» Paciente cu par intunecat, fibra musculara rigida, dispozitie blanda si placuta (Puls.).
» Boli ale femeilor: mai ales in timpul sarcinii, nasterii si lactatiei, sau boli insotite de prostratie brusca si slabiciune pana la lesin (Murx., Nux m.); remediul spalatoresei" (tulburari provocate sau agravate cand pacienta spala rufe).
» Durerile se extind dinspre alte zone spre spate (invers fata de Sabin.) si sunt asociate cu frison (cu frilozitate: Puls.).
» In mod special, pacienta e foarte sensibila la aerul rece, frisoneaza cu mare usurinta" ; lipsa caldurii vitale, mai ales in boli cronice (in boli acute: Led.).
» Senzatie de minge in viscere; in timpul menstrelor, sarcinii, alaptarii; cu constipatie, diaree, hemoroizi, leucoree si toate afectiunile uterine.
» Lesina usor; dupa ce se uda; la caldura extrema sau frig extrem; calatorind intr-un vehicul; ingenunchind la biserica.
» Frig la nivelul vertexului, in timpul cefaleei (Verat.; - caldura in vertex : Calc, Graph., Sulph.).
» Anxietate : cu frica, bufeuri de caldura la nivelul fetei si capului; in legatura cu unele nenorociri reale sau imaginare; spre seara.
» Mare tristete, cu s. Spaima de a fi singura; de barbati; de intalniri cu prietenii; cu tulburari uterine.
» Indiferenta, chiar si fata de propria familie, fata de meseria sa (FI. ac, Phos. ac), fata de cei pe care ii iubea cel mai mult.
» Lacoma, avara (Lyc).
» Indolenta: nu are chef sa faca nimic, nici sa munceasca, nici sa se distreze, nici sa faca efortul de a gandi.
» Cefalee : cu socuri foarte puternice ; la menstruatie; cu flux redus cantitati; la femei delicate, sensibile, isterice; apasare, explozie < miscare, aplecandu-se, efort mental, > > apasare externa, miscare puternica prelungita.
» Cadere masiva a parului dupa cefalee cronice sau la menopauza.
» Culoare galbena a fetei, a conjunctivei oculare; pete galbene pe piept; sa galbena acoperind partea superioara a obrajilor si nasului; un facies care sugereaza imediat afectiuni uterine.
» Nu suporta gulerele si in general tot ce e strans in jurul gatului, le simte prea stramte si le desface cat mai larg (Lach.).
» Herpes circinat formand pete izolate in partea superioara a corpului (Teii.: cercuri intersectandu-se pe corp).
» Mame cu abdomen mare, destins (Sulph. : la copii).
» Senzatia dureroasa de gol, de vid si slabiciune in epigastru, calmata mancand (Chel., Murx., Phos.).
» Limba foarte incarcata, dar care devine curata la fiecare menstruatie si se incarca din nou cand fluxul menstrual inceteaza; buza inferioara este umflata si crapata.
» Constipatie: in timpul sarcinii (Alum.); scaun tare, cu bulgari, noduros, insuficient, dificil; dureri rectale in timpul evacuarii si mult dupa aceea (Nit. ac, Sulph.); senzatie de greutate sau de minge in anus, neameliorata dupa scaun.
» Urina : depozit sedimentar rosiatic de culoarea lutului, care adera la vas ca si cum ar fi fost incrustat acolo prin ardere ; fetida, atat de urat mirositoare incat trebuie scoasa din camera (Indium: urina teribil de fetida dupa ce e lasata sa stea).
<
br />
» Enurezis: patul e udat de indata ce copilul adoarme (Kreos.); intotdeauna se produce in timpul primului somn.
» Scurgeri: nedureroase, galbui, patand lenjeria; meatul e incleiat dimineata ; rebele, prelungite (Kali i.); organele genitale slabite, epuizate.
» intepaturi violente din jos in sus prin vagin; dureri lancinante dinspre uter spre ombilic.
» Prolaps al uterului si vaginului; apasare si dureri tractionante in jos (bearing-down) ca si cura tot continutul pelvisului ar incerca sa iasa ; pacienta sta cu picioarele incrucisate strans sau incordata pentru a-I preveni; cu oprimarea respiratiei (atii cu : Agar., Bell., Lil. t., Murx., Sanie).
» Menstre neregulate sau cu caracteristici foarte variabile : avansate, intarziate, reduse, abundente, amenoree sau metroragie - cand acestea sunt asociate simptomelor descrise mai sus.
» Greata matinala, in sarcina: vederea alimentelor sau gandul la ele ii fac pacientei sila (Nux v.); mirosul alimentelor gatite ii face rau (Ars., Colch.).
» Dispnee: < stand jos; dupa somn; in camera, > > dansand sau mergand rapid.
» Eretism : bufeuri de caldura produse de cea mai mica miscare; cu anxietate si lesin; urmate de transpiratie pe tot corpul; la climax (Lach., Sang., Sulph., Tub.); ascendente, dinspre organele pelvice.
» Prurit cutanat in diverse zone; al organelor genitale externe; nu e > > prin grataj, ci are tendinta de a se transforma in arsura (Sulph.).
Rela{ii: Complementar = Nat. m.
Inamic = Lach., care nu trebuie folosit inainte sau dupa; Puls., cu care nu trebuie alternat niciodata.
Similar cu Lach., Sang., Ust. in privinta tulburarilor circulatorii la climax.
E frecvent indicat dupa Sil., Sulph.
O singura doza actioneaza adesea curatitimp de mai multe saptamani.
Agravare: Dupa-amiaza sau seara: aer rece sau vant uscat din Est; excese sexuale; odihna; vreme umeda inabusitoare, sufocanta ; inainte de furtuna (Psor.).
Ameliorare: Caldura patului; comprese fierbinti; exercitiu fizic violent. Multe simptome, mai ales cele cefalice, cardiace si pelvice sunt atat > de odihna si exercitiu. Antidoteaza efectele mentale negative ale consumului exceside tutun, la pacientii cu obiceiuri sedentare care sufera in urma suprastimularii mentale.
