvoltarii corpului si asupra ciclului menstrual sunt detailate la . 50-51.) De fiecare data, numai o parte minuscula a ovarului (foliculul care contine olul) este cuprinsa in producerea de hormoni, adica de estrogen si progesteron. Estrogenul contribuie la reglarea menstruatiei, jucand un rol important in dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, progesteronul in schimb (produs si de glandele suprarenale, in cantitati foarte mici), ajuta la refacerea mucoasei uterine, dupa olatie, si determina cresterea temperaturii corpului, astfel incat se poate constata, si prin acest aspect, cand a at loc olatia.
