» Afecteaza in special partea stanga a corpului (Lach., Thuja).
» Pacienta se chinuie gandindu-se la mantuirea sufletului ei (Lyc, Sulph., Verat.); cu afectiuni ovariene sau uterine; < de consolare.
» Senzatie speciala ca de haos salbatic (sminteala, tacaneala) in zona vertexului; idei confuze.
» Depresie profunda, abia se poate opri sa nu ga; foarte timida, tematoare, ge mult; indiferenta fata de tot ce fac ceilalti pentru ea.
» Anxioasa: in legatura cu boala; se teme ca simptomele indica o afectiune organica; la ambele sexe, anxietate marcata.
» Tendinta de a injura, de a lo, de a gandi obscenitati (Anac, Lac c.); alternand cu iritatia uterina.
» Apatic, totusi nu poate sta locului; agitat, totusi nu vrea sa se plimbe ; e nevoit sa se mentina ocupat pentru a-si reprima dorinta sexuala.
» Doreste sa se ocupe de ceva, in stilul sau precipitat, dar nu are nici o ambitie; se misca grabit, fara nici un scop (Arg. n.).
» Teama: de a fi singur, de nebunie, de boala de inima; se teme ca este incurabila; se teme de o calamitate sau boala iminenta.
» Cefelee si tulburari mentale dependente de iritarea sau deplasarea uterului. Menstre neregulate si inima iriila.
» Nu poate merge pe teren denivelat.
» Durere in zone mici circumscrise, migrand mereu (Kali-bi.).
» Dorinta frecventa de mictiune; daca nu urineaza, apare senzatia de congestie intratoracica.
» Senzatie de tractiune in jos, in abdomen si pels, ca si cum toate organele ar iesi (Lac c, Murx., Sep.) < apasand vulva cu mana ; cu palpitatii.
» Menstre: in avans, reduse cantitativ, mchise la culoare, cu miros respingator; flux doar cand pacienta se misca de jur-imprejur (flux cand sta culcata: Kreos., Mag. c.); fluxul se opreste cand se opreste din mers (Caust.).
» Senzatia ca inima e stransa intr-un cleste (Cact.), ca tot sangele navaleste catre inima; simte inima plina, gata sa explodeze; nu poate merge pe jos cu spatele drept.
» Pulsatii in tot corpul; senzatie de plenitudine, de umflare, ca si cum sangele ar tasni din vase (Aesc).
» Palpitatii: flutter cardiac; senzatie de lesin, de graba, de anxietate in zona apexului; durere ascutita in partea stanga a toracelui, trezind persoana noaptea din somn; puls neregulat; extremitati reci si acoperite de sudoare rece, < dupa ce mananca, culcat pe orice parte (Lach.: pe partea stanga).
» Tahicardie 150-l70/min.
» Dorinta constanta de defecare si urinare (cu prolaps), din cauza apasarii resimtite in rect.
» Atonie si slabiciune a ovarelor, uterului si tesutului pelc, producand anteversie, retroversie, subinvolutie (Helon., Sep.); recuperare lenta dupa nastere ; aproape intotdeauna cu constipatie, din cauza inactitatii intestinale.
Relatii: atii cu: Act., Agar., Cact., Helon., Spig., Tarax.
