Sistemul nervos controleaza atat actitatea scerala, inconstienta, reprezentata de functii ca digestia si respiratia, cat si actitatea creierului. Encefalul si maduva spinarii alcatuiesc sistemul nervos central, iar sistemul nervos periferic leaga acest sistem nervos central de celelalte parti ale organismului.
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Creierul este sediul actitatii constiente. Emotiile, creatitatea, logica, gandirea, coordonarea miscarilor corpului, toate iau nastere in aceasta masa de tesut nervos, asezata in interiorul craniului, in raport cu care lichidul cerebro-spinal joaca rol de amortizor, ea fiind protejata de o membrana in trei straturi, numita meninge.
Milioanele de celule nervoase, numite neuroni, si multitudinea de cai nervoase genereaza un numar infinit de comunicatii care produc creatitatea indiduala si inteligenta.
Creierul propriu-zis (cerebrum) este format din doua emisfere cerebrale care au suprafata brazdata de santuri denumite circum-volutiuni. Actitatea lor este complexa, dar trebuie retinut faptul ca sediul inteligentei si al memoriei se afla aici. Ariile senzoriale si motorii sunt localizate tot aici, emisfera stanga controland jumatatea dreapta a corpului si ceversa. Semnalele nervoase trec dintr-o emisfera in alta printr-o masa de fibre de legatura numita corpul calos.
Mai jos de corpul calos este asezat hipotalamusul Multe din functiile inconstiente - apetitul, somnul, ciclul menstrual, temperatura corpului - sunt reglate de hipotalamus, impreuna cu hipofiza (glanda pituitara), prin sistemul endocrin ( . 55).
Cerebelul, aflat la baza creierului, in spatele trunchiului cerebral, este sediul echilibrului static sau dinamic si al miscarilor musculare voluntare.
Nucleii din puntea lui Varolio conecteaza creierul cu maduva spinarii si contin substanta reticulata medulara, care controleaza mecanisme ca bataile inimii, respiratia, digestia, prin sistemul nervos vegetativ (autonom) - ( . 54).
Maduva spinarii este formata din fibre nervoase si se intinde de la radacina creierului pana la baza lombara a canalului vertebral. Ea se afla in interioriul vertebrelor si in interiorul membranelor meningeale de acelasi fel cu cele ale creierului. La locul unde se intalnesc vertebrele, o pereche de ner paraseste canalul vertebral, ducand impulsuri motorii si aducand impulsuri senzitive de la o anumita parte a corpului.
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
Controleaza actitatea voluntara si involuntara. Este constituit din 12 perechi de ner cranieni, care pornesc de la baza creierului, din 31 de perechi de ner spinali si din ner mai mici in care aceste grupuri se ramifica.
SISTEMUL NERVOS SOMATIC
Reprezinta partea sistemului nervos periferic care detine toate fibrele senzitive ce transmit mesajele preluate de la piele si de la alte organe senzoriale, la sistemul nervos central. Tot aici intra si fibrele motorii care duc impulsurile nervoase la muschii aflati sub control voluntar.
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Cele doua sisteme antagonice si complementare - simpaticul si parasimpaticul - actioneaza ca un autopilotaj pentru organism, controland functiile tale precum: bataile inimii, digestia, tensiunea arteriala. In general vorbind, sistemul nervos parasimpatic predomina atunci cand suntem in stare de repaus; aportul de sange spre intestine este crescut, iar actitatea inimii este redusa. In stare de stres, sistemul nervos simpatic intensifica actitatea inimii, dilata pupila ochiului si trimite afluxul de sange spre creier, inima, plamani, pregatind organismul pentru efort.
