» Efectele constitutionale ale gonoreei prost tratate sau supresate, cand remediul cel mai bine ales nu amelioreaza sau nu aduce o vindecare permanenta.
» Persoane suferind de guta, reumatism, nevralgie, boli ale coloanei vertebrale si membranelor ei - chiar si leziuni organice ducand la paralizie - a caror origine a fost depistata ca fiind sicotica.
» Femei cu ovarite, salpingite cronice, celulita pelvina, fibroame, chisturi sau alte excrescente morbide ale uterului si organelor, mai ales daca simptomele tind spre malignitate, cu sau fara origine sicotica.
» Schir, carcinom sau cancer, cu evolutie acuta sau cronica, atunci cand simptomele corespund si sicoza este prezenta in antecedente.
» Corespunde afectiunilor sicotice cronice profunde ale coloanei vertebrale si sistemului nervos simpatic in acelasi mod in care Psorinum corespunde afectiunilor profunde ale pielii si mucoaselor.
» Copii palizi, rahitici; pitici si intarziati in crestere (Bar. c.); lenti si debili mental.
» Febra mare si sensibilitate dureroasa, cu distensia ganglionilor limfatici din tot corpul.
» Epuizare, lancezeala consumptiva; scadere a vitalitatii in general.
» Dureri: artritice, reumatice, sechele ale supresiei gonoreei (Daph. od., Clem.); constrictive cu senzatia de constrictie a intregului corp (Cact.); durere surda peste tot, ca si cum ar fi batut, plin de contuzii (Arn., Eup.-per.).
» Tremur (subiectiv) in tot corpul, intensa nervozitate si epuizare profunda.
» Colaps; cere sa i se faca vant (Carbo-), vrea aer proaspat; pielea este rece, totusi isi da la o parte cuvertura (Camph., Sec.); scaldat in transpiratie rece (Verat.).
» Starea mentala: slabire a memoriei, nu isi poate aminti nume proprii, cuvinte sau literele de la inceputul cuvintelor; intreaba care este numele celui mai bun prieten al sau: isi uita chiar si propriul nume.
» Nu poate ortografia corect; se intreaba care este ortografia unui nume foarte raspandit.
» Mereu pierde firul conversatiei.
» ii vine foarte greu sa-si expuna simptomele, doctorul trebuie sa repete intrebarea pentru a-l face pe pacient sa inteleaga.
» Nu poate vorbi fara sa ga.
» Presentimentul mortii; anticipeaza intotdeauna, are o perceptie foarte sensibila - si de obicei corecta - asupra lucrurilor care se vor intampla.
» il enerveaza fleacurile ; e suparat ziua, dar inviorat noaptea.
» Foarte nerabdator, tafnos.
» Anxios, nervos, extrem de sensibil, tresare la orice zgomot.
» Timpul pare sa treaca prea incet (Alum., Arg. n., Cann. i.).
» Este foarte grabit; cand se ocupa de ceva este atat de grabit incat se simte obosit.
» Multe simptome sunt < cand se gandeste la ele (dureri care revin de indata ce se gandeste la ele: Oxal. ac).
» Cap: durere intensa, arzatoare, in creier, < in cerebel; extinsa in jos pe coloana vertebrala.
» isi simte capul greu si tras spre spate.
» Senzatie de incordare si contractie; extinsa in jos de-a lungul intregii coloane vertebrale.
» Cefalee si diaree provocate de vibratiile mersului in vehicul.
» Gat: senzatia ca a racit foarte tare, cu dureri surde neplacute in oase; gatul este umflat si dureros, deglutitia lichidelor si solidelor -imposibila (Mere).
» Gatul e permanent plin de mucus gros, gri sau sangvinolent din narinele posterioare (Hyd.).
» Apetit: foame vorace imediat dupa ce mananca (Cina, Lyc., Psor.).
» Sete permanenta ; chiar si in somn viseaza ca bea.
Dorinia nepotolita : de alcool, pe care inainte il detesta (Asar.) ; de sare (Calc, Nat. m.); de dulciuri (Sulph.); de bere, gheata, alimente acide, portocale, fructe verzi.
» Intestin : Scaune : aderente, ca argila, atonie intestinala ; nu poate forta evacuarea din cauza senzatiei de prolaps rectal (Aluni.).
» Constrictie si inertie a intestinului, scaune ca niste bile (Lach.).
» Pacientul nu poate defeca decat lasandu-se foarte mult pe spate; scaune foarte dureroase, ca si cum ar exista o umflatura (un nod) pe suprafata posterioara a sfincterului; durere atat de mare, incat il face sa lacrimeze.
» Dureri ascutite in rect, ca si cum l-ar intepa niste ace.
» Secretie ce se prelinge din anus, cu miros fetid de saramura de peste (Caust.. Hep.).
» Rcnai: durere severa (in spate) in regiunea renala > > mictiune abundenta (Lyc).
» Colica renala; durere intensa in uretere, cu senzatia de trecere a unui calcul (Berb., Lyc, Ocim. c); dorinta intensa de gheata.
» Enurezis nocturn : cantitati enorme de urina foarte colorata, amo-niacala, evacuate in pat in fiecare noapte; < prea multa munca sau prea multa joaca; de extremele de temperatura, cand cel mai indicat remediu nu are efectul scontat; cu antecedente de sicoza.
» Tenesme cale si intestinale dureroase, in timpul urinarii.
» Genital: menstre abundente, foarte inchise la culoare, cu cheaguri; petele sunt greu de scos de pe lenjerie (Mag. c).
» Metroragie: la climax; abundenta timp de saptamani intregi, flux intunecat, cu cheaguri, cu miros greu ; in jeturi, la miscare ; cu boli uterine maligne.
» Colici menstruale intense; pacienta sta culcata cu genunchii la gura" ; dureri teribile fractionare in jos (bearing-down), ca de travaliu; trebuie sa-si sprijine picioarele, apasandu-le pe un suport, ca la nastere.
» Prurit intens, labial si vaginal < gandindu-se la acest lucru.
» Sanii si mameloanele sunt sensibile si dureroase la atingere.
» Sanii sunt reci ca gheata la atingere, mai ales mameloanele, restul corpului fiind cald (in timpul menstrelor).
» Respirator: astm, sufocare, cauzata de slabiciunea sau spasmul epiglotei; laringele blocat, asa incat aerul nu poate intra, > > doar in decubit ventral, cu fata in jos si scotand limba.
» Dureri in laringe, ca si cum ar fi ulcerat.
» Dispnee si senzatie de constrictie, poate inspira aer cu usurinta dar nu are puterea de a-l exhala (Samb.).
» Tuse : seaca, neincetata, severa, dureroasa, ca si cum mucoasa ar fi smulsa de pe laringe; tuse profunda, cavernoasa, ca si cum ar tusi intr-un butoi; < noaptea, de dulciuri, in decubit; > > in decubit ventral, apasand stomacul.
» Sputa: albuminoasa, spumoasa, cu bile mici, verzi, amare; vascoasa, dificil de adus la suprafata.
» Consumptie incipienta: dureri severe in lobii mijlocii.
» Spate si extremitati: durere de spate intre scapule; intreaga coloana vertebrala e dureroasa la atingere (Chin. s.).
» Caldura arzatoare intensa, incepand de la ceafa si extinzandu-se in josul coloanei, cu rigiditate contractiva, < intinzandu-si corpul.
» Reumatism in partea superioara a umarului si bratului; durerile se extind spre degete, > > la miscare (pe partea dreapta: Sang.; pe stanga: Fer.).
» Vertebrele lombare dureroase si sensibile la atingere.
» Durere in sacrum, coccis si partea din spate a soldului, extinsa in jurul si in josul membrelor inferioare.
» Dureri de picioare, de la sold la genunchi; doar cand merge pe jos.
» Picioarele sunt grele, ca de plumb; mersul e foarte dificil, picioarele sunt atat de grele incat cedeaza la mers.
» Membrele inferioare dor toata noaptea, impiedicand instalarea somnului.
» Agitatie intensa si tensiune a gambelor si picioarelor (Zinc).
» Dureri teribile in picioare si in brate in timpul unei furtuni cu descarcari electrice.
» Dureri persistente in picioare, pacientul neputand sa le tina imobile noaptea in pat; < cand controlul de sine slabeste, cand se relaxeaza incercand sa adoarma.
» Racire a gambelor si picioarelor; a mainilor si antebratelor.
» Senzatie de tractiune, de contractura in tendoanele piciorului si in glezne ; crampe in pulpa gambelor si talpi (Cupr.).
» Gleznele se torsioneaza usor, la mers (Carbo-an., Led.).
» Arsura in maini si picioare ; vrea sa le acopere si sa i se faca vant cu evantaiul (Lach., Sulph.).
» Pierderea aproape completa a fortei nervoase in picioare si brate; epuizare dupa cel mai mic efort.
» Rigiditate dureroasa a fiecarei articulatii din corp.
» Deformarea articulatiilor la degetele mainii; articulatii marite, umflate; tumefiere si rigiditate dureroasa a gleznelor; mare sensibilitate a calcaielor si eminentelor metatarsiene; umflarea tuturor articulatiilor are aspect edematos ca de hidrartroza.
Relatii: atii cu : Ipeca - tuse seaca; Camph., Sec., .,
Verat. - colaps ; Pic. ac, Gels. - incapacitatea de a merge pe jos ;
Aloe, Sulph. - diaree matinala.
Fierbinteala picioarelor (Sulph.) si neastamparul picioarelor (Zinc.)
se regasesc laolalta in Medorrhinum. Agravare: Cand se gandeste la afectiunea respectiva (Helon., Oxal. ac.);
caldura; invelire ; intinderea corpului; furtuna cu fulgere; orice
miscare; dulciuri; de la rasaritul soarelui pana la apus (invers fata
de Syph.). Ameliorare: La malul marii (invers fata de Nat. m.) in decubit ventral;
vreme umeda (Caust., Nux. ).
