» Pacient leucoflegmatic, blond, ten deschis, ochi albastri, piele alba ; tendinta la obezitate, in tinerete.
» Impregnare psorica; palid, astenic, timid, oboseste usor cand merge pe jos.
» Predispus la ingrasare, la corpolenta, la masivitate.
» Copii cu fata imbujorata, muschi lacsi, care transpira usor si, in consecinta, racesc usor.
» Capul si abdomenul mari; fontanelele si suturile deschise; oase moi, se dezvolta foarte lent.
» Curbarea oaselor, mai ales a coloanei vertebrale si a oaselor lungi; extremitatile incovoiate, deformate; oasele se dezvolta neregulat.
» Transpiratie cefaiica abundenta, care uda perna de jur-imprejur (Sil., Sanie).
» Transpiratie abundenta, mai ales in zona parieto-occipitala si in partea posterioara a gatului sau la nivelul toracelui si al partii superioare a corpului (Sil.).
» Dentitie dificila si intarziata, cu transpiratie cefaiica tipica remediului si cu fontanelele deschise.
» in timpul unei boli sau al convalescentei, dorinta foarte mare de oua ; dorinta irezistibila de lucruri nedigerabile (Alum.); aversiune pentru carne.
» Aciditatea tractului digestiv; eructatii si vome acide, scaune acide ; miros acru al intregului corp (Hep., Rheum.).
» Fete corpolente, pletorice, care cresc prea repede.
» Cu menstre mult in avans, prea abundente, care dureaza prea mult, apoi amenoree si cloroza cu menstre foarte reduse sau suprimate.
» Femei: menstre prea in avans, prea abundente ; picioare reci si umede ca si cum ar purta ciorapi uzi; picioarele raman reci si in pat.
» Cea mai mica stimulare mentala induce revenirea fluxului menstrual abundent (Sulph., Tub.).
» Teama ca isi va pierde ratiunea sau ca oamenii vor observa starea ei de confuzie mentala (Act.).
» Boli pulmonare la tineri inalti, zvelti, care au crescut rapid; 1/3 superioara a plamanului drept (Ars.: 1/3 superioara a plamanului stang, Myr., Sulph.); acest aspect ne ghideaza mai adesea catre remediul organic decat Phosphorus (a Tub.).
» Boli: rezultand din asimilare deficitara; osificare imperfecta ; dificultati in a invata sa mearga sau sa stea in picioare; copin nu sunt tentati sa mearga si nici nu incearca; prin transpiratie suprimata.
» Excoriatie a talpilor picioarelor din cauza transpiratiei (Graph., Sanie.); basici si transpiratie tara fetida.
» Dorinta puternica de aer proaspat (cand este in camera) care il revigoreaza, ii face bine si-i da putere (Puls., Sulph.).
» Frig: general; intr-o singura zona a corpului (Kali bi.); cap, stomac, abdomen, gambe si picioare; aversiune pentru aerul rece care patrunde prin corp"; sensibil la aerul rece si umed; mare predispozitie la raceala (invers fata de Sulph.).
» Transpiratie: intr-o singura parte ; capul si pielea capului sunt ude si reci; ceafa, toracele, axilele, organele genitale, mainile, genunchii, picioarele (Sep.).
» Fundul stomacului e umflat ca o farfurie rasturnata, dureros la apasare.
» Uremie sau alte boli produse de starul in apa rece sau pe pavaje reci si ude; la cei ce modeleaza lutul rece.
» Se simte mai bine in toate privintele cand e constipat.
» Scaunul trebuie extras mecanic (Aloe, Sanie, Sel., Sep., Sil.).
» Raguseala nedureroasa < dimineata.
» Dorinta de a fi magnetizat (Phos.).
Relatii: Complementar pentru Bell. (care e remediul acut al Calc). Calc. actioneaza cel mai bine: inainte de Lyc, Nux v., Phos., Sil. Urmeaza dupa Nit. ac. Puls., Sulph. (mai ales daca pupilele sunt dilatate); e urmat de Kali bi. in caz de catar nazal.
Hahnemann afirma ca nu trebuie administrata Calc. inainte de Nit.
ac. si Sulph. - putand produce complicatii inutile.
La copii poate fi repetat des.
La varstnici nu trebuie repetat, mai ales daca prima doza a fost
benefica - va fi daunator. Agravare : aer rece ; eme umeda ; apa rece; spalat (Ant. c) ;
dimineata; luna plina. Ameliorare: eme uscata; stand culcat pe partea dureroasa (Bry.,
Puls.).
