FUNCTIILE
Toate activitatile organismului produc substante reziduale, care sunt transportate de sange la rinichi, unde sunt filtrate. Lichidul rezidual poate fi apoi eliminat din organism. Aparatul excretor raspunde si de mentinerea unui nil constant al apei si al sarurilor in organism.
Cuprins:
Rinichii sunt situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Fiecare din ei are formă de bob de fasole, de 10 cm lungime, 6 cm lăţime şi 3,8 cm grosime. Rinichii sunt adevărate uzine de procesare chimică. Materia reziduală din sânge se filtrează aici, sub presiune, prin mai bine de două milioane de unităţi de filtraj, numite nefroni. Lichidul rezidual care rămâne după filtrare este urina.
Ureterele sunt conducte musculare, fiecare de aproximativ 25 cm lungime, ducând de la fiecare rinichi la vezica urinară. Urina coboară prin ureter cam o picătură la fiecare 30 de secunde.
Vezica urinară este un sac muscular de forma unui balon care funcţionează ca rezervor pentru urină.
Când este plină, conţine până la 0,57 1 de urină. Necesitatea de a urina este resimţită atunci când vezica e pe jumătate plină. Un inel muscular sau sfincter înconjoară deschiderea înspre uretră. Când se contractă, împiedică pierderea urinei. Când se relaxează, permite urinei să se elimine.
Uretra este un tub de 3,8 cm lungime prin care urina părăseşte organismul, prin urinare.
Urina e alcătuită din 96% apă şi 4% corpi solizi dizolvaţi. Numai 60% din apa intrată în organism se elimină, în mod normal, ca urină; restul se pierde prin transpiraţie, în fecale, prin plămâni. Urina prezintă culoarea paiului sau a chihlimbarului atunci când organismul este sănătos. In 24 de ore, un adult elimină 0,8-1,4 litri, porţio-nată pentru 4-6 ori, fără să-şi întrerupă somnul.
Cea mai stringentă nevoie a organismului o reprezintă oxigenul. în lipsa acestui gaz vital, murim în câteva secunde. Un adult inspiră peste 12.000 litri de aer în fiecare zi pentru a obţine cei 2.400 litri de oxigen pe care acesta îi conţine. Aerul acesta trebuie încălzit, purificat şi umezit în drumul său spre plămâni, unde, de fapt, are loc respiraţia.
Oxigenul nu e singurul gaz implicat în procesul respiraţiei. Dioxidul de carbon, produs de celulele organismului atunci când folosesc oxigenul pentru a Ie întreţine arderile, trebuie eliminat printr-un proces care se desfăşoară în două sensuri. I.a nivel pulmonar, oxigenul este preluat, iar dioxidul de carbon este eliminat.