» in special pentru copii si batrani; boli ale copilariei si senectutii (Bar. c, Mill.); persoane cu par deschis la culoare, musculatura laxa si lipsa a exciilitatii corporale.
» Lipsa susceptibilitatii la remedii; absenta reactiei vitale; remediile cele mai bine alese nu au nici un efect (Carbo-v., Laur., Vaier.).
» Tulburari: cu insensibilitate si paralizie partiala sau totala; andu-si originea intr-o spaima ale carei efecte sunt resimtite acum, teama persistand (Acon., Hyos.); sau din cauza porilor de mangal ars, a inhalarii de gaz sau a alcoolismului.
» Toate tulburarile: cu somnolenta marcata, profunda; nedu-reroase, nu se ge de nimic; nu doreste nimic.
» Spasme: la copii, cand se apropie de ei oameni straini; dupa alaptat, din cauza unei spaime traite de mama (Hyos.; dupa o furie a mamei, Cham., Nux v.); din cauza sului; ochii sunt pe jumatate deschisi si indreptati in sus.
» Scoate tipete inaintea sau in timpul spasmului (Apis, Hell.). Respiratie profunda, stertoroasa, atat cand inspira, cat si cand expira.
» Delir: vorbeste neincetat; ochii larg deschisi, fata rosie, buhaita; sau in stare de inconstienta, cu ochii sticlosi pe jumatate inchisi, fata palida, coma profunda; precedata de prostratie.
» Gandeste ca nu este acasa (Bry.) si acest lucru este constant in mintea sa.
» in somn face miscari cu degetele ca si cum ar ciuguli ce de pe cearsaf (cand e treaz: Bell., Hyos.).
» Delirium tremens : la pacienti rstnici, emaciati; cu fata buhaita, prostratie, ochii arzatori, fierbinti, uscati; sforait puternic.
» Somn: greoi, prostesc, cu respiratie stertoroasa, fata rosie, ochii pe jumatate inchisi, injectati cu sange ; pielea e acoperita cu transpiratie fierbinte ; dupa convulsii.
» Somnolent, dar nu poate dormi (Bell., Cham.); insomnie cu acuti-zarea perceptiilor auditive (ticaitul ceasului sau strigatele cocosilor in departare il tin treaz).
» Cand adoarme isi pierde respiratia (Grind., Lach.).
» Patul i se pare atat de cald incat nu poate dormi in el (patul i se pare tare: Arn., Bry., Pyr.); se misca in cautarea unui Ioc rece in pat; e nevoit sa se dezveleasca.
» Aparatul digestiv e inactiv; miscarile peristaltice sunt inversate sau paralizate ; intestinul pare inchis.
» Constipatie : la copii; la femei corpolente, cu fire blajina, bonoma (Graph.); din cauza inactivitatii intestinului sau a parezei acestuia; nici un impuls de defecatie ; dupa intoxicatia cu plumb; scaun sub forma de bulgari tari, rotunzi, negri (Chel., Plumb., Thuja); scaunul iese putin din rect apoi reintra in rect (Sil., Thuja).
» Scaun: involuntar, mai ales dupa o spaima (Gels.); negru si cu miros puternic; cu paralizia sfincterului.
» Urina : nu este ecuata, desi ca e plina ; retentie, post-partum sau dupa consum excesiv de tutun; la sugari, dupa ce mama (sau doica) s-a infuriat sau s-a speriat; in timpul febrei sau al unei boli acute ; paralizia cii urinare sau a sfincterului (la Stramonium se produce supresia, in timp ce la Opium secretia nu e diminuata, insa ca e plina, fara ca aceasta plenitudine cala sa fie perceputa).
» Op. produce o inactivitate intestinala atat de mare incat nici cele mai puternice purgative nu mai au efect" (Hering) s
» Diaree persistenta la cei care au luat doze mari din acest remediu" (Lippe).
» Retragerea brusca a exantemului acut care duce la paralizie cerebrala sau convulsii (Zinc).
» Marasm : copii cu piele zbarcita, care arata ca niste batrani ofiliti (Abrot.).
Relatii: Antidoteaza dozele mari de toxice; cafea tare, Nux v., Kali per.
si miscarea permanenta.
Cand simptomele corespund, remediul Opium (diluat, dinamizat)
poate antidota efectele negative ale opiului in stare bruta la cei care
se drogheaza.
atie cu Apis, Bell., Hyos., Stram. si Zinc. Agrare: in timpul somnului si dupa (Apis, Lach.); in timp ce
transpira; la caldura; stimulante. Ameliorare: La frig; mers constant (plimbare).
