» Persoane cu par negru si fibra musculara rigida, debilitate, psorice, cu ten excesiv de galbui-masliniu, predispuse la afectiuni ale aparatului respirator si urinar.
» Copii cu ochi negri, par negru, delicati, sensibili, cu piele predispusa la intertrigo in timpul dentitiei (Lyc) sau convulsii in timpul aparitiei dintilor (Stan.).
» Activitatea functionala a creierului si a coloanei vertebrale este perturbata de o boala epuizanta sau de un soc psihic sever urmat de paralizie.
» Senzatie de usturime (carne vie) sau durere surda la nivelul scalpului, gatului, aparatului respirator, rectului, anusului, uretrei, vaginului, uterului (ca si cum ar fi contuzionate - Arn.; ca si cum ar fi luxate - Rhus).
» Dispozitie melancolica : trist, lipsit de speranta ; ingrijorare; suferinta, amaraciune, cu s - orice fleac il face pe copil sa ga".
» Multa intelegere si simpatie pentru suferintele altora.
» Tulburari provocate de: suferinta morala prelungita, tristete care dureaza de mult timp (Phos. ac), pierderea somnului, veghe nocturna (Cocc, Ign.), emotii bruste, frica, spaima, bucurie (Coff., Gels.), manie sau jignire, eruptii suprimate.
» Copii care invata tarziu sa mearga (Calc. p.).
» Mers nesigur si caderi frecvente la copin care invata sa mearga.
» Constipatie: impuls de defecatie frecvent, ineficace (Nux v.); scaunul se evacueaza mai bine cand bolnavul sta in picioare; evacuare ingreunata de prezenta hemoroizilor ; scaun dur si lucios ca si cum ar fi acoperit de grasime; la copii cu enurezis nocturn.
» Mictiune involuntara: cand tuseste, stranuta, isi sufla nasul (Puls., Squil., Verat.).
» Tuse: cu asprime" (usturime ca de rana vie) si sensibilitate dureroasa in torace, cu incapacitate de a expectora, sputa trebuie inghitita (Arn., Kali c); calmata cand inghite apa rece; la expiratie (Acon.); cu dureri in solduri; remanenta dupa tuse convulsiva; cu expec-toratie in special noaptea.
» Raguseala cu asprime" si afonie < dimineata (< seara : Carbo v., Phos.).
» Noaptea, nu poate gasi o pozitie convenabila si nu poate sta linistit nici o clipa (Eup.-per., Rhus).
» Se misca mereu, dar miscarea nu aduce ameliorare.
» Nu se poate inveli atat de calduros precum ar ea, desi caldura nu >>.
» Pierdere de energie, pana la lesin, slabiciune si tremur.
Ať» Cicatrice: mai ales dupa arsuri, opariri, care se reactiveaza devenind iar dureroase; rani vechi care se redeschid. Pacientul spune ca niciodata nu si-a revenit pe deplin de la acea arsura".
» Menstre : prea in avans ; prea reduse; doar ziua ; se opresc in decubit.
» Paralizie: a unei singure arii (unei parti izolate); a organelor implicate in fonatie, a limbii, pleoapelor, fetei, extremitatilor, cii urinare; in general pe partea dreapta, prin expunere la vant rece sau curent, dupa febra tifoida, tifos sau difterie ; aparand progresiv.
» Ptoza a pleoapelor superioare; nu le poate tine deschise (Caul., Gels., Graph. - amandoua pleoapele, Sep.).
» Afectiuni reumatice cu contractia flexorilor si rigiditatea articulatiilor ; tensiunea si scurtarea muschilor (Am. m., Cimex., Guaiac., Nat. m.).
» Negi: mari, cu margini neregulate, adesea pedunculati; sangereaza usor; exsudeaza putin lichid; mici, pe tot corpul; pe pleoape, fata, nas.
» Pacientul e ameliorat o eme, apoi ajunge la un impas" (Psor., Sulph.).
Relatii: Complementar: Carbo-veg., Petros.
Incompatibil cu Phos. (nu trebuie folosit inainte sau dupa Phos.,
niciodata nu se potrivesc); cu acizii; cu Coffea.
atie cu Arn. - inghitirea mucusului din caile respiratorii;
Gels., Graph., Sep. - ptoza, raguseala; Rumex si Carbo-veg. cand
< apare seara; Sulph. - afonie cronica.
Causticum antidoteaza paralizia rezultand din otravirea cu plumb
(zetarii care pun in gura caracterele tipografice) si din abuz de
mercur si sulf in caz de scabie.
Afecteaza partea dreapta mai evident. Agravare: La eme frumoasa, senina; intrand in camera calda,
venind de afara de la aer (Bry.); aer rece, mai ales curent de aer
rece; cand i se face frig; udandu-se sau scaldandu-se. Ameliorare: La umezeala, eme ploioasa; aer cald.
